Gură

Pot să dorm şi să visez pe gura ta,

să cânt şi să mor pe gura ta,

încă şi încă;

gura ta, radă adâncă

în care-nnoptez după drumul cel lung,

în care ajung şi nu mă mai satur să-ajung...

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul

Dragostea mea,
ancoră grea,
ţine-mă strâns;
toate mă dor:
gura – de dor,
ochii – de plâns.

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă mă visez cu tine

Încă mă visez prin crânguri
Alergând după un vânt,
Simt sub paşi pietre în rânduri
Cum înţeapă din pământ.

Încă te visez strângându-mi
Mâna care fremătând
Tremură, prea mult plăcându-i
Să-ţi strâng clipele din gând.

Încă dorm cu dor de tine,
Mă trezesc cu ochii tăi,
Dimineţile sunt pline
Doar de mine prin odăi.

Încă sorb cafea amară,
Zahăr nu-i mai pun de mult
De când ai plecat în seară,
Timpul scurs îl tot frământ.

Încă mă visez cu tine,
Voi visa până-o să mor
Cum străbaţi bietele-mi rime,
Cum mi-e dor, cum te ador.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Manualul bunului singuratic

Încă te ştie gura mea sărutând lame subţiri
încă te ştiu mâinile mele plânsul fără motiv
vai mie rătăcitor prin oglinzi
firimiturile cerului au amuţit
şi-i atâta linişte
de parcă-aş fi murit în mai multe trupuri deodată.
Cândva stam printre împuşcăturile râsului
sfidam de departe desfrunzitele ore
acum tot mai spăşit înaintez
de teamă să nu trăiesc altcuiva viitorul.
Încă te ştie gura mea sărutând lame subţiri
încă te ştiu mâinile mele plânsul fără motiv
pe străzi amurgite cineva proclamă totemul
iubirii întoarcerea la cărţile care ne-nving
cuvintele trec obosite ca spălătoresele seara
îngerii dorm
prietenii îmbătrânesc în fotografii
Manualul bunului singuratic lâncezeşte-n odăi.

poezie de Daniel Corbu din Manualul bunului singuratic (2005)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gura satului

Savurând esenţa glumii,
Îi spuneam, mai ieri, iubitei:
Mărul dulce al ispitei
N-a scăpat de gura lumii.

epigramă de Valerian Lică din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul

Dragostea mea
ancoră grea
tine-ma strâns;
toate ma dor:
gura – de dor,
ochii – de plâns.

Vântul căzu –
- poate că nu,
dar s-a făcut
linişte-n cer,
fara puteri,
ca la-nceput.

Nu mai visez
paşi pe zăpezi,
urme de vulpi;
nu mai sunt flori,
sufletul lor
doarme în bulbi.

Singurătati...
Nu mi te-arăti,
nu-mi trimiti vesti.
Cât fara rost.
Oare ai fost?
Oare mai eşti?

poezie de Nina Cassian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţa ultimului sărut

Opreşte-mă!...
Nu mă lăsa
Să te sărut,
Căci gura mea
În clipa-n care îţi sărută gura
Îţi soarbe lacomă şi respirarea
Cu care-ţi prelungeşti caricatura
Pe care bunul Dumnezeu
Ţi-a creionat-o după chipul său -
Aşa cum i-a dictat-o inspirarea!...

Opreşte-mă!...
Nu mă lăsa
Se te sărut,
Căci gura mea
E gura care nu sărută
Decât cu sărutarea mută
A celor ce,-mpăcaţi cu cele sfinte,
Pornesc cu tălpile-nainte
Şi-n gură cu câte o floare,
Culeasă-anume pentru cine moare!...

Opreşte-mă!...
Nu mă lăsa
Să te sărut,
Căci gura mea
Sărută fără... "va urma".

Iar mâine-n zori când voi pleca,
În gura mea
Cu respirarea ta,
Nu-ţi voi lăsa - drept amintire -
Decât portretul meu pe poartă,
O zi de doliu-n calendar,
Nota de plată la dricar
Şi... "Veşnica ta pomenire"
Pe fundul celor opt pahare
De ţuică fiartă,
Golite după-nmormântare
De cei opt ciocli ce-ţi purtară
Coşciugul în spinare.

Opreşte-mă!...
Nu mă lăsa
Să te sărut,
Căci gura mea
N-a sărutat decât aşa
Cum a vrut Ea...

Şi tot aşa va săruta mereu,
Fiindcă - fatal - nu sărut Eu,
Sărută numai Gura mea...

poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveşti la gura sobei

În iarna care va să vie,
La gura sobei, ca-ntr-un joc,
Ne-om aminti, cu nostalgie,
Că-n sobă-a fost cândva şi foc.

epigramă de Nicolae Paul Mihail-Nicomah din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecţia învăţată

Nu se ia nimic!
Se sapă o groapă la repezeală cu un hârleţ la nimereală
Se măsoară groapa din ochiul de gropar
Se lustruieşte lopata.
După aceea se ia rămas bun de nenumărate ori
şi se sărută cu gura icoanei
cu gura lumii
dar mai ales cu gura infamiei.
După aceea se ia şi brusc se aruncă în groapă.
Nimeni dar absolut nimeni nu o să zică nimic!
Ce om perfect ar fi fost omul acesta dacă nu murea!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegia XIV

Tu îmi spuneai: - Iubite! - Iubito! îţi spuneam.
- Ninge! spuneai, şi: - Ninge! spuneam privind pe geam.

