Au inflorit salcâmii
Roiuri de albine
Vin în zbor pe flori
Și un dans devine
Nuntă de cu zori.
Când salcâmul ține
Ramul cu alai,
Zumzet de albine
Cad pe flori de mai.
Nimenea nu știe
Decât Dumnezeu,
Că-i o simfonie
Tot salcâmul meu.
Cum regina cere,
Ele se încarcă
Cu polen și miere.
Fug să se întoarcă.
Când de prin zavoaie
Limbi de nori le udă,
Stropii reci de ploaie
Îmi tot fac în ciudă.
Speriate parcă
Fac câte-un desen,
Fug și nu-și încarcă
Sacii cu polen.
Norii ca de crom
Fac mereu perdele,
M-aș urca în pom
Să le țin umbrele.
Norii se răsfrâng,
Gâzele vin iară,
Candelabre plang
Picături de ceară.
poezie de Laurian Ionică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre nori
- poezii despre apicultură
- poezii despre sperieturi
- poezii despre religie
- poezii despre ploaie
- poezii despre nuntă
- poezii despre monarhie
- poezii despre miere
Citate similare

Poeții mei frumoși
Poeții mei frumoși, sub fluturi de lumină,
Puneți poezia pe-a inimii regină
Și trageți cu miere și polen în nori
Până omenirea se va schimba în flori.
Buchete să se-așeze în armonii celeste
Cu rădăcini în vetrele rupestre,
Cu vârfurile dulci prelinse-n soare
Sub crucea păcii: vis și sărbătoare.
Poeții mei frumoși, țara ni-i sfântă,
Ascultați când inima cuvântă,
Trageți cu miere și polen în nori
Și lăsați reginei coroane dulci de flori!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre inimă
- poezii despre țări
- poezii despre sărbători
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre schimbare
- poezii despre pace
Efemeride
Când flori de liliac se vor deschide
Suavele miresme mă îmbată,
Încep în nopțile de vis ca să răzbată
Prin geamurile casei și firide.
Natura-ntreagă poate fi schimbată
În așteptarea zilelor toride
Când ierburi găzduiesc efemeride
Și lasă vieții ciclul să-l străbată.
Ascultă floarea zumzet de albine
Când generoasă și-a aprins corola
Le dăruie polen granule fine.
Un fagure va umple caserola
Stuparului când vremea mierii vine
În verile cu dimineți senine.
sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre flori, poezii despre zile, poezii despre viață, poezii despre vară, poezii despre timp sau poezii despre noapte
Când salcâmul înflorește
Când salcâmul înflorește,
La mijloc de primăvară,
Greierușul se trezește
Și ne cântă la vioară.
Sar în nopțile senine
Broaștele, să îl bruieze;
Florile de miere pline
Fac copacul să vibreze.
Când salcâmul înflorește,
O mireasmă-n primăvară
Zi de zi se risipește
Parfumând pădurea rară.
poezie pentru copii de Gheorghe Vicol
Adăugat de Gheorghe Vicol

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vioară, poezii despre păduri, poezii despre primăvară, poezii despre muzică sau poezii despre copaci

Salcâmul înflorit
Se-așterne liniștea pe-ntregul sat,
de-acum izvorul doarme liniștit,
mi-e dorul călător înaripat,
tu, vino, că salcâmul a-nflorit!
Chemări prea multe nu mai aștepta,
că, parcă, și fazanii-au obosit,
cu fluierat târziu te-or deștepta
și vino la salcâmul înflorit!
Tu amintește-ți, nu mai zăbovi,
ce sentimente-n mine ai trezit,
flori de salcâm, miros ne-o-nvălui,
dar vino la salcâmul înflorit!
Te-am căutat mereu, dar nicăieri
nu te-am aflat, nu știu unde-ai pierit,
te-am așteptat, dar n-ai venit nici ieri,
mi se părea salcâmul veștejit.
Dac-ai plecat, trebuie să revii,
măcar să vezi salcâmul scuturat,
te-or apăsa regretele târzii,
dar la salcâm găsi-vei alt bărbat:
îmbătrânit, nici n-ai să-l recunoști,
cu părul nins și sufletu-mpietrit,
privește-n gol, cu gândul la doi foști,
și crede că salcâmul a-nflorit.
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre somn, poezii despre păr alb, poezii despre păr, poezii despre gânduri, poezii despre dor, poezii despre bărbați sau poezii despre aripi

