Pom cu oameni...
câți oameni stau răzleți în pom?
câți în codiță de alt om?
se legăna sub vânt ușor,
sunt doborâți de toamna lor
sunt doborâți și mai devreme,
de-a lor furtună cu blesteme,
câți oameni ține pomul pom?
în timpul lor cu gust de rom
picați pe jos într-un covor
uscați de frig se sting și mor,
pe crengi răsar alții din dor,
când frunzele se-ating în zbor
pomul tăcerii plin de vise,
în primăvară țese ițe,
în vară coace dulci iubiri,
în toamnă flori de trandafiri
când trece pomul peste iarnă,
îmbracă alb și-o altă haină,
îngheață frunzele tăcute,
prinse de crengi înmărmurite
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Radu Mihăilescu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.