- Încă... spuneai, şi: - Încă... şi gura mea spunea.
- Aşa... spuneai, şi gura mea îngâna: - Aşa...

Iar mai târziu: - Pe tine cât te iubesc! mi-ai spus.
- Eu şi mai mult pe tine! îţi răspundeam. - S-a dus,

Spuneai, frumoasa vară! Eu: - Toamna e-n pridvor!
... Dar vorbele-şi pierduseră asemănarea lor.

Şi a venit şi ziua aceea, în sfârşit.
Când m-ai numit pe nume: - Prietene iubit!

(Din Vasta Întomnare era doar un ecou!)
Şi-ţi răspundeam: - Repetă! Vreau să aud din nou!

poezie celebră de Francis Jammes din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Victor Tulbure
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ajung la gura

humorului şi din asta voi face
o operă de artă care va dăinui
peste milenii vor şti de humor
şi voroneţ şi ochii lor se vor mira
o să păşesc cu gingăşie
să nu se piardă frumuseţile
voi păşi peste toamnă cu frunzele
galbene aruncate în cele patru zări
care vor acoperi pământul
ajung la gura humorului de peste tot
supravegheat de şoimii
cu viitorul în cioc se vor învârti
obosiţi de atâtea cârciumi
o să vă privesc în apa moldovei
chiar din altă lume fără patimi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecţie despre cub

Se ia o bucată de piatră,
se ciopleşte cu o daltă de sânge,
se lustruieşte cu ochiul lui Homer,
se răzuieşte cu raze
până cubul iese perfect.
După aceea se sărută de nenumărate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
şi mai ales cu gura infantei.
După aceea se ia un ciocan
şi brusc se sfărâmă un colţ de-al cubului.
Toţi, dar absolut toţi zice-vor:
- Ce cub perfect ar fi fost acesta
de nu ar fi avut un colţ sfărâmat!

poezie celebră de Nichita Stănescu din Opere imperfecte (1979)
Adăugat de Adelina V
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecţia despre cub

Se ia o bucată de piatră,
se ciopleşte cu o daltă de sânge,
se lustruieşte cu ochiul lui Homer,
se răzuieşte cu raze,
până cubul iese perfect.
După aceea se sărută de nenumărate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
şi mai ales cu gura infantei.
După aceea se ia un ciocan
şi brusc se fărâmă un colţ de-al cubului.
Toţi, dar absolut toţi zice-vor:
- Ce cub perfect ar fi fost acesta
de n-ar fi avut un colţ sfârâmat!

poezie celebră de Nichita Stănescu din Operele imperfecte (1979)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ea, la stomatolog

Cum bărbatu-i, fără frică,
Strigă zilnic "Gura mică!"
O uimeşte domnul care
O îndeamnă: "Gura mare!"

epigramă de Mihaela Kerestely din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Auzi?!?

Când trupurile noastre s-au despărţit
Şi cerul a plâns cu durere,
Doar ochii mei au mai zâmbit,
Auzi gura mea cum îţi cere?

Hai, haide, hai joacă-te iară,
Joacă-te în păru-mi... e minunat,
Afară încă, încă mai plouă.
Joacă-te! Vântul încă n-a stat!

poezie de Lusiana Drăguşin (14 aprilie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăguşin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie

Ca firul trandafirului te pleci,
tinereţe în soartă,
ca umbra unei umbre te pleci,
tinereţe moartă.

Mi-e gura încă fierbinte
de sărutul tău, Suvenire,
de nebune văpăi, de mari jurăminte,
mi-e gura încă fierbinte.

E clarul de lună ce văd,
dănţuind în al nopţilor teatru,
e clarul de moarte ce văd...

Ah, luminosule ochi idolatru,
ah, tinereţe de-a pururea moartă,
lunateca moarte ce-mi cere la poartă?

Ca firul trandafirului te pleci,
Tinereţe în soartă.

poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gura, deocamdată...

Am doar gura deocamdată,
Dintr-o poza decupată...
Gura-ţi lacomă şi iute,
Gura-ţi molcomă m'asmute.
Gura ce imi stinge dorul
Şi mă lasă să-mi iau zborul
Tocmai sus, în larg de cer,
De m-ndeamnă să-ţi mai cer
Mirul buzelor... (din gând...)
Mă sfinţeste alunecand
Către-anafura din mâna...
Să te recunosc Stăpană..!

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gura sobei se poate încălzi cu lemne, iar gura lumii cu poveşti.

aforism de David Boia (9 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urechile şi gura

Aud lucruri rele şi fapte bune,
Dar gura nu ţine şi le spune.

distih de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gura calomniatorului este mai periculoasă ca gura ţevii de puşcă.

proverbe arabe
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dans pagan pentru sarut

Să povestim un pic de urşii cu măşti de dans sălbatic,
Să povestim despre legendele murelor din gura lor
Şi de mierea furată cu laba …

Să deschidem natura din cutie ca hoţii de buzunare
Furând-o de un strop de rouă,
De fantasme ce aleargă în venele mele
Cu gust de tine.

Noi doi descoperim cuvântul
Limba şi sufletul,
Sunetul şi gura
Ce se înnebunesc în sărutul nostru aviatic
De pe cerul surprins cu lacrima, cu tunetul,
Cu norul ce descoperă forma…

Ne putem juca un pic cu doi nori
Transformaţi în ecou?
Ţi-aş fi peştera în care tu ai fi ecou
Ca şi gura ta sărutată de mine
Lângă urşii ce dorm cu măstile noastre.

poezie de Ioana Camelia Popa
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!