Ninge
Blânde și moi ca puful,
Flori albe de zăpadă
Coboară din văzduhul
Ce-amenință să cadă.
............................
Cu legănări ușoare-n vânt
În fugă calea-și împletesc;
Se lasă molcom pe pământ
Și în argint îl învelesc.
.............................
Păpuși cu păr bălai
De geruri nu se tem;
L-al vântului alai
Se fac cu toate ghem.
E liniște... pe dealuri
Pe văi și pe coline;
Se-așterne neaua-n valuri
Ca roiuri de albine.
Și într-o clipă, toată
Pădurea cea cernită,
Mireasă fu-mbrăcată,
Pare cu var stropită.
Ca ape se scurg norii
Și vin cu sânuri pline
De albe flori. Iar pomii
Se-mbracă-n flori-regine.
poezie clasică de Nicolae Martinescu din Brevi finietur... (1929)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre zăpadă, poezii despre păr blond, poezii despre păpuși, poezii despre ninsoare sau poezii despre ger
Zi de Primăvară
Când vine iarăși primăvara
Natura anunță-a sa trezire
Din iarna-n lunga adormire,
Și de cu zori și până seara
Și-arată verdea întinerire.
Pornește seva din pământ,
Codrii cei triști înmuguresc,
În strai nou se primenesc,
Și prin al Domnului Cuvânt
Sub grija-I toate înverzesc.
Și pajiștea cea-ncântătoare
În fel de fel de specii multe,
Ea-ncepe ochii să-ți încânte
Și-ntinde fața-i către soare,
Sclipind de florile mărunte.
Un covor fin de nestemate
Ne-ncântă-a ochilor privire
Și ne trezesc din amorțire,
Și prin miresme parfumate
Ne-nveselesc întreaga fire.
Abia se-așteaptă întâlnirea
Atâtor flori, și lăcrămioare
În zumzet viu de aripioare,
Cu albinițe, vrând hrănirea
Sorbind, din fiecare floare.
Astfel strâng nectarul dulce
Ca să-l transforme în miere
Așa cum munca lor le cere,
În alergarea spre-a aduce,
Polen, izvorul viu de putere.
Așa se trece o zi întreagă
Cu-n du-te vino, neîncetat
Din zori de zi pân-la-nnoptat,
Mereu grăbind, ele aleargă
Și pun în faguri, rod bogat.
poezie de Flavius Laurian Duverna din Dor de veșnicii (1 martie 2007)
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre ochi, poezii despre tristețe, poezii despre seară sau poezii despre natură
Salcâmul
De vezi salcâmul pe picioare
Îl admiri și doar atât,
Dar îți pun o întrebare,
Știi tu cum a apărut?
A salcâmului sămânță
Este învelită-n ceară
Și în stare de latență
Duce-o viață-embrionară,
Ce se poate prelungi
Pentru o lungă perioadă
Și nicicând n-ar răsări.
Asta-i fără de tăgadă!
Doar dacă din întâmplare
Semințe-i se face o "rană"
Și substanțe hrănitoare
Depășesc stratul de ceară.
Embrionul se-activează
Va da semne de trezire,
Din tegument s-eliberează
O plantulă-n devenire.
E plăpândă la-nceput,
Până prinde rădăcini
Dar va crește neîntrerupt
Până când se va-mplini!
Mândru este acum salcâmul
Când din flori a sa coroană
Împrăștie în jur parfumul!
Și-a pornit de la o rană!
Omule, de nu iubești
Că vei fi cumva rănit,
Ar trebui să te gândești
Că vei muri neîmplinit!
poezie de Ionel Popa (14 decembrie 2012)
Adăugat de Ionel Popa

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre picioare, poezii despre mândrie, poezii despre moarte, poezii despre iubire, poezii despre devenire, poezii despre depășire, poezii despre creștere, poezii despre coroană sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Resemnare
Când fi-voi zumzet de albine,
Ori poate flori de măr, ori scrum,
Eu știu că n-o să-mi fie bine,
Dar nici mai rău decât acum!
epigramă de Nichi Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre flori, epigrame despre cenușă, epigrame despre apicultură sau epigrame despre albine
Rodul iubirii
Desprinse de floare, de aurul ei,
Își iau zboru-n aripi ca albi porumbei,
Fluturi ce-ating miezul de vară
Sărutând-dulce, poama o înconjoară...
Duc din dulceață și altor flori,
O taină-a iubirii-n polenul de flori,
Le poartă viața în viitor,
Culegând, împărțind... polenul de flori.
'N-curând, din dulcea iubire,
Vor răsări flori cu dulce de miere,
Alți fluturi le vor uni în iubire
De miere, de aur, polen de iubire...
... albele aripi ating flori pregătite,
de nuntă în dulce... mirese iubite...
Polen de cuvinte din sfântul Cuvânt,
Îndrăgostește pe viață - oameni de rând.
Dulcele Lui e mană, e viață,
E sare, lumină, credință, speranță;
E rodul Iubirii ascuns în Mireasă
Ce-i pregătită s-ajungă... Acasă.
Albe aripi, fluturi =cuvintele Bibliei
miezul de vară= inima omului pregătită de pocăință
poezie de Sanda Tulics (21 iulie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre alb, poezii despre viitor, poezii despre porumbei sau poezii despre pocăință

