Perfidie
Cu toții prinși de-un fir de viață,
De când pârdalnicul Covid
Și-a dat arama lui pe față,
Ne-a pus cu spatele la zid.
epigramă de Mihaela Banu (25 martie 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Lămuriri definitive
Prinși fiind când "spălau" banii,
Azi, un fapt s-a împlinit:
În instanță-au primit anii,
Ce-apele au... limpezit.
epigramă de Mihaela Banu din Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am luptat și am învins
Covid-19 a ucis
primăvara mult așteptată.
Pe toți în casă ne-a închis,
ne-a pus lacătul la poartă.
Covid-19 a ucis
bucuria primăverii. Ne-a lovit
când în livadă, muguri s-au deschis
și când grădini au înflorit.
Covid-19 a ucis
frumusețea florii de cireș.
Să ne salutăm, n-a fost permis,
zâmbetul din față ni l-a șters.
Covid-19 a ucis
copilăria-n lumea toată.
Să ne-întâlnim, n-a fost permis.
Doamne, ce urâtă soartă!
Dar, Covid -19,
oricât de mult s-a străduit
sufletul nu ne-a ucis.
Noi, PENTRU VIAȚĂ am luptat
și AM ÎNVINS.
poezie de Dumitru Delcă (22 mai 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Arama de pe față
Arama de pe față e semn de goliciune
Și-i semn de sărăcie, de care-ades te sperii,
Un fard făcut să-nșele fireasca suspiciune,
Că drahma este falsă la margini de imperii.
Așa este și omul, precum moneda calpă,
Ascunde sub oglindă cocleala cu otrăvuri
Și-i prea târziu când afli, când te-a strivit sub talpă,
Duplicitarul zilei, expert în vicleșuguri.
Prefer un troc cinstit, valoare pe valoare,
Arama poleită e jalnică paloare.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unuia care și-a făcut statuie
Cu "bronzul" ticluit din viață,
În joc punându-și bunul gust,
Arama și-o dădu pe față -
Că-i trebuia și pentru bust.
epigramă de Dumitru Munteanu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui descurcăreț
Unde îl pui va face față
Fără să aibă vreo uzură,
Că a lucrat întreaga viață,
Cu jumătate de măsură.
epigramă de Mihaela Banu din volumul de versuri Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peste care?...
Peste care zi din viață, te-am găsit și admirat
Pe ce față și prefață, cartea, rost și-a terminat?
Am citit-o prea în grabă, foile s-au petrecut
O poveste, colț de viață, ne-a plăcut și ne-a durut!
Peste care colț de iarbă, te-am iubit într-un amurg
O durea ca niciodată, brațele care se scurg
Peste mine, peste tine, peste verde lipicios
Frământări aproape line, scurse de sus până jos?
Peste care amintire, să te-așez, să te păstrez,
Peste care amăgire, peste care dulce crez?
Peste care gând în șoaptă, să te-alung sau să te chem
Peste care zi din viață, ai împrăștiat blestem?
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La început
La început,
nu ne acopereau nici griji și nici nevoi.
Eram ca frații. Ne ajutam între noi.
Trăiam cu toții, în bună înțelegere.
Ne durea pe toți, o cât de mică pierdere.
Toți aveam pe masă, aceleași bucate.
Toți ne bucuram de multă libertate.
La început eram cu toții oameni.
Astăzi am uitat să mai fim oameni.
Am fost cu toții oameni până când,
rasa ne-a înstrăinat.
Am fost cu toții oameni până când,
credința ne-a separat.
Am fost cu toții oameni până când,
politica ne-a despărțit.
Am fost cu toții oameni până când,
averile ne-au învrăjbit.
Astăzi nu mai suntem oameni.
De ce ne-am înrăit?
Fiindcă astăzi,
am uitat să mai fim OAMENI.
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Textul original este scris în limba română.Schimbarea la față
Soața mea, care-i fâșneață,
Se iubea cu-al nostru diac;
M-am schimbat rapid la față,
Că era cât un novac...
epigramă de Mihaela Banu din volumul de versuri Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avantajele mustății
De când mustață și-a lăsat,
Are și omul o-nlesnire
Și nu mai stă deloc crispat,
Că râde... sub acoperire.
epigramă de Mihaela Banu din volumul de versuri Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce este fericirea, adesea mă întreb?!
