Mioara Anastasiu

Frunză, surată...

Frunză de toamnă chircită
Pe creangă neagră-n copac,
De ploi și vânt năucită,
Îmbracă-ți portul sărac.

Te voi culege în palmă,
Ca pe un vis obosit,
Roșul din tiv ne condamnă
Vinei că ne-am irosit.

Hai să ne-ascundem surată
Prin filele unei cărți,
Ca la un fel de serată,
Vino să tragem la sorți!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Marilena Răghinaru

Toamnă, aș fugi de tine!

Aș fugi de tine, toamnă,
Ochii aprigi de Brumar
Să mă vadă cum dispar,
Chiar de timpul mă condamnă.

Toamnă, aș fugi de tine,
Mi-aș zidi un stăvilar,
Să mă caute-n zadar
Seci surâsuri cabotine.

Aș fugi de tine, toamnă,
Nu doresc să-mi fii stăpână,
Să ajung tot mai bătrână,
Îndreptându-mă spre iarnă.

Toamnă, aș fugi de tine,
De mă strigi, să nu-ți răspund,
De reci ploi să mă ascund,
Ropotind prin copertine.

Aș fugi de tine, toamnă,
Oricând, știu, a ta surată
Va putea, așa, deodată,
Grele-omături să aștearnă.

Toamnă, aș fugi de tine,
Alungând, în mod bizar,
Până-n Luna lui Florar,
Toate iernile din mine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Pe o creangă
desfrunzită,
chircită,
au înflorit crizanteme-
triste lacrimi de toamnă...

tanka de
Adăugat de B IULIA CORINASemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Pe o creangă
desfrunzită,
chircită,
au înflorit crizanteme -
triste lacrimi de toamnă...

tanka de
Adăugat de B IULIA CORINASemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Mioara Anastasiu

În loc de lacrimi

E toamnă, sau doar mi se pare mie,
Că fructele trag toate spre pământ,
Că pleacă păsările-n pribegie,
Și s-a-mplântat penița în cuvânt?

Dezastrul toamnei e belșugul nostru,
Năpasta voastră e belșug în cer,
Pe cât de sincer e credeul vostru,
Pe-atât e zeul vostru, auster!

Perfectă este toamna, ca și moartea,
Fanfare trec, sau tunete se-aud?
Să fii o frunză, asta îți e partea,
Să-ngrași pământul după chin și trud.

Dacă am face liniște în noi,
Am auzi în loc de lacrimi, ploi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mioara Anastasiu

Măsura vinei

Mizez pe sentimentul culpei,
A Celui ce m-a destinat
Să cunosc starea de păcat
Și frica morții – ghilotinei -

Ce șansă ai în fața tinei
Decât genunchiul jos plecat?
Mizez pe sentimentul culpei,
A Celui ce m-a destinat.

Voința mi-e sclavă ispitei
Și orice gând e un păcat,
Viața e măsura vinei
Căci a prióri sunt vinovat.

Mizez pe sentimentul culpei...

rondel de din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mioara Anastasiu

Înstăpânire

Tu n-ai știut că ochiul meu e-o trapă,
Care-nchizându-se te va răni,
Că-mi vei rămâne prizonier sub pleoapă,

Și că iubind te voi înstăpâni,
Tu mi-ai citit în palmă ca-ntr-o frunză,
Când toamna n-a putut a preveni

Dezastrul iernii care mă acuză,
Că te-am închis în aurore boreale
Și am întins zăpada ca o pânză

Deasupra suferințelor reale.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

..


să-ți scriu pe-o frunză arămie
sau pe o adiere de vânt
cât de toamnă îmi este mie
că rostirea mi-e fără cuvânt

să-ți scriu pe o rază de lună
când nopții îi alunecă abisul
și tu nu mai vii ca o zână
lași coșmarul să-mi bântuie visul

să-ți scriu pe clipa ce bate
cât ne-am irosit amândoi
să le uit apoi pe toate
nescrise rămână teancuri de foi

în Leaganul toamnei (2018)
Adăugat de George IonițăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Leliana Rădulescu

Mi-e toamnă

Tu nu-nțelegi... acum mi-e toamnă
Se zbat în mine vânt și ploi,
Ce la tristețe mă condamnă
Și gânduri pline de noroi...

