Dacă timpul mi-ar da tălpile lui, m-aş opri. Şi aş fi.

Vali Şerban în Iartă, crede în tine şi mergi mai departe (2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pot...

La stele de m-aş înălţa,
Visele-ar fi depline
Şi poate-aş deveni o stea,
Dar mi-ar fi dor de tine!

Pot muta munţii, dacă vreau
Şi schimba rău-n bine,
Venin din apa vieţii beau,
Dar nu pot fără tine!

Pot opri sângele din drum,
La tot mă pot abţine,
Însă nu pot opri nicicum
Iubirea pentru tine!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tempus edax rerum

îmi pare rău
că timpul trece
aş lua clepsidra
ca s-o sparg
m-aş avânta
în mare-n larg
în universul
cel pribeag
şi pe inele de saturn
mai melancolic
mai nocturn
aş hoinări
ca un nebun
cu cheia cerului
la mine
aş opri timpul
dinadins
cu harul
care m-a cuprins
m-aş ridica
din marea mare
călătorind
abisele
şi împlinindu-mi
visele...

dar...
clipele
geloasele
îmi furnică
oasele
în călătoria-mi
lungă
timpul iar
o să mă-mpungă
să rânjească
iarăsi colţii
în clepsdra
neagră-a nopţii
amintindu-mi
că-s născut
ca s-o iau
de la –nceput

dacă nu
şi eu mă cern
ca să intru
în etern...

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (2 martie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă Dumnezeu mi-ar face cadou o bucăţică de viaţă, m-aş îmbrăca foarte modest, m-aş întinde la soare, lăsând la vederea tuturor nu numai corpul, ci şi sufletul meu.

citat celebru din Gabriel Garcia Marquez
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă toamna mi-ar vorbi

dacă toamna mi-ar vorbi
mi-ar spune că e firesc să laşi frunzele să cadă
copacii nu se străduiesc să-şi înece umbrele
ele îşi schimbă forma o dată cu dansul soarelui

dacă toamna mi-ar vorbi
mi-ar spune să nu mai aştept ploaia
căci va veni oricum, seceta nu ţine o viaţă de om

dacă toamna mi-ar vorbi
mi-ar spune să îmbrăţişez anotimpurile
ele se întorc dar noi nu
mi-ar spune să mă aşez în colţul meu de lume
să respir şi să privesc doar atât

r e s p i r

p r i v e s c

poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbeşte!

De ce-ai tăcut ca şi un sloi?
Spune ceva, vorbeşte!
Nu şterge "eu"-l dintre noi,
Când "eu"-mi te iubeşte.

Unde-ai pitit cuvântul drag,
De mie-acum îmi tace?
Îl mai aştept pe orice prag,
La cât de bine-mi face.

Cum să mai sper să pot opri
Al lacrimii torent,
Dacă şi rostului de-a fi
Îţi sunt indiferent?

Cât să îndur tăcerea grea,
Când mie-mi eşti Lumină?
De-un Soare m-aş înflăcăra,
Aş arde tot cu vină...

Cine te-aşteaptă-nfrigurat,
Cu sufletu-n gheţari?
Că nu mai ştiu de mângâiat,
De când nu mai apari.

Care a zis, exagerând
Că timpul spală tot?
Să-l văd sihastru şi trecând
Singurătatea-înot!

...

De ce-ai tăcut ca şi un sloi?
Sunt în genunchi, priveşte!
Atât de vechi ajuns-a "noi"?
Să-l re-nviem... Vorbeşte!

poezie de Vali Iuraşcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De n-ar fi mâine

Peste sete
Şi regrete,
Peste cât am fost secrete,
Peste orice baionete
Care m-au tăiat portrete.

Mi-ar fi vină,
Dar puţină
Şi de multe ori străină.
Mi-ar fi-ntr-una lună plină,
Să m-adoarmă în Lumină.

Peste Soare,
Peste floare
Şi deloc întâmplătoare,
Peste-a sufletului sare
Răsfirată-n orice zare.

Mi-ar fi pace
Şi a face
De-a cuvintelor dibace –
N-ar fi "tace", nici "preface",
Chiar gonit cu bobârnace!

Peste milă
Şi idilă,
Regăsindu-mă-ntr-o filă,
Peste ultima pastilă
Nedorită, inutilă.

Mi-ar fi rană
Suverană,
Dacă nu mi-ar fi şi hrană,
Şi cerneală pentru pană
Sau şi roua de pe geană.

Peste poate
Mi-au fost date
Şi într-una-mbrăţişate
Cu a voastră bunătate
Gândurile mele toate!

Mi-ar fi pline
Doar de bine
Amintirile senine.
Mi-ar fi ultim gând ce vine:
V-am iubit ca şi pe mine...

poezie de Vali Iuraşcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii, de cele mai multe ori, iau tăcerea drept acceptare. Nicidecum ca bun-simţ. Eşti categorisit un om slab dacă nu poţi sau nu simţi să răspunzi răului cu rău. Şi..., tocmai oamenii "puternici" spun asta...
Dacă vrei să arăţi cât eşti de puternic, fii bun! Eu, alta putere mai mare ca aceasta, nu cunosc.

Vali Şerban în Iartă, crede în tine şi mergi mai departe (2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă m-aş opri, aş rugini...

citat din Placido Domingo
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am înţeles că valorez atât cât sunt, nu cât spui tu, singurul evaluator corect rămânând întotdeauna Dumnezeu.

