Groparul: Lucrurile abia acum se clarifică! Forţele răului au capitulat! Înţelegi? Te las singur în raiul tău păduchios! N-ai decât să ţii toate posturile, să te îndopi cu ceaiuri! Eu, damnatul, demonul orb, trebuie să dispar! Toate frustrările unui neghiob ca tine figurează în nota mea de plată! Finalul acestei farse ieftine nu se poate scrie decât cu sângele meu! Eu sunt forţa malefică! Mediocritatea îmi vrea capul! E şansa ei de supravieţuire.

replică din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu a avut şansa să se confrunte cu forţele răului. De aceea e slab, naiv şi vulnerabil.

aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existenţial (2010)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, Doamne, văd!

O, Doamne, văd!
Abia acuma văd!
Abia acum-au toate-n viaţă rost!
Abia acum cînd toate s-au schimbat
cu-adevărat,
abia
acum
încep
să văd
ce-am fost!
O, Doamne-aud!
Abia acum aud!
Abia acum răsună glasul Tău!
Abia acum mă bucur să Te-ascult
atît de mult
pe cît am fost de surd,
de-ngust,
de rău!

O, Doamne, merg!
Abia acuma merg!
Abia acum simt calea sub picior!
Abia acum de Duhul Tău atras
fac primul pas.
Şi-acum
aş vrea
s-alerg,
să cînt,
să zbor!

O, Doamne sunt!
Abia acuma sunt!
Abia acum cu-adevărat trăiesc!
Abia acum, în tot ce-i pămîntesc,
pot să mă-nfrunt.
Şi-acum
aud
şi văd
şi merg
şi sunt.

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regizorul: Tu trebuie să te ocupi de lucrurile urât mirositoare! Aşa am hotărât! Ce să caute Femeia în iadul tău subteran?
Groparul: M-am gândit bine. Nu poate fi iad adevărat, acolo unde nu există măcar o femeie...

replici din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce anume este Acum, Aici, ce anume nu apare şi nu dispare, asta este ceea ce căutăm în Satsang! Ce anume îi lipseşte acestei Prezenţe, pentru ca eu să mă raportez la o experienţă trecută şi să plec cu mintea să o cumpăr din trecut: "Ştii, aş vrea ca experienţa aia să o cumpăr de la tine, minte! Te rog, minte, fii amabilă, vinde-mi (Nemurirea) acum, aici, în prezent!" Trebuie să realizăm că Acum, Aici, noi suntem Întregul căruia nu i se poate pune problema despărţirii. Noi nu suntem despărţiţi. Nu există decât Unicul, acel zero dinainte de zero. Căutătorul, căutarea şi cel căutat dispar în acest moment al Prezenţei, Acum, Aici.

Atmaji Maharaj în Acela dinainte de "Eu-Sunt" mai poate fi pierdut?, Partea 4
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca să înţelegi Raiul trebuie să faci măcar o vizită de lucru în Iad.

aforism de Valeriu Butulescu din Caietul albastru (2004)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imaginea dorinţelor tale, păstrată cu credinţă şi hotărâre, este preluată de Materia fără Formă şi, prin ea, dorinţa ta penetrează la mari distanţe - prin tot universul, din câte cunosc eu. Pe măsură ce această imprimare se propagă, toate lucrurile sunt puse în mişcare pentru realizarea dorinţei tale; orice fiinţă sau lucru, toate cele încă necreate, toate sunt direcţionate pentru a crea ceea ce tu doreşti. Toate forţele încep să fie exercitate în acea direcţie; toate lucrurile încep să se mişte către tine.

Wallace D. Wattles în Ştiinţa de a deveni bogat
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nota de plată

Nota primind, el a rămas năuc,
Şi a întors din drum pe ospătar:
- Băiete eu plătesc ce am băut,
Nu vreau să cumpăr acest bar.

epigramă de Paul Constantin (aprilie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştefan: Doamne! Mă uit la tine şi nu văd decât o scândură rece. O bucată de lemn afumat, asta eşti tu Doamne... Tu întorci întruna clepsidra! Ţie vremea mereu îţi curge!... Ce-ţi mai trebuie? Ţi-am făcut douăzeci de biserici! (Smulge icoana din cui şi se plimbă cu ea prin scenă, privind-o fix.) Sute de călugări cinstesc numele tău în mânăstirile mele! Îi plătesc să te laude pe tine, Doamne! În jurul tău, numai flori şi iubire! Ce mai vrei, Doamne! (Râde.) Poporul meu ţine toate posturile! Respectă fiecare zi de sărbătoare! (Arată spre corpul neînsufleţit al Mariei.) Femeia aceasta era a mea! În faţa ta ne-am unit destinele! De ce mi-ai luat-o?

replică din piesa de teatru Ştefan cel Viu (Valea Albă), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate lucrurile bune sunt ieftine: toate cele rele sunt foarte scumpe.

citat clasic din Henry David Thoreau
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din experienţa unui actor. E mai uşor să fii leu pe scenă, decât om în viaţa de toate zilele.

aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne iubim mama aproape fără s-o ştim, pe nesimţite, căci asta-i tot atât de firesc ca şi viaţa; şi nu ne dăm seama cât de adânci sunt rădăcinile acestei iubiri decât în momentul despărţirii finale. Nici o altă afecţiune nu se poate compara cu ea, căci toate celelalte rezultă din întâlniri, în timp ce ea este din naştere; toate celelalte ne sunt oferite mai târziu, de către hazardul existenţei, pe când ea vieţuieşte din prima clipă, în însuşi sângele nostru.

citat celebru din Guy de Maupassant
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul (priveşte uimit o carte): O femeie cu două capete! Două raţiuni independente... Ehei, trebuie să fie tare deşteaptă!
Groparul: E dama de pică... Iar acesta este un as. Faci un careu de aşi, ai câştigat!
Bărbatul: Serios?
Groparul: Ţi-am spus că nu e greu! (Împarte cărţile.) Trebuie să stabilim miza. Să se ştie pentru ce jucăm...
Bărbatul: Nu înţeleg...
Groparul: Incultura ta mă agasează!

replici din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umanitatea nu a ţesut plasa vieţii. Nu suntem altceva decât un fir în ea. Orice am face plasei, ne facem nouă. Toate lucrurile sunt legate împreună. Toate lucrurile sunt conectate.

citat din Chief Seattle
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire

Te iubesc mai mult decât natura,
Fiindcă tu natura însăşi eşti,
Decât libertatea mi-eşti mai dragă -
Fără voi, ca un ocnaş trăieşti.

Te iubesc cu toată nebunia,
Ca pe-un hău, nu ca pe-un drum de roţi,
Te iubesc mai mult decât se poate,
Cât de mult - să înţelegi nu poţi.

Fără noimă te iubesc întruna,
Şi când beau şi-atunci când spun prostii;
Mult mai mult decât pe mine însumi
Te iubesc. Vreau sigură să fii.

Te iubesc mai mult decât pe Shakespeare
Decât toate cele pământeşti,
Mi-eşti şi decât muzica mai dragă,
Pentru mine, muzica - tu eşti!

Te iubesc mai mult decât speranţa
Gloriei, în veac de vis şi fum,
Decât ţara asta ruginită,
Fiindcă tu eşti ţara mea acum.

Eşti nefericită? N-ai temeiuri!
Nu-L mai mânia pe Cel de Sus.
Decât fericirea mi-eşti mai dragă
şi decât iubirea, mai presus.

poezie de Evgheni Evtuşenko
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă Diavolul este creaţie divină, atunci trebuie înţeles şi acceptat. El menţine binele în stare de veghe. Hinduşii îmbunează forţele răului, aducându-le ofrande. Noi aruncăm în bieţii draci cu pietre.

aforism de Valeriu Butulescu din Caietul albastru (2004)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râul a secat

mi-e milă de mine
mi-e silă de toate
aş vrea să mă întorc,
dar nu se mai poate

speranţele arse,
noaptea dorm cu bufniţele din turlă
eu sunt nebunul care se ţine de farse
şi nopţile urlă

m-aţi hrănit cu iluzii
că viaţa-i frumoasă şi oamenii drepţi
m-aţi împins în pustiu
şi acum mă mir singur
că mai sunt viu

râul a secat,
izvorul mai dăinuie oare?
cine le plânge pe cele
care nu mai ajung la mare?

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să înţelegi că tăcerile dintre noi sunt mai nesănătoase decât toate prostiile pe care ni le-am putem spune.

Cella Serghi în Această dulce povară, tinereţea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ai o idee

Când îţi vine ideea, ai câteva opţiuni pentru a o face reală.

Scrie-o şi rectifică-i forma.
Gândeşte-te la ea zi de zi.
Caută-i marginile precum cauzele unui râu.

După ce ideea curge, trebuie să trăieşti cu ea, ca şi cum ar descinde din tine,
sângele tău, ceasul tău vocal, de ecouri şi de cerneală.

Atunci trebuie să-i dai viaţă şi un de ce.

Creează-i parcuri, străzi de promenadă, sori de cădere versatilă.

Transpiră cu ea la virajul intens al cauzelor.

Uneori nu înţelegi de ce ţi se întâmplă multe lucruri?

De fapt, poate că ai multe proiecte intangibile.

Dar ideile sunt momente, fragmente ale memoriei pe care trebuie să le armezi

Să nu crezi niciodată că proporţia este minimă.

Un singur punct poate fi o eternitate pentru efemer.

O clipă poate fi, de asemenea, o fărâmă firavă a unei urme gânditoare.

Ideile valorează mai mult decât bani.
Şi sunt atât de puternice că poporul te va urma din cauza lor.

Aminteşte-ţi: ideea nu e vânt, nici melodie.
Este puterea de a crea.
Şi de a face ceva ce nu există încă.

Sau poate că a existat într-o altă dimensiune.
Şi doar acum artizanul îşi depilează opera multiformă.

poezie de Belen Aguilar Salas din Din poezia Americii Latine, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisurile de dragoste ale bunicii

Nu sunt stele-n noaptea asta,
Doar cele ale memoriei.
Şi este destul de mult loc pentru memorie
În colanul desfăcut al acestei ploi molcome.

Există chiar destul loc
Pentru scrisorile bunicii mele dinspre mamă,
Elizabeth,
Care au stat înghesuite multă vreme
Într-un colţ sub acoperiş,
Acum cafenii şi moi,
Şi gata să se topească precum zăpada.

Peste măreţia unui asemenea spaţiu
Paşii trebuie să calce uşor.
Toate atârnă de un fir de păr.
Toate tremură, ramuri de mesteacăn în braţele aerului.

Şi eu mă întreb:

"Sunt degetele tale îndeajuns de lungi pentru a interpreta
Vechile note muzicale care-acum nu-s decât nişte ecouri:
E tăcerea îndeajuns de profundă
Pentru a purta muzica spre izvorul ei
Şi-apoi înapoi la tine iarăşi
Ca şi cum ar fi pentru ea?"

Însă mi-aş conduce bunica de mână
Prin ceea ce ea nu ar înţelege;
Şi-astfel aş călători. Iar ploaia continuă pe acoperiş
Cu un sunet asemănător unui abia auzit râs compătimitor.

poezie de Harold Hart Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când dorm, eroii visează că se luptă cu forţele răului. Până şi somnul lor are un caracter eroic.

aforism de Valeriu Butulescu din Imensitatea punctului
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!