Sărutul stânjenit şi strâmb în colţul gurii
Nu a putut fireşte să-nvie un trecut.
Speranţa, otrăvită de degetele urii,
Azi s-a insinuat şi a durut...

catren de Nicolae Labiş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alexandrin

Sărutul stânjenit şi strâmb în colţul gurii
Nu a putut fireşte să-nvie un trecut.
Speranţa, otrăvită de degetele urii,
Azi s-a insinuat şi a durut.

Un râu murdar sub cheiuri curgea în fapt de seară,
Atât de melancolic şi fals, cum mi-a părut,
Şi încăpăţânarea cu ceara ei hilară
Azi s-a insinuat şi a durut.

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspunsul gurii

Răspunsul gurii e sărutul
Orice-ntrebare-ar fi de pus,
Întregul trup îi e supus,
Topit încetul cu încetul.

El ţi-a-nghiţit în flăcări scutul,
Tu de sărut ai fost sedus,
Răspunsul gurii e sărutul
Orice-ntrebare-ar fi de pus.

Sărutul nostru este gestul
Prin care noi doi ne-am compus,
El e simbolul, este rostul
Că spune ce avem de spus.

Răspunsul gurii e sărutul.

rondel de Mioara Anastasiu din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O Giocondă modernă

De când iubitul lefter i-a rămas,
Ea mult mai rezervată e cu nurii:
Nu mai zâmbeşte strâmb în colţul gurii,
Ba de o vreme strâmbă şi din nas.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţa

Aş vrea să am şi eu o soaţă
Cinstită, demnă la ţinută,
În colţul gurii cu dulceaţă
Şi ca Gioconda de tăcută.

epigramă de Nicolae Nicolae din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Radiografia unui zâmbet în colţul gurii

Îmi zâmbeşti iar
din colţul gurii
de pe radiografia pulmonară
sufocată de trecutul irespirabil
îmbâcsit cu patru pachete de Marlboro
şi cinci cafele pe zi
mă oripilează ochii tăi
au culoarea palmelor de viaţă
ţi-ai pus coastele în pungă
şi îţi cureţi oasele
de milenara carne a timpului
eşti galbenă ca ultima lumânare cu păr roşu
sorb sângele hepatic de toamnă
mă uit la tine
ştiu
ne vom întâlni în ultimul colţ al pătratului
dar...
nu te mai iubesc
respir

poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surâs...

Scânteiere eşti surâs;
Mugurele unui gând,
Pui de hohot şi de râs,
Încolţind duios şi blând.
Stai prins în colţul gurii
Sfios şi şovăielnic,-
Eşti copilul naturii,
Dar timpul ţi-i vremelnic.
Eşti pui de râs şi hohot
Ce din suflet renaşte,
Să te ating, dar nu pot,
Decât din joi în Paşte.
Candidă, diafană,
Caldă ţi-e strălucirea,
Rază nepământeană
Vestind neprihănirea.
Tresari în colţul gurii...
Eşti vis sau nălucire?!
Îţi ţin de urât nurii,
Te mângâie zefire.
Eşti oglinda unui gând
Inocent, nevinovat,
Ce-n imagini s-a răsfrânt
Infinit multiplicat.
Eşti scânteia iubirii,
Ce creşte vâlvătaie,
Sau tresărirea firii
Arzând ca focu-n paie.
Adesea eşti şăgalnic
Încărcat de mistere.
Mai mereu nestatornic
Pe buzele stinghere.
Surâs virgin se-aşterne
Licăre şi adie
Pe buzele eterne
Speranţa ţi-o învie.

poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieţii (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate mâine...

El îşi frânge degetele pe canapeaua ei mov,
aşteaptă să-i vină rândul ori deznodământul
şi nu se întâmpla nimic în camera alăturată,
mai mult, totul dospeşte într-o tăcere stranie
iar oraşul pare că ameţit doarme.

Ea apare întodeauna c-un zâmbet în colţul gurii
şi se face că nu-l vede,
de fapt nici nu l-a văzut, absorbită de grabă
s-a şters de cuvintele din poeme,
îşi gândea ziua de fericire cu voce suavă,

aşeza gândurile fiecare la locul potrivit
şi dintr-o dată a ieşi şi i-a spus
azi sunt prea obosită pentru tine,
poate mâine...

De atunci canapelele mov îl indispun
şi fete ca ea n-a mai întâlnit.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umorul

Şi bogatul, şi săracul
Strânge-n colţurile gurii
Zâmbetul ce-şi varsă sacul
Peste marginile urii.

epigramă de Vasile Moşneanu din Între coasă şi floretă - Epigrame (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărutul

Sărutul

Cum aş putea ascunde urma
Săruturilor ce-ai lăsat pe trup,
A gurii flămânzite forma?
Să-mi sfîşii carnea? Să mi-o rup?

Mă arde şi acum sărutul
Şi gura ta cu-a ei văpaie,
Ce-mi tatua odată trupul...
Nu pot să-l curăţ stând în ploaie!

Scald trupul meu dogoritor
În sloiuri albe, mari, de gheaţă
Să scap de forma buzelor,
Dar clocotesc şi le dezgheaţă!

