Tempus edax rerum
îmi pare rău
că timpul trece
aș lua clepsidra
ca s-o sparg
m-aș avânta
în mare-n larg
în universul
cel pribeag
și pe inele de saturn
mai melancolic
mai nocturn
aș hoinări
ca un nebun
cu cheia cerului
la mine
aș opri timpul
dinadins
cu harul
care m-a cuprins
m-aș ridica
din marea mare
călătorind
abisele
și împlinindu-mi
visele...
dar...
clipele
geloasele
îmi furnică
oasele
în călătoria-mi
lungă
timpul iar
o să mă-mpungă
să rânjească
iarăsi colții
în clepsdra
neagră-a nopții
amintindu-mi
că-s născut
ca s-o iau
de la nceput
dacă nu
și eu mă cern
ca să intru
în etern...
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (2 martie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Timpul
după poezia cu același titlu, de Irina Rambu
Timpul nebun aleargă în neștire,
Timpul consumă povești de iubire
Timpul curge încet la închisoare
Timpul zboară de ești în Baleare.
Timpul este în Univers stăpân,
Timpul ia tot ce e rău sau e bun
Timpul de poți să-l întorci o clipă,
Timpul, oh timpul, ce grea ispită.
Timpul e viață și timpul e moarte
Timpul e un drum spre eternitate,
Timpul e haos și timpul e-o stare,
Timpul calcă totu-n picioare!
poezie de Alex Dospian (iulie 2021)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Timpul trece
Timpul trece ca o clipă
Pe a vântului aripă.
Ca o pasăre în zbor.
Timpul e veșnic călător.
Trece timpul fără nepăsare,
Peste mine, peste voi.
Trece ca un val de mare
Și nimeni nu poate întoarce timpul înapoi.
Trece timpul ca o clipă
Și nu trebuie risipit.
Căci el e ca o comoară
Și veșnic trebuie prețuit.
poezie de Vladimir Potlog (25 aprilie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă timpul mi-ar da tălpile lui, m-aș opri. Și aș fi.
Vali Șerban în Iartă, crede în tine și mergi mai departe (2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De Sfântu' Valentin
Se închisese-n mine, ca-ntr-o criptă...
Dar azi, iubirea noastră de pelin
s-a-ntors din nou în inima mea friptă,
ca un cadou de Sfântu' Valentin.
Ci-n timpul dus de-atunci m-am petrecut
și-au prăvălit pe mine bolovanii
de vremi uitate-n secolul pierdut,
când ochii ei frumoși cântau litanii -
pe unde-or fi, pe câte riduri joacă
și cui zâmbesc în fiecare seară?
N-aș vrea să știu - cu-o mie de ce dacă
n-aș vindeca ce-ncepe iar să doară.
Aș sta cu fața-n sus, într-o capelă,
făcând pe mortul la divinitate,
m-aș duce-n larg pe orice caravelă,
m-aș îneca-n formol pe jumătate,
m-aș arunca în boxa cu țevi multe
și m-aș lega de una ca Ulisse,
la popa care vrea să mă asculte,
m-aș spovedi în versuri interzise.
Da-n primul rând i-aș da, cu multă ură,
lu' Sfântu' Valentin un cap în gură!
poezie de Daniel Bratu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timp imperfect
Firele de timp mi se scurg printre degetele aspre
E-un timp vid, noncolor, e timpul meu nebun
Si pleaca, si nu vine
Dar oare, timpul meu si-al tau se vor intalni?
E timpul nostru
Asculta-l cum trece
Dar oare, de ce-l calculam?
Hai sa-l pierdem amandoi
Sa evadam si sa plutim in neant
Timpul zambeste si-asterne linistea peste tot
Timpul, of, ce oroare, n-are resetare
Timpul meu nu e timpul tau..
poezie de Raluca Alexandra Pasăre
Adăugat de Raluca Alexandra Pasăre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Relativitate. Călătorind cu trenul vieții avem impresia că trece timpul în realitate trecem numai noi și
timpul stă pe loc.
citat din David Boia (17 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Nu, Timpul nu vindecă rănile, nu. Speranța. Ea vindecă. Speranța este mai puternică decât Timpul. Speranța poate opri Timpul în loc chiar. Timpul nu are aceeași putere asupra Speranței. Timpul nu o poate opri. Nu i se poate opune. Întotdeauna, există o speranță pentru ceva. Altceva. Altcineva.
Doina Postolachi în Maeștri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Ambroise" de Doina Postolachi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Pe mine, mie, redă-mă
dacă aș fi om, m-aș arăta oglinzilor rugându-le să mă descojească de uscăciune
să mă desferece de minciună și să mă redea curat ca pruncul
unei alte lumi în care să-înfloresc
dacă aș fi cuvânt m-aș scoate din toate dicționarele
m-aș curăța de toate sensurile nedorite
și m-aș întoarce-n lume primenit și lămurit
dacă aș fi gând m-aș ghemui strângându-mă până la neființare
m-aș arunca în nemărginirea iubirii și curățat
m-aș întoarce printre celelalte gânduri
dar Doamne, ce să facă un om neom, cuvânt necuvântat și gând negândit?
Quo vadis Domine?
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așa a fost, așa va fi
Așa a fost, așa va fi.
Timpul trece ca nebunul.
Mâine vei îmbătrâni,
Tânăr nu rămâne unul.
Așa a fost, așa va fi.
Viața nu-i decât un timp
pe care îl poți trăi,
anotimp cu anotimp.
Așa a fost, așa va fi.
Lăstarul va crește pom.
Copilul va deveni
mâine lângă tine om.
Așa a fost, așa va fi.
Cât pământul se rotește,
din noapte se face zi,
ziua în noapte sfârșește.
Așa a fost, așa va fi.
Unul naște altul moare.
Nimeni nu poate trăi
timpul, nesfârșit de mare.
Așa a fost, așa va fi.
Totul e în transformare.
Natura se va primeni,
soarele veșnic răsare.
Așa a fost, așa va fi.
Dumnezeu-i atotputernic.
El ne poate dărui
lumină din întuneric.
Așa a fost, așa va fi.
Toate își au rostul lor.
Timpul nu-l putem opri.
Este veșnic curgător.
Așa a fost, așa va fi.
Va curge timpul ca izvorul.
Doar Dumnezeu poate ști
care ne e viitorul.
Așa a fost, așa va fi.
Cum e scris în Sfânta Carte.
Timpul nu se va opri,
viața curge mai departe.
........................
Așa a fost, nu va mai fi
când sfârșitul lumii vine.
Pământul va încremeni,
Universul nu-l mai ține.
poezie de Dumitru Delcă (6 februarie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Totul pare identic. Și ieri, ca azi, la fel ca mâine. Se repetă. Rutină... Ce se schimbă? Doar timpul. Sau nici el. Deși trece, mereu în aceeași direcție: înainte! Sau doar așa pare. Nimeni nu-l poate întoarce sau opri. Nimeni nu-l poate înțelege. N-are legi! Nu se supune! El e timpul eternul dușman și aliat al tuturor. Nu stă în loc niciodată, chiar dacă uneori așa pare. Aparențe înșelătoare. Sau poate nu?...
Cornelia Georgescu în În căutarea omului (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul. Timpul prieten, timpul dușman. Timpul care sedimentează trăirile adevărate. Timpul care repară, aducând cu sine uitarea... Timpul care iartă, timpul care nu iartă. Timpul care ucide...
Ana Vida în La limita normalului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ezitare
Frumoasa mea din vise, de-ar fi să mă iubești,
Aș doborî balauri ca prinții din povești,
Aș coborî în mine să scot cărbuni de cocs,
M-aș bate cu coloșii în sălile de box,
Aș ridica din mare epave de corăbii,
La circ m-aș face claun și-nghițitor de săbii,
M-aș face pentru tine îmblânzitor de fiare,
Prin jungla cea mai deasă aș defrișa cărare,
M-aș cățăra în vârfuri de arbori de papaya,
M-aș avânta, în teniși, spre pisc, în Himalaia,
Aș trece Niagara, în sus, mergând cu pluta,
Aș poposi în Etna, sărind cu parașuta,
Aș ocoli-ntr-o mână Pământu-ntreg pe honda,
Aș mângâia pe creștet toți șerpii anaconda,
Aș traversa deșertul, pe jos, ca beduinii,
Aș înota-n Pacific să îmblânzesc rechinii...
De-ai crede o secundă că-l am pe vino-ncoace,
Aș deveni războinic sau făcător de pace,
Aș candida-n scrutine la vest de râul Nistru
Și, ajungând în frunte, te-aș pune prim ministru;
De m-ai iubi pe bază de bani și de putere,
Aș aduna, ca lider, din șpăgi și furt, avere,
Ți-aș face-n Cluj o vilă, cărând pietriș cu roaba...
Dar mi-e ca toate astea să nu le fac degeaba.
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Transfigurare
Dacă ar fi să-mi cenzurez gândul,
nimic nu m-ar mai bucura sau întrista,
căutările n-ar avea nici un rost,
m-aș folosi numai de mâini
să sprijin boltirea cerului.
Pașii ar prelungi drumul la orizont.
Nu știu ce aș face cu iubirea
rămasă fără casă,
fiindcă sufletul ar fi un deșert
prin care nu trece femeia.
Numai tu ești umbra pe care mă suprapun
și intru cu inimă cu tot;
gândurile rămân libere,
păsări îmi înghit clipele
și zboară.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (19 iunie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cenaclu nocturn
în aula nopții particip la cenaclu
citesc poeții cu zvâcniri stelare
sparg poarta cerului cu un șperaclu
să curgă lumini peste gânduri bizare.
atâtea iubiri s-au aprins pe cer
ca niște luceferi cu nimbul de aur
poezia inimii o ador o prefer
îi așez pe tâmple cununa de laur.
poeți ai insomniilor ample supreme
își pun pe tavă sufletul inspirat
din ei se revarsă valuri de poeme
timpul le acaparează ca un pirat.
slove de diamant încrustate-n vreme
lucesc la gâtul nopții rare diademe.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cea mai mare iluzie a omului este că timpul trece. Timpul este țărmul, noi trecem și el pare că merge.
citat celebru din Rivarol
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Timpul din Clepsidră
Mă despart de tine
de fiecare dată
când nisipul din clepsidră
uită să mai curgă...
Întorc mereu clepsidra...
Păcat că timpul nu se întoarce
odată cu ea...
E un alt timp...
... poate fi timpul potrivit,
sau Nu.
Pentru a reînnoi sentimentele...
Care?
Care nu mai pot să se scurgă
prin clepsidra vieții...
Mă despart de tine de fiecare dată...
Dar te revăd mereu....
și atunci...
Zâmbesc ochii. Știu ei de ce...
Uneori...
îmi amintesc...
Întorc clepsidra,
dar nu îmi ajută...
Când nu mai pot
să mă despart de tine...
Ud nisipul cu lacrimi
și mă simt....
De mine însumi, despărțită.
poezie de Anna Panovici din Sfârșit de Autograf
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-aș putea...
De-aș putea cuprinde zarea cu o singură privire,
Nu te-aș mai avea în minte ca o simplă amintire,
Ți-aș vedea frumosul chip în oglinda cerului
Și mi-aș pune stăvilar împotriva dorului...!
De-aș putea schimba destinul aș da timpul înapoi
Și-aș fugi în rai cu tine să rămânem amândoi
Pe gurița ta ca fraga ți-as da dulce sărutat,
Printre flori și printre iarbă te-aș iubi neîncetat
De-aș putea să fiu eu floarea ce-o culegi în zori de zi
Cu mireasma mea te-aș face și mai mult a mă iubi
M-ai păstra în foi de carte ca pe-o frunză-ntr-un ierbar
Și din când în când ți-aș cere un sărut, unul măcar
De-aș putea să fiu o apă cu-al meu val să mă-nfășor
Să-mi pot șterge lăcrimioara din lumina ochilor
Ți-aș vedea chipul aievea în apa izvorului
Și n-aș mai fi trist într-una din pricina dorului!
De-aș putea să fiu eu timpul care trece mult prea greu
Când tu nu ești lângă mine să te strâng la pieptul meu
M-aș opri în loc o clipă rătăcind pe-al vieții drum
Iar pe tine te-aș preface în clepsidra mea cu fum!
De-aș putea să-ți mângâi pleoapa cu-n sărut în zori de zi
Să-ți fiu dulce dezlegare, tu iubita mea să-mi fii
Aș striga în gura mare să audă o lume-ntreagă
Cât de mult țin eu la tine și cât imi ești tu de dragă!
poezie de Gabi Costin (13 aprilie 2014)
Adăugat de Gabi Costin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urma din cenușă
Am vrut să opresc
timpul in loc
Am aruncat clepsidra
timpului in foc
Nisipul din ea pe loc
s-a topit
Timpul nu este ars nu
l-am oprit
Citesc in urma de
cenusă
Cum toate si inima
mi-e arsă
De depărtare
dintre noi
Acum noi sîntem
amândoi
Dar intr-o zi timpul
cel hadru
Va trece pe la noi
ne vâ-a zâmbi
Si doar pe unul el ne
va gasi
Să profiam de timpul
nostru amândoi
Să fim ce am fost si ieri
să fim si azi
Si-n fiecare zi sa fim
iubiti mereu
De Dumnezeu!
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul poem diamant
Măsurat
cu ceasul
sau cu clepsidra
timpul nu se oprește
pe loc niciodată pentru nimeni;
ore, zile, luni, anotimpuri,
orologiul măsoară neîncetat...
făcând tic-tac
trece...
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când...
când te sărut,
îți caut forma
și vreau
să-ți pipăi conținutul,
aș da pe tine tot avutul
și ți-aș închide filodorma.
chiar și
în miezul voluptății,
aș năuci
ca un nebun,
m-aș arunca
cu tine-n hău,
spre un nuștiu unde
nu știu cum...
un naufragiu
într-un ochi,
o lacrimă
cât Marea Mare
și valuri-valuri
de durere
se zbat
ca într-o-nvolburare...
să nu atingi
acest sărut
căci are
lacrima-nnăuntru,
cănd pleci,
ascultă-mi
testamentul:
să mă îngropi
în ochii tăi,
c-au fost
la viața ta, femeie,
ca doi tâlhari,
ca doi călăi...
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!