Și soarele mi s-a ascuns,
Îmi trec prin vene reci fiori,
Iar sufletul îmi e străpuns
De bocet jalnic de viori.

Poate nu știi, dar toamna, eu
Mă-ncui în gândul meu posac,
Stau la taifas cu Dumnezeu,
Cu trup și suflet, toată, zac!

Tu nu vrei să mă vezi plângând
Nici dacă inima mă-ndeamnă,
Vrei s-alung gândul rău, râzând;
Acum nu pot... acum mi-e toamnă!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Chemare de toamnă

Dă-mi mâna și vino cu mine
să vezi un decor ca de vis,
cu raze scâldând în rubine
covorul de toamnă promis!

Vom merge să facem cărare
prin frunze, cu pașii foșnind,
în lumea cu raze de soare
ce roșul pădurii aprind.

De vrei, stăm pe-o bancă o vreme,
aceea ce-așteaptă mereu
și pare, din nou, să ne cheme
pe vechiul, al nostru, traseu.

Hai, vino! E-o zi-n care eu
te vreau lângă sufletul meu.

poezie de din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ogorul meu de dor

Hai, vino și culege ogorul meu de dor,
Cămara-mi este goală și-i anul rodiror
Ori poate până-n seară-l vom strânge amândoi
Să nu înceapă norii un recital de ploi!

Te suflecă degrabă căci pe ogorul meu
E rouă -bat-o vina- și-am lăcrimat-o eu
Iar de vreun spin obraznic, în palmă îți va sta,
Să nu te dai bătută căci ți-o voi săruta!

E soarele șăgalnic, adie vânt ușor
Și-atâra de bogată recolta mea de dor
Și tu așa frumoasă cu părul despletit
Pe-acest pământ cu doruri din patimi de iubit!

poezie de
Adăugat de Ioan MorosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mioara Anastasiu

Vânt din pupa

Mi-e dor de tine ca și când
Aș trece marea cu vaporul,
Escalele îmi sporesc dorul
Și n-am din pupa nici un vânt.

Tu, nepermis iubirii ești,
Dar ea nu-mi este interzisă,
Căci viața mi-e în ea cuprinsă,
În circumstanțele firești.

Eu vinovată sunt moral,
-Se sinucide înc-o vară,
Fără să-mi pese c-o s-o doară-
Când noi ne-am despărțit brutal.

Sper totuși să te văd curând,
Mi-e dor de tine ca și când...

sonet de din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Frunza

E toamnă iar în calendare,
O frunză văd acum căzând.
Iar printre lacrimile-amare
O aud suspinând, suspinând.

Și-un sunet mort de clavir
Se-aude pe stradă cântând.
Prin parc mă plimb ore în șir
O aud suspinând, suspinând.

Și vântul rece de toamnă
Prin oraș îl simți umblând.
Spre neant frunza condamnă
O aud suspinând, suspinând.

Dar își continuă strigarea
La o salvare ea sperând.
A îngălbenit rapid cărarea
O aud suspinând, suspinând.

poezie de (11 august 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana DrosuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Un măr