Copilăria
În gânduri-frunze, vise de copii
Gonind spre-același veșnic zori de zi...
Depersonalizați, în lumi de stele,
Pășim peste uitate frontiere.
Privirea ni-i copac cu flori de gheață,
Pe buze de lumină sângeri ard,
Ni-s brațele adânc sculptate-n viață
Și curge-n râuri lacrimă de jad.
Pe cer de chihlimbar pândesc rubine
Însângerând cu truc de spadasin
Speranțele... Ce candelabre fine!
Și ce spectacol! Ce poem divin!
Țâșnesc vulcani și înfloresc quasarii
Cu spinii lor de marmură și jar...
Aleargă peste ceruri armăsarii...
Păsări de stea, în marșul triumfal,
Ne poartă în etern ca-ntr-o caleașcă,
Cu-n cavaler din flori de catifea,
Căci totul e permis, copilărie,
Când te ascunzi și treci prin lumea mea.
Îngeri aleargă să-i sărute mâna
Prințesei nopții-mpodobite-n nea,
Alții visează, dincolo de vise,
În visul lor, la dans, mereu s-o ia...
Trece grăbit, pe un podeț de ceară
Un univers de mii de flori de tei,
Ca un convoi de muzicanți de sticlă,
Purtând câte un an din anii mei.
Din ceruri îngeri încă mai coboară...
Dacă copil, să fii, tu ai să vrei,
Aici, în lumea mea găsești o școală
Ca un castel, cu zâne și cu zmei...
În miere gândul să-ți înmoi, copile!
Să scrii cu lapte pe a nopții coală!
Să știi să te încrezi în nemurire,
Căci viața asta n-are să te doară...
Roiuri de albine în petale,
De lumină farmece rodesc,
Ca-n copilăria vieții tale,
Eu, copile, să te regăsesc...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre visare, poezii despre îngeri, poezii despre încredere, poezii despre școală, poezii despre vulcani sau poezii despre uitare
Flori de tei
Flori de tei
autor: Alin Ojog
I-am scris pe-o frunza unei păsări
Să-mi dea din darurile ei
Să pot zbura să cânt prin locuri
Întreaga vară-n flori de tei.
Iar roiuri de albini să vină
Să strângă polen pt zei
Eu tot cântând voi fi prin locul
În care m-au născut ai mei.
Și-așa o vară voi petrece
Uitând că vor veni ani grei
Dormind cu păsări printre ramuri
Învăluit în flori de tei.
poezie de Alin Ojog (29 august 2022)
Adăugat de Alin Ojog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre păsări, poezii despre naștere, poezii despre frunze, poezii despre crengi sau poezii despre cadouri
Iunie vine
Cu zumzet de albine
Prin flori de cireș
haiku de Mihail Mataringa (10 ianuarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre flori, citate despre cireșe, citate despre apicultură sau citate despre albine

Albine și flori
Păstrez încă în mine vis
Tulburător de trist
Și-adânc ca un abis
Privesc pe geam înfrigurată
Afară încă e zăpadă
Și norii sunt gata să cadă
Timid un liliac ar vrea
Să-mi șteargă cumva lacrima
Ce pe obraz îmi tremură
A reușit, mâna întind
Prind primăvara ce-a venit
Cu muguri verzi și chip iubit
Speranța zilei care vine
Alungă iarna ce-i în mine
Aștept să văd în flori albine.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prăpăstii, poezii despre mâini sau poezii despre muguri

Mila de albine
Polenul a uitat sa se inchine,
e luat de mic din fel de fel de flori,
si prefacut in miere, de albine,
si pus in faguri incercuitori.
Nimic despre polen, decat ca este
albinelor si matcii de folos,
ca el urmeaza tragica poveste
a tuturor jertfitilor de jos.
Polenul este lumea fara ranguri,
polenul este lumea si atat,
sub varste si sub bice si sub tancuri
tinand la steagul ei necoborat.
Polenul leaga treptele- ntre ele
si pune mot gradinii, la rascruci,
polenul face sa miroasa-a stele
si matcile si trantorii nauci.
Dar nu e prost si nu e fara carte,
asa precum il cred cei care-l vand,
ci este puritatea fara moarte
si este geniul omului de rand.
Cum tuturor lucrarea le convine
si de aceea nici n-o intrerup,
polenul nu mai poate sa se-nchine,
dar simte ca-i e mila de albine
si leaga dulce zborul lor de stup.
poezie celebră de Adrian Păunescu din Sunt un om liber
Adăugat de Ion Bogdan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre albine, poezii despre tragedie, poezii despre stele, poezii despre prostie sau poezii despre genialitate

