Adio, fecior!
Toamna mă-ndeamnă să zbor,
Brațele, aripi de dor,
Frunzele, moale covor,
Pernă... de cad, să nu mor,
Bube să n-am la picior,
Mândră să-mi caut ușor,
Noră s-aduc, în pridvor,
Mamei. Adio, fecior!
poezie de Marius Robu (14 septembrie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Tomnatic dor
Sunt static,
Flegmatic,
Apatic,
Ostatic.
Înseamnă
Că-i toamnă
Și-o doamnă
Mă-ndeamnă
Să mor,
Ușor,
În zbor,
De dor.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Organodor
Organele ce mă dor,
De tine și de-al tău dor,
Nu le știu, dar mă cobor
La suflet și mă-nfior:
Nu-l găsesc într-un picior,
Stând cum stau când vreau să zbor,
Nici în cap, amețitor,
Sau lungit în pat... să mor.
Și mă caut în decor,
Să-mi acord prim-ajutor,
Ca un ultim salvator,
Dar lipsesc întâmplător...
poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineață (15 martie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineața târziu
Sunt dimineți în care,
Când soarele răsare,
Eu apun.
În pernă stând cu fața,
Nici "Bună dimineața"
Nu vă spun.
Și n-am nicio tendință
Vreo bună-cuviință
Să-mi impun,
Ca din această stare
De vis(abandon)are
Să m-adun.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (22 februarie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am visat că zbor
Și m-am trezit în patul
Fără de aripi
haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mândră floare vorbitoare
Mândră floare vorbitoare,
Cu-ochii ațintiți spre viață,
Sorbi cafea de dimineață
Fierbinte, îmbietoare...
Hai, pășește, ia avântul
Într-un zbor cu viu elan,
Amândoi să facem plan
Să fugim cât ține vântul
Inimii întru iubirea
Presărată-n văi și munți,
Cu săruturi să mă-nfrupți,
Să te iubesc în neștire!
Mândră floare vorbitoare,
Mândră floare parfumată,
Hai, decide-te odată
Să rostogolim planeta.
Tu să-i pui luna pe cer,
Eu s-aduc fierbinte soare,
Să te pudrez dulce floare
Cu iubire și mister!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Mă dor toate gândurile. Sunt ca niște aripi ostenite de zbor. Singurul cuib e moartea.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Dacă există un Dumnezeu
Când voi lăsa în urmă numai umbra
nu spre moarte mă voi îndrepta
ci în brațele mamei mele
cum astfel fiecare ajunge
în brațele celei ce l-a născut,
cum însăși mama stă în brațele
mamei sale care stă în brațele
mamei sale care stă în brațele
mamei sale...,
îmi închipui că dincolo e o lume visând
în brațele unei mame uriașe
dacă există un dumnezeu
nu poate fi decât femeie
poezie celebră de Ioanid Romanescu din Trandafirul sălbatic
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pastel
Miroase lumina stingher
Și frunzele pică de probă,
Salut, anotimp efemer,
În verde și galbenă robă!
Miroase a păsări gătite
Să plece pe drumuri de zări,
Adio, voi zile-nsorite,
Cărați-vă-ncet în uitări!
Miroase a struguri în pârg,
Porumbul e gata de moară
Și molcome care, spre târg,
Trosnesc sub a verii povară.
Pe dealuri, o fată străină,
Cu ia cusută-n arnici,
Pornește spre sate să vină;
E toamna, miroase de-aici!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zbor de toamna
Ma plimb prin toamna pe aleile-n rugina,
Si frunze frante plang sub pasii mei desculti,
Zambeste printre nori timida-o raza de lumina,
Iar vantul printre ramuri canta-ncet, de vrei s-asculti.
Ma plimb prin toamna sub stropii de ploaie,
La brat cu gandurile mele, pe carari, tarziu
Sunt fericit, si-mi curg pe-obraz lacrimi siroaie,
La amintirea c-am fost rob si-acum sunt fiu.
Ma plimb prin toamna coplesit de Har,
Si ma prostern si eu ca frunzele, cuprins de dor,
Inghenunchiat ma-nchin sub aripile vechiului stejar,
Cu ochii-nchisi, visand la cer, ma pomenesc ca zbor.
poezie de Marius Alexandru din Zboruri Sfinte (22 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apare Toamna
Apare toamna-n poezii,
O muza noua pentru fiecare,
Cad frunzele prin versuri aurii,
Si se astern poeme fermecate pe carare.
Apare toamna in cantari,
Izvoare freamata in coruri,
Rasuna cantul peste mari si tari,
Pe aripi de arama vantul poarta doruri.
Apare toamna-n dans de bucurie,
Tangoul unei vieti depline,
Belsug de Har in fiecare melodie,
O noua toamna minunata langa tine.