Era cu adevărat toamnă. Frunze, ploaie, vânt.
Era roșie ca un măr și credea că e un strugure.
Își aștepta aripile cuminte ascultând...
Zidurile plouau și ele cu firmituri de var
Vremea era clară. Frunze, ploaie, toamnă.
Ea avusese cândva o nebunie prinsă-n păr
O folosea ca pe-o licoare magică atunci când ochii i se închideau
Aprindea cu ea focul când îi era frig la picioare
Și spera așa în Frunze, vânt și ploaie
Ca și când timpul ar fi avut două capete.
Iubind din ce în ce mai puțin, înțelegea iubirea
Ca pe un atlas cu o Atlantidă moale și cafenie.
Când se termina hârtia, mai lipea o palmă de pământ
Iar afară... numai Toamnă, ploaie, vânt.
Acolo, în ascunziș, credea că e o taină
În pieptul ei strâns de brațe, cu părul desfăcut
Spera-n ulei de liliac, în apă de fântână
Știa așa cum știe o nebună.
Îi curgea doar vin în palmă
Frunze. Ploaie. Vânt. Și... Toamnă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mioara Anastasiu

Tremolo

O, cât de vrăjită-i pădurea
Și nici un copac de prisos,
Trosnesc crengi uscate pe jos,
Se sperie păsări aiurea.

Îmi arde obrazul privirea
Cu care mă învălui duios,
O, cât de frumoasă pădurea
Și nici un copac de prisos.

Un tremolo îmi e toată firea,
În vaierul scurt, voluptuos,
O simt a frunzelor lină plutirea
De verde intens, luminos,

O, cât de vrăjită-i pădurea.

rondel de din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Ploi

Ploi de toamnă lungi și grele,
Ploi de toamnă, plâns de stele,
Ploi de frunze pe cărare...
Ploi în inimi și pe vale...

Vânturi reci, pustie toamnă!
Ne-aduci ploaie de aramă
Și gutui împarfumate...
Ne aduci tăcere, noapte...

Foc în sobă, plâns pe drumuri,
Aripi de vrăjite fumuri,
Umbre de dureri și șoapte,
Noapte, noapte, noapte, noapte...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dorel Lazăr

Elegie

Știi, doamnă?
Era toamnă când te-am văzut.
Era pustiu de tine.
Fără să știu
cenușa norilor îmi înecase văzul
iar auzu-mi era vânt...
O șoaptă mi-a fost deajuns
ca vântul pustiului să nu mai bată.
O șoaptă... Atât.
O șoaptă transformată în sărut
de frunză rugunie
îmbrățișată de glie.
Și în apus de toamnă
am scăpat de pustiu,
iar acum, la plecarea ta
am rămas copac siguratic
în prag de iarnă argintie.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mioara Anastasiu

Cântec de adio pentru toamnă

Mă despart de toamnă sângerând,
Mâna mea în spinii ei se-agață,
Boabe roșii de măceș sub gheață,
Unghiile-n carne-agonizând.

Zilele se-ntind ușor pe pat,
Nopțile se culcă peste zile
Pe când plâng mâhnite și febrile,
Inhibându-și ultimul oftat.

Mâini chircite, frunzele în pom,
Își desprind și ultima brățară,
Cad cuprinse-n vălătuci de ceară,
Gem, vorbind același idiom.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Copaci [Trees]

Nu cred că voi vedea în veac
Poem frumos ca un copac.

Copac ce suge înțelept
Din pământescul dulce piept;

Copac spre Dumnezeu privind,
Cu ramurile proslăvind;

Copac purtând vara ușor,
Prin frunze, cuiburi de prihor;

Pe care cade și zăpadă
Și picături de ploi grămadă.

Poemele de proști se fac,
Doar Dumnezeu face-un copac.

poezie de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alin Ghiorghieș

Locul tău

Când nu mai ai nimic
dar absolut nimic
culege o întâmplare de frunză
și te urcă cu ea în copac
să te pună la loc!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioana Cîrneanu

Zbucium

Va mai trece o toamnă prin noi

Și încă o frunză renunță la viață

Un timp dezbrăcat de iluzii, cu ploi

Vise înghețate în pâlcuri de ceață,

Stinghere zbor păsări nici că le pasă

De timpul clepsidrei rămas fără doi

Se zguduie cerul, al norilor casă

E zbucium de toamnă și zbucium în noi....

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook