Argintul brumei
Sus, pe cer, e Lună Plină
Nu s-a luminat de ziuă...
Matinală, în cerdac,
Firul gândului desfac.
La vecini cântă cocoșul,
Vrea ca să trezească moșul
Care-a adormit aseară
Cu tabac pe policioară.
Stă băbuța aplecată,
Lângă focul stins în vatră,
Și pisica pe la uși....
Cere-n casă un culcuș.
Du-mă viață înapoi...
În grădina cu trifoi,
Cu argintul brumei pus
Peste anii ce s-au dus.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Ora de vară
te-am așteptat Iubire azi
un semn să-mi dai
la oră matinală
gândind la tine
am uitat
că ceasul înapoi e dat
și poate tu ai respectat
ora de vară...
aseară norii gri pe cer
fâșii se adunau în stol
dar azi e soare și mi-e dor
de tine iară
vreau vara toată înapoi
pe mal de mare
doar noi doi
fără busolă, fără ceas
Iubirea mea aceeași azi
te-aștept deseară
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Foc
În cămașa cu rondele
Și miros de busuioc
Am aprins desculță focul
Că așa- am avut noroc
O pilotă răvășită
Aveam drept acoperiș
Si-o saltea plină cu vise
Amândouă înveliș
Zori de ziuă se revarsă
Val cu val din răsărit
Eu stau singură in casă
Foc la foc... arzând mocnit.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul lebedei
cu arginți de lună plină
plouă noaptea peste lac
trece lebăda pe apă
norii șiruri se desfac
și-n parfumul de sulfină
în tăcerea ce-i în jur
alba lebădă suspină
sub un cer albastru pur
cântă lebăda de dor
ultim strigăt de nădejde
poate-o vede-un visător
și-ascultând-o.. o-nțelege
noaptea-n văl lasă misterul
aruncat... purtat de vânt
în bucăți se sparge cerul
glasul lebedei strigând...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Du-mă, Doamne
Azi aș vrea să fiu pe munte
Să sărut cerul pe frunte
Să mă scald doar în lumină
Unde liniștea-i deplină
Du-mă Doamne-n Semenic
Cât mai sunt încă voinic
Crucea de pe Caraiman,
Valea Prahovei s-o am
De pe Mureș în Zarand
Vreau să simt miros de brad
Țara Moților să-mi fie
Inima cât este vie
Și aș vrea să merg la pas
Să pot face mic popas
La gorunul cel din deal
La mormântul lui Avram.
Și aș vrea... aș vrea să fiu
În pădurea de la Jiu
În pădurea de stejari
Făr-a număra la ani
Du-mă Doamne-n Satu-Mare
Vreau în deltă și la mare
La Suceava, Voroneț
Inima să mi-o dezgheț
Du-mă Doamne ca să văd
Țara mea când e omăt
Și vara când pe câmpie
Lan de grâu galben să fie
Să văd viile în rod
Si merele când s-au copt
Du-mă Doamne-n Parlament
Să-i învăț dreptul la drept
rugăciune de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilăria
într-un sat micuț de munte, înspre Zlatna la Ampoi,
mi-am lăsat copilăria și n-o pot lua înapoi
ce frumos era odată în grădina cea cu meri
și in lunca înverzită cu miros de sânzieni
sălciile aplecate umbreau apa de cristal
cor de greieri lângă casă cântau seara madrigal
și in noaptea cea lăsată treceau moții cu ciubere
cântând doina cea de jale prin păduri de conifere
mă întorc mereu în locul ce mi-a dat viață odată
mă așteaptă-n prag Maria cu o poartă descuiată
un sat mic, o sută fumuri, azi mai sunt vreo douăzeci
în Poiana la Ampoi iarba crește pe poteci....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aprilie
Azi s-au dumirit castanii că e primăvară-n parc
Si-au inmugurit deodată pe aleile in arc,
Desenate lângă barca ce se leagănă pe val
In argintul de la soare peste lacul cel oval!
Majestoasă cum Ceaikovski a văzut-o printre nuferi
Trece lebăda pe apă si-mi pătrunde-adânc in gânduri
Ca un vis despre viață in arpegii de lumină
Intr-o zi de primăvară liniștită si senină...
Gând hoinar ce nu-mi dă pace, un aprilie sfios
Afișează lângă mine, chipul vesel si frumos!
Si mă plimb prin ronduri pline de zambile si petunii
Admirând natura vie..... si uitând de vrajba lumii.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna mea
Iarna mea mă-ntreană-n grabă:
-Ești cam tristă, ești bolnavă?
Hai cu mine pe colină...
E îngheț și Lună Plină!
Scânteiază pe zăpadă
Stele venite să vadă,
Iepuraș speriat de umbră,
Ce aleargă să se-ascundă.
Satul doarme jos în vale,
Câte-o vulpe dă târcoale
Ursul doarme în bârlog,
Lupul vrea să-și facă blog.
Cântă un cocoș de munte,
N-are cine să-l asculte...
Liniște e și la schit,
Maicile au adormit.
-Hai cu mine, spune iarna.
Ia cu tine-acum și haina
Ca să-ți fie un pic cald,
Eu cu gerul n-am contract.
Și de-o fi în dimineață,
Vom vedea sub sloi de gheață
Apa râului pe pietre
Și noaptea care se pierde.
Și-n argint de Lună Plină,
Iarna-n noapte îmi alină
Nostalgia din privire...