Apare toamna-n visuri noi,
In zambete, in lacrimi in iubiri,
E toamna-acum iubito-n amandoi,
O toamna lunga si frumoasa, plina de-amintiri.
Marius Alexandru
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte-Poezii (1 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De fapt
O, Doamne-o viață Te-am
Rugat și tot rugat
Să-mi dai ce nu-mi doream
De fapt, cu-adevărart.
În schimb, n-am îndrăznit,
Și nici n-am insistat,
Să-mi dai ce mi-am dorit,
De fapt, cu-adevărat.
poezie de Marius Robu (4 noiembrie 2020)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fecior bătrân
Eu nu mai pot iubi, decât cu trupul,
Tot mai fecior, cu fieștece an,
Înfierbântat de carne ca năucul
Și subjugat de pulpă și ciolan.
Iar de la sânii care se ivesc
Și până la mișcările viclene
Ale femeilor ce-mbătrânesc,
Adulmec tot, întinerind pesemne.
Ca semn că nu mai sunt îndrăgostit
Cu sufletul, ce nu mai vrea nimic,
Îmbătrânit de cât a fost mințit
Și rămânându-i trupului prea mic.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (4 decembrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pom cu oameni...
câți oameni stau răzleți în pom?
câți în codiță de alt om
se legăna sub vânt ușor,
sunt doborâți de toamna lor?
sunt doborâți și mai devreme
de-a lor furtună cu blesteme,
câți oameni ține pomul pom
în timpul lor cu gust de rom?
picați pe jos într-un covor
uscați de frig se sting și mor,
pe crengi răsar alții din dor
când frunzele se-ating în zbor
pomul tăcerii plin de vise
în primăvară țese ițe,
în vară coace dulci iubiri,
în toamnă flori de trandafiri
când trece pomul peste iarnă
îmbracă alb și-o altă haină,
îngheață frunzele tăcute,
prinse de crengi înmărmurite
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pom cu oameni...
câți oameni stau răzleți în pom?
câți în codiță de alt om?
se legăna sub vânt ușor,
sunt doborâți de toamna lor
sunt doborâți și mai devreme,
de-a lor furtună cu blesteme,
câți oameni ține pomul pom?
în timpul lor cu gust de rom
picați pe jos într-un covor
uscați de frig se sting și mor,
pe crengi răsar alții din dor,
când frunzele se-ating în zbor
pomul tăcerii plin de vise,
în primăvară țese ițe,
în vară coace dulci iubiri,
în toamnă flori de trandafiri
când trece pomul peste iarnă,
îmbracă alb și-o altă haină,
îngheață frunzele tăcute,
prinse de crengi înmărmurite
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muguri de aripi
Eu, într-o viață anterioară,
Am fost o floare de primăvară,
Că prea simt, iarna, o așteptare
Și primăvara o apăsare
De jos în sus, înălțătoare, dar
Nu ca să zbor, ci numai să răsar.
poezie de Marius Robu (3 februarie 2016)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muguri de aripi
Eu, într-o viață anterioară,
Am fost o floare de primăvară,
Că prea simt, iarna, o așteptare
Și primăvara o apăsare
De jos în sus, înălțătoare, dar
Nu ca să zbor, ci numai să răsar.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secetă de aripi
I-am tăiat aripile timpului meu,
Să mor mai încet,
Și tot ce regret
E că mor greu.
.
Îi vor mai crește alte aripi, oare?
Decât să mori, mai grav
Este să fii bolnav
De așteptare.
.
Și dintre toate așteptările, mai zic,
Mai greu atârnând
Ca moartea, e când
Nu aștepți nimic.
.
De-atâta așteptare, nici ochii nu mai plâng
În iadul ăsta-n care n-am aripi să mai frâng.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu n-am să pot
Eu n-am să pot dormi...
E geana plumburie
Și inima-i pustie, draga mea...
Eu n-am să pot visa...
Trec stele spre niciunde
Și dragostea se-ascunde într-o stea.
Eu n-am să te urăsc!
Tu ai plecat
Și aripi ți-au crescut către înalt...
Și am să zbor...
Din aripile tale
Să-mi fac lumină și mărgăritare,
Pe-altar ceresc...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plin
Primăvara, toate fetele sunt mari,
Crește frunza toată-n ulmi și în stejari,
Și toată-mi retina, parcă se dilată,
Să-mi pătrundă-n sânge primăvara toată.
Stinge-mă, femeie, primăvara mea,
Ține-mă la umbra ta de catifea,
Nu-i da voie verii să mă ducă-n iad,
Căci urmează toamna, când frunzele cad!...
Și-n tot anotimpul care te precede,
Ochiu-mi, plin de gheață, goală nu te vede!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu există casă la fel de confortabilă ca brațele tatălui și niciun pat la fel de moale ca picioarele mamei.
citat din Faraaz Kazi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!