Vali Şerban în "Iartă, crede în tine ş mergi mai departe (2021)
Adăugat de Vali Şerban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dac-aş fi un ram cu frunze

Dac-aş fi un ram cu frunze şi-ar cânta toamna în mine,
Nu m-aş scutura de toate, le-aş lăsa când iarna vine
Cu zăpada viscolită, să îmi ţină de urât,
Ca să uit că-s singurică, eu c-un suflet zăvorât...

Nu m-aş desfrunzi nici dacă mi-ar promite nemurire,
Nici dacă m-ar duce-n iaduri, peste flăcări, biciuire,
Ci le-aş ţine lângă mine şi le-aş legăna uşor,
De mai pică câte una mă voi tângui sonor.

Dac-aş fi un ram cu frunze botezate în aramă,
Eu le-aş înveli în noapte, cum o face orice mamă,
Şi le-aş săruta fiorul, spaimele din nopţi adânci,
Şi de vrea Muma Pădurii să le fure, i-aş da brânci.

Nu m-aş desfrunzi nici dacă mi-ar promite tinereţea,
Le-aş păstra că-s pruncii mei, vreau să le transmit nobleţea...

poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-aş şti să nu mai mor

De-aş şti să nu mai mor în viaţă,
Căci am murit de atâtea ori,
M-aş transforma în praf de stele,
Să fiu pe veci nemuritor.

M-aş transforma în întuneric,
Să nu mai văd nici umbra mea,
Iar ochii mei să fie luna
Ce luminează noaptea grea.

M-aş preschimba în apă pură
Să curg la vale din izvor,
Să mă sărut cu marea în zori
Şi apoi să mă ridic la nori.

Grăunte de nisip m-aş face,
Ca vântul să mă poarte-n zbor,
Şi la final eternitatea
Să mă transforme iar în om.

poezie de Vasile Şerban din Drumul spre cer, Volumul 2 (2023)
Adăugat de Vasile Şerban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desuet

O atingere de priviri în oceanul fantastic de umbre,
Litera cu care începe cuvântul lui Ioan
Şi bucata de plastic care aţâţă spiţele-n viteză,
Sunt incompatibile, ai zice, la o primă vedere!

La fel ca o felie de oţet pe răni şi pe sudoare,
Sau ca supa din aripioare de rechin,
Dreasă cu matematici fine şi muzică vibrantă...
Pe portative oblice, răsfirate şi roz.

O atingere de priviri în oceanul fantastic de umbre...
Probabil că atât ai avea nevoie ca să opreşti timpul în loc!
Eu unul, m-aş bucura dacă ai nimeri într-o zi de iunie,
Pe la vreo nouă treizeci şi cinci!

Să fiu cu ochii spre larg şi să fie soare şi vânt moderat!
Dacă l-ai opri mai spre seară, mi-ar fi mult mai bine,
Dacă aş avea pe mine un hanorac... şi foarte important,
Să nu fi uitat lesa ori tutunul pe undeva!

Că la cât de sadic te ştiu...
Tu nu-i mai dai drumul niciodată!

poezie de Vlad Colceriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu, Timpul nu vindecă rănile, nu. Speranţa. Ea vindecă. Speranţa este mai puternică decât Timpul. Speranţa poate opri Timpul în loc chiar. Timpul nu are aceeaşi putere asupra Speranţei. Timpul nu o poate opri. Nu i se poate opune. Întotdeauna, există o speranţă pentru ceva. Altceva. Altcineva.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrei să ajungi la timp unde ţi-ai propus, nu te opri pe drum să vezi cât de mari sunt gropile pe care le întâlneşti.

aforism de Ion Şerban Drincea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe mine, mie, redă-mă

dacă aş fi om, m-aş arăta oglinzilor rugându-le să mă descojească de uscăciune
să mă desferece de minciună şi să mă redea curat ca pruncul
unei alte lumi în care să-înfloresc

dacă aş fi cuvânt m-aş scoate din toate dicţionarele
m-aş curăţa de toate sensurile nedorite
şi m-aş întoarce-n lume primenit şi lămurit

dacă aş fi gând m-aş ghemui strângându-mă până la nefiinţare
m-aş arunca în nemărginirea iubirii şi curăţat
m-aş întoarce printre celelalte gânduri

dar Doamne, ce să facă un om neom, cuvânt necuvântat şi gând negândit?
Quo vadis Domine?

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar şi dacă m-aş putea face temut şi tot mi-ar plăcea mai mult să mă fac iubit.

aforism celebru de Michel de Montaigne
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă mi-ar păsa de suferinţa pe care o las în urmă şi aş căta s-o alin, nu m-aş abătea mereu din cale? Drumul învingătorului e înainte! Chiar dacă ar călca pe cadavre.

Mihail Drumeş în Invitaţie la vals
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâna neîntinsă, în sufletul căreia stau scrise poveşti tăcute, n-are nevoie de pomană! Are nevoie de iubire. Atât!

Vali Şerban în Iartă, crede în tine şi mergi mai departe (2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cutia cu jucârii

Dacă aş fi o rachetă
m-aş duce glonţ într-un tub de cartuş
şi-aş aprinde-o brichetă
de pluş...
Bine! Aş mai mânca şi trei iezi
dacă mi-ar deschide...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unora le eşti util atât cât au ce folosi de la tine. Când nu, te ocolesc ca pe o groapă-n drum în care îşi mai aruncă din când în când propriile gunoaie... Nu din mâini, din suflet.

Vali Şerban în Iartă, crede în tine şi mergi mai departe (2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!