-Hai, zâmbește... mă îmbie!
poezie de Doina Bonescu din Petale și gheizere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă numai cocoșul cântă în casă, găina se poate duce și la vecini.
aforism de Lucreția Ionescu Buiciuc
Adăugat de Lucreția Ionescu Buiciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Într-un apartament
Locatari: Baba și Moșul,
Cu educație aleasă,
În casă cântă cocoșul,
Nici găina nu se lasă!
epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Grădina mea
În gradină n-am legume
Numai mere, pere, prune
Zece vișini și un cais
Un gutui și la un pas
Un cireș posomorât
Și un piersic amărât
Zmeura s-a cam trecut
Un alun e la-nceput
Smochinul mi s-a uscat
Corcodușul... l-am uitat.
Nucile n-au nicio vină
Sunt o sută pe tulpină
Coacăze s-au înrosit
Vara este la sfârsit.
Crizantemele așteapta
Floarea larg să o desfaca
Struguri mari la un cerdac
Mi-amintesc strămoșul dac.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Floare albă de cireș
Zi-mi, iubire, unde ești?
În ce pat ai adormit
Până zorii s-au ivit?
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când vântul bate peste ape
Când anii mei se duc in zbor
Aș vrea ca să te simt aproape
Atunci când serile mă dor....
catren de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trifoi
într-o frunză de trifoi...
am găsit cu patru foi!
e norocul meu ascuns...
cred că Dumnezeu l-a pus
ca să-mi fie ziua plină
de caldură și lumină
noaptea să nu fie neagră
vise albe să-mi aleagă
vis frumos cu patru foi
jos în vale în zăvoi..
te-am găsit și nu te las
să mai pleci cu un atlas
nu te las să pleci pe net
ești real și ești discret
te păstrez în buzunar
și ne ducem la altar
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș iubi
aș iubi dacă-aș putea
fără ani a număra
dar ninsorile-au venit
peste ploile de-argint
rece-i zidul de la casă
întunericul se lasă
ascunzând de ochii mei
soarele care-a fost ieri
și aud plângând în noapte
clopotele de departe
tânguindu-se-n poieni
de la schitul din Văleni
aș iubi dacă-aș putea
iarna-n vară de-aș schimba
da-i târziu și ninge azi
peste mine... peste brazi
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când cântă cocoșul, se scoală moșul.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bunica
Înainte merge fata,
După ea vine bunica.
-Hai bunico! Hai că-i gata.
Uite-ajungem acușica.
-Ehei! Nu mai sunt eu zdravănă.
Vai de picioarele mele!
Viața firu-și deapănă
Și mă îndoaie de șele.
Bunica stă și socotește
Anii ce i-a adunat.
Vede cum îmbătrânește,
Apoi, în casă au intrat.
La gura sobei înșiră-acum,
Povești cu zâne frumoase.
În vatră, lemne se fac scrum,
Afară-i iarnă peste case..
Pe focul care abia mocnește,
Bunica lemne mai aruncă,
Apoi poala-și pregătește
Unde nepoata se culcă.
Bunica duios îi cântă,
Zăpada cade-n troiene,
Fata ațipind ascultă,
Moșul vine pe la gene.
În mintea mea o văd mereu
Cu ochii obosiți de viață.
O văd veghind la capul meu
Când mă sculam în dimineață.
Îmi punea mâna pe frunte
Să vadă dacă sunt bine.
M-alinta cu vorbe multe
Și-mi zicea: Scoală copile!
Mă ridica ușor din pat,
Pe frunte mă săruta,
Eu mă duceam la spălat
În timp ce ea îmi cânta.
.......................
În sobă nu mai este jar,
Dar tot mai e cald în odaie.
Bunica mi-a lăsat în dar
Căldura ei de mamaie.
În vatră flăcări dansează
Un dans al zânelor, frumos.
În jocul lor, fata visează
Că-l vede pe Făt Frumos.
poezie de Dumitru Delcă (2 noiembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Arginții ploii
ploaia-și scutură arginții peste flori de liliac
și-n eterna lor poveste firul vremii îl desfac.
glasul ploii se aude liniștit și monoton
în fotoliul din odaie imi plec capul și adorm
mă visez în lan de spice, soarele arzând pe cer
și un șir de prepelițe ce grăbite -apar și pier....
dar trezită din visare văd prin geamul aburit
cum sărută arginții ploii liliacul înflorit.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimbarea orei la sat
Aseară, unul din vecini,
Cum n-are el prea multă minte,
S-a dus în curte la găini
Să dea cocoșul înainte.
epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flori de măr
Flori de măr într-o grădină
Răsărite-s din tulpină,
Pe crenguțe înnegrite,
Ca și noțile cernite.
Albă-roz, fragedă floare
Cu cine te-aseamăn oare?
Și-mi duc gândul înapoi,
Cu pași mici printre trifoi.
Floare roză, tu mă duci
Cu gândul la mere dulci,
Le lua tata cu o scară,
Le punea mama-n cămară.
Tata nu-i, nici mama nu-i
Floare ești a nimănui,
Înflorită-n primăvară
În grădina de la țară?
Singură îti porți de grijă.
Înghețul nu te atinge.
Eu în visul meu te am
Alinare și balsam...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Canicula
O caniculă turbată
Nu-mi dă pace, se desfată
Jos la ștrand, sub o umbrelă...
Vara asta-i cam rebelă
Bântuie cu gura arsă
Ce sărută uscat lasă
Nici regret măcar nu are
Ia tot focul de la soare
Patruzeci de grade plus
M-au lăsat fără răspuns
Voi fierbe ou în nisip
Și cafea la un ibric
Du-mă, Doamne, la răcoare
Sub un tei lângă o floare
Dar și floarea e încinsă
Și-mi spune cu vocea stinsă
Ia-mă-acum în ceas fierbinte
Dezvelită de cuvinte
La un duș cu sărutare
Să nu simt arșiță mare.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!