Clipirea tremurândă pe-o geană de efeb,
O zbatere firavă de fluturi prinși din zbor,
Ori blânda mângâiere a unui fulg usor?!
catren de Mihaela Banu (17 august 2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tangoul
Tangoul ne-a întâlnit,
Tangoul ne-a învârtit,
Tangoul în sărutări
Ne-a amețit.
Tangoul ne-a iubit,
Tangoul pe amândoi
Ne-a unit.
Tangoul ne-a mângâiat,
Bătrânețea ce-a încovoiat,
Spatele drept de altădat
Tangou în iubire scăldat,
Tangou de amândoi,
O viață dansat.
poezie de Valeria Mahok (27 octombrie 2003)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iliescu acuzat
Că n-a comis vreun genocid,
Ar jura și pe Dumnezeu,
Doar pus cu spatele la zid,
Fi'ndcă-i ateu
epigramă de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alegere pe nevăzute
Pusese ochii pe avere
Când și-a ales-o ca iubită,
Dar cu defectu-i de vedere,
N-a observat că-i... ilicită
epigramă de Mihaela Banu din Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Promisiuni de vis
Guvernul Cioloș ne-a promis,
Că ne va da peste un an,
O țară cum vezi numa-n vis,
Din marțipan...
epigramă de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Definiția poeziei
Oglinda gândului aparte
E plânsul sufletului trist
O inimă închisă-n carte
Vârf cucerit de-un alpinist.
Sclipirea ce-ți despoaie sensuri
Sărutul viselor în doi
Enigme-nchise-n universuri,
Îmbrățișând senin și ploi.
Zorii grăbiți ai libertății,-
Urma lăuntricului pas,
Când muze dau umanității
Cheia bătrânului Parnas.
Muzica sferelor și-a firii
E răsărit de curcubeu
Izvor sublim al nemuririi
Atotputernic panaceu.
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Niciun loc nu mai e sigur
De iei șpaga în pronaos,
Zici că ești ferit de rele.
Dar în loc de-un ban adaos,
Te trezești după zăbrele.
epigramă de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când viața ne împinge pe muchii abisale,
Salvarea e-n acorduri de flaut și cimbale.
Viori, piane, harpe, violoncele, tube,
Pot vindeca mâhnirea și-a sufletului bube.
catren de Mihaela Banu (11 octombrie 2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde eram când tu strigai la viață?!
Unde eram când tu strigai la viață
Ținându-te de margini de sicriu,
Când monstrul cu o inimă de gheață
Te-nfășura în giulgiul siniliu?!
Să ne spălăm cu toții de păcate,
Spune-mi, te rog, cum dăm o zi 'napoi?!
Privirile ne-au înghețat holbate,
Ori rătăcim aiurea cu ochi goi...
Când te zbăteai între lumini și umbră,
Unde eram, neprihănit copil?!
Ce gol căscat ne lași, sub fruntea sumbră,
În timp ce bunul mers e inabil?!
Cu chinul tău, durerea mea sporește
Și neputința mă sugrumă-ncet,
Iar ultima bătaie ce zvâcnește,
Din pieptu-ți trece-n sufletu-mi, stilet.
Ce hade javre dorm pe prispa țării,
Ce au jurat sub sacru jurământ,
Să nu dea niciun suflet viu uitării?!
De ce te-nghite reavănul pământ?!
poezie de Mihaela Banu (27 iulie 2019)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hibernală
Zăpada ce ne-a potopit,
Pe vreo trei luni s-a cuibărit.
Și spun așa, în paranteză,
Că tare rău ne-am luat-o-n... freză
epigramă de Mihaela Banu din Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul și-a pierdut compasul
Plânge ziua, plânge ceasul
Și-n secunda tremurată,
Pe cadrane sfărâmată,
Timpul și-a pierdut compasul.
Plânge ora, plânge clipa
Pe-amintirea-ncremenită,
Când nădejdea ofilită,
De neant și-a frânt aripa.
Plânge ziua, plânge ceasul
Sus, în turla veșniciei,
Ori pe pragul agoniei,
Timpul și-a pierdut compasul.
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!