Mi-ai pus peceţile de-amor,
Să nu-mi mai vadă nimeni trupul,
Să port pedeapsa buzelor
Şi să le simt mereu, sărutul

poezie de Florentina Mitrică (22 august 2016)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pomană smulge cerşetorului un zâmbet în colţul gurii...

aforism de Corneliu Vornicu (15 aprilie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-ai dislocat speranţa de din încheietură

Mi-ai dislocat speranţa de din încheietură,
Şi m-a durut, proscriso, amarnic m-a durut,
Întemniţez in suflet un ultim, fad, sărut,
Şi ultima privire, cu ghimpii ei de ură.

Cum aş strivi sub talpă, nemernic şi acut,
Imboldul de-a-ţi aşterne săruturi peste gură,
Dar uite,-n loc de şoapte, mai molfăi o prescură,
Şi mă transform cu râvnă în înger surdo-mut.

Uitarea va înfige toţi colţii ei, feroce,
În mintea jupuita de orice-nchipuiri,
Chiar dacă suflu' ăsta nu vrea să se sufoce,
Sub opinteala clipei, când tu o sa te miri.

Osândo, fără tine, eu unde urc sau cad,
În raiul cu verdeaţă sau în hidosul iad?

sonet de Florin Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Isaura - sclavă neagră în cerul gurii

Îmi înfig dinţii în negrul tău
în colţul gurii îmi curge
o dâră vâscoasă
de umbră
cu mâinile băgate în zulufii lor
îţi dau copiii cap în cap
trec unul prin altul
în trenul unde stăm faţă în faţă
priveşti ochii mei albaştri
oglindiţi în razale soarelui
ce intră prin fereastra murdară
nu merg cu tine
o să cobor la prima
nu îmi ninge în primăvară
ţi-am spus
am o singură coastă ruptă
e loc puţin în egoismul meu Isaura
sclavă neagră în cerul gurii

poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

versul meu
e o ploaie
ce toarnă mereu
zâmbete subtile
în colţul gurii

gogyohka de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când va înflori salcâmul

O să-mi scald ochii în cetini şi o să îmi schimb veşmântul,
Îl îmbrac pe cel cu frunze, strânse una câte una
De sub copaci de mesteacan, rupte când trist a fost vântul,
Cusute cu ram de sălcii, după ce a stat furtuna!

Şi-o s-aştept să înflorească salcâmul din colţul curţii,
Răsărit cu ani în urmă din sământă solitară,
Să mă ningă cu petale cum iarna în ziua nunţii,
Parfumuri din flori de gheaţă, la picioare se-aşezară!

Când soarele şi cu luna voi vedea că se îngână,
Rog Luceafarul s-aprindă, de sub fruntea-mi cu broboane,
Felinarele tăcerii, cărora le-am fost stăpână,
Lăsate să lumineze, doar în cântul de campane!

Încălţată cu pantofii, păpuşii copilariei,
Voi dansa uşor, pe vârfuri, după muzica naturii,
Valsul florilor de munte şi al macilor câmpiei
Unde am gustat sărutul şi roua din colţul gurii.

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nuanţe

Când tăria-i boaba spumii,
Vinu'-i negru-n cerul gurii,
Iar când gura-i prada urii,
E mai neagră gura lumii!

epigramă de Mihai Enachi din revista "Hohote" (2007)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

N-am mai trecut de mult prin sat si-mi spune
Un om ce de pe-acasa a venit
Cum c-a-nflorit la noi malinul
Si c-ai albit, mamuca, ai albit.

Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnava.
Eu nu stiu cum să cred atatea vesti,
Când din scrisori eu vad precum matale
Din zi în zi mereu intineresti.

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Concluzie

Nu există o formulă să lege viitor, trecut
Şi nici să-nvie, după crimă, iubirea ce ai omorât!

distih de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aqua forte

Şi iată că într-o zi nu i-am mai putut duce sufletului meu
nici o bucurie. L-au năpădit întrebările;
toate cerurile, cu toate căldările,
i-au luat zâmbetul şi i l-au dus la Dumnezeu.

Pe urmă viaţa a făcut din mine o sperietoare:
n-am mai glumit, n-am mai plecat, tinereţea s-a dus,
timpu-a trecut –
pe fiecare uşă un necunoscut
intra şi ieşea, ca un râu dintr-o mare.

Brăţările vântului sună pe câmp
şi iată – e seară...
Cu greu îmi potoleam sângele odinioară.
Câteodată mă uit la trecutul meu strâmb.

O inimă aleargă prin această învălmăşeală,
amintirile fumegă şi-alunecă unele-ntr-altele.
Sărutul soarelui încaltele
are un miros greu de-alcool şi de hală.

Nu e chioşc, nu e o lingură,
dar seamănă-a tot ce-a uitat să mai fie.
Şi iată că totuşi lumea nu mi se pare mai singură,
decât singurătatea care-o să vie.

poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Devenire

Când pe stradă vezi o fată
Cu ţigara-n colţul gurii,
Ştii că va ajunge-odată
Ca o Mumă a Pădurii.

epigramă de Mihai Cosma din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima ţigară

Adormind în dosul şurii
Cu ţigara-n colţul gurii,
N-a gândit, fir-ar să fie!
C-o s-adoarmă pe vecie!...

epigramă de Ioan Toderaşcu din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!