Salcâm aș vrea să fiu
Încovoiat de propria-nflorire,
E potopit salcâmul de iubire,
Când vin albine pentru-o sărutare
Și îmbrăcate-s în comori solare,
Purtate-n noaptea stupului ce-aduce
Dulceața nemuririi de pe Cruce,
Cu stropi de foc, din răsărit de Soare,
Aprinși de Cer, în câte-o lumânare!
Încovoiat sunt și eu, de iubire,
Precum salcâmu-n zori de înflorire
Și-aș vrea săruturi, să-nfloresc iubirea,
Ca în iubire să rodesc Psaltirea.
Dar, cum iubirea-n trup este păcatul,
Pe care-l port mereu cum mi-este datul,
Tot dat îmi este-acum să nu pot duce,
Iubirea mea de Cer, până la Cruce,
Că întinat de dragoste trupească,
Salcâm aș vrea să fiu, să înflorească
Izvoarele Luminii la răscruce,
S-ajung, dus de albine, pân' la Cruce!
poezie de Pavel Lică din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre Soare, poezii despre lumânări, poezii despre lumină, poezii despre crucificare sau poezii despre cruce

Teiul
Teiul este o podoabă,
Considerat copacul sfânt,
În grădina publică, ogradă,
O mândrie pe pământ.
Statura lui așa rotundă,
Cu o coroană îmbelșugată,
Frunza verde conturată,
Florile parfum inundă.
Plouă în vremea lui cu flori
Galbene, roșii, pe alei,
Împarfumatele culori,
Florile sfinte de tei.
Din florile galbene și fine
Culeg polen harnice albine,
Îl poartă atent la ele,
Ca să-l transforme în miere.
poezie de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tei, poezii despre roșu sau poezii despre parcuri

Salcâmul nimănui
Erau pe deal copaci destui,
Dar unul, cel al nimănui,
Foșnea din frunze cu-nțeles
Când mă rupeam de-un drum de șes.
Se întâmpla atât de rar,
Încât mă întrebam: "El chiar
Își amintește mersul meu
Ori chipul? Știe că sunt eu?"
Sunt ani de când n-am mai trecut
Prin locuri care mi-au plăcut
Și-au fost, în tinerețea mea,
Decor spre ce mă atrăgea.
Mă-ntreb și-acum, pe-același drum:
Salcâmul dintr-un vechi album,
Mai pune-n margini de cărare
O umbră binefăcătoare?
M-apropii și o adiere
Șoptește-n clipa de plăcere
De sub salcâmul nimănui:
"Iubești aceiași ochi căprui?"
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre plăcere sau poezii despre ochi căprui
N NĂRI MĂ GÂDILĂ PARFUMURI FINE(Rubaiat)
În nări mă gâdilă parfumuri fine
Și în urechi un zumzet de albine;
Se pare că salcâmii sunt în floare,
Din ram polen se cerne peste mine,
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre urechi

Salcâmul
Chiar dac-am îmbătrânit,
tot mai vreau să fiu iubit,
către tine vin hop-hop,
când la trap, când la galop.
Drumul mi se pare lung
și de-abia, abia ajung,
de cu zori și până-n seară
drumurile mă doboară,
de cu seară până-n zori
mi te dau să mă omori,
dar să nu mă-omori de tot
cât mai vreau și cât mai pot,
cât mai pot și cât mai vreau
din urcior nectar să-ți beau,
gura ta dulce povară,
ca Salcâmu-n primăvară,
cu flori albe parfumate,
mistere nedezlegate
ce atrag albinele
și sporesc stupinele
fericind pe prisăcari,
răsplătiți drept gospodari,
practicanți de sentimente
blânde, tandre, înțelepte.
Prisăcaru-i om și el,
dar în dragoste rebel,
se supără de-i iei locul,
moft că și-a pierdut norocul,
își ia masca de pe față
să-ți dea lecția de viață:
Prisăcarul sunt chiar eu,
iar tu ești Salcâmul meu.
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre supărare, poezii despre răsplată, poezii despre noroc sau lecții de engleză

Atenție, cad flori!
Cad flori de tei
ca un păcat
prin geamul verii care plânge
de dorul tău
ce-nsingurat
de dorul meu nu ți se frânge
Cad flori de tei
și ape reci
prin ploaia verii se strecoară
că de-ai venit
doar ca să pleci
pe dorul meu ploua-va iară
Cad flori de tei
din când în când
pe urmele cu vârfu'-n stradă
și-mi este teamă
că-n curând
nu va avea ce să mai cadă.
poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns sau poezii despre frică