Ea, la stomatolog
Cum bărbatu-i, fără frică,
Strigă zilnic "Gura mică!"
O uimește domnul care
O îndeamnă: "Gura mare!"
epigramă de Mihaela Kerestely din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Fantezie
Femeia visurilor sale
Alcovului i-ar da căldura,
Și-ar presăra pe ea petale
... Să îi astupe bine gura.
epigramă de Mihaela Kerestely din ziarul "Viața Buzăului" (9 martie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nedumerire
Chiar de faptul se explică,
Nu pricep, să mă omoare:
La dentist, am gura mică,
La servici, am gura mare.
epigramă de Mihai Danielescu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bârfitoarele
De intri-n gura unor bârfitoare
Nu te gândi că vei scăpa vreodată,
Au mintea mică, gura cea mai mare
Să le ajungă pentru lumea toată.
epigramă de Cornelia Păun Heinzel din Revista singur (2 ianuarie 2014)
Adăugat de Cornelia Păun Heinzel
Comentează! | Votează! | Copiază!
După Auschwitz
Furia,
incisivă ca o cange,
pune stăpânire pe mine.
Zilnic,
fiecare nazist,
ia, la ora 8:00 A. M., un copil
și îl prăjește pentru micul dejun
la tigaie.
Iar moartea, obișnuită cu aș ceva, privește impasibilă
și își curăța mizeria de sub unghii.
Omul este esența răutății,
spun asta în gura mare.
Omul este o buruiană
care trebuie arsă,
spun asta în gura mare.
Omul
este o pasăre plină de mâl,
spun asta în gura mare.
Iar moartea, obișnuită cu aș ceva, privește impasibilă
și se scarpină în cur.
Omul cu degete roze la picioare,
cu uimitoarele lui degete de la mâini
nu este un templu,
ci o magherniță,
spun asta în gura mare.
Fie ca omul să nu mai ridice niciodată ceașca lui de ceai.
Fie ca omul să nu mai scrie niciodată o carte.
Fie ca omul să nu-și mai încalțe niciodată pantofii.
Fie ca omul să nu-și mai poată ridica niciodată privirea
într-o noapte blândă de iulie.
Niciodată. Niciodată. Niciodată. Niciodată. Niciodată.
Rostesc aceste lucruri în gura mare.
poezie de Anne Sexton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chestiune de gabarit
Dac-o huidumă oarecare,
Când urlă, urlă-n gura mare,
De bună seama o furnică,
Când urlă, urlă-n... gura mică...
epigramă de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericirea se trăiește, nu se strigă în gura mare.
citat din Ileana Stana Ionescu
Adăugat de Betty Marcovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcere
Din clipa-n care mi s-a spus:
"Tăcerea strigă cel mai tare",
Eu tac doar cu volum redus
Și scriu numai în gura mare.
epigramă de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gură
Pot să dorm și să visez pe gura ta,
să cânt și să mor pe gura ta,
încă și încă;
gura ta, radă adâncă
în care-nnoptez după drumul cel lung,
în care ajung și nu mă mai satur să-ajung...
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Poezii" de Nina Cassian este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Tandrețe
Cu râs zglobiu de clopoței
La pieptul lui se face mică
Și toarce-apoi ca o pisică
Știind că-i place torsul ei.
epigramă de Mihaela Kerestely din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
- epigramă
- Mică, dar cutezătoare,
E maestra ce convinge,
Căci atinge unde doare
Făr' să doară unde-atinge...
Epigrama
definiție epigramatică de Mihaela Kerestely din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanța ultimului sărut
Oprește-mă!...
Nu mă lăsa
Să te sărut,
Căci gura mea
În clipa-n care îți sărută gura
Îți soarbe lacomă și respirarea
Cu care-ți prelungești caricatura
Pe care bunul Dumnezeu
Ți-a creionat-o după chipul său -
Așa cum i-a dictat-o inspirarea!...
Oprește-mă!...
Nu mă lăsa
Se te sărut,
Căci gura mea
E gura care nu sărută
Decât cu sărutarea mută
A celor ce,-mpăcați cu cele sfinte,
Pornesc cu tălpile-nainte
Și-n gură cu câte o floare,
Culeasă-anume pentru cine moare!...
Oprește-mă!...
Nu mă lăsa
Să te sărut,
Căci gura mea
Sărută fără... "va urma".
Iar mâine-n zori când voi pleca,
În gura mea
Cu respirarea ta,
Nu-ți voi lăsa - drept amintire -
Decât portretul meu pe poartă,
O zi de doliu-n calendar,
Nota de plată la dricar
Și... "Veșnica ta pomenire"
Pe fundul celor opt pahare
De țuică fiartă,
Golite după-nmormântare
De cei opt ciocli ce-ți purtară
Coșciugul în spinare.
Oprește-mă!...
Nu mă lăsa
Să te sărut,
Căci gura mea
N-a sărutat decât așa
Cum a vrut Ea...
Și tot așa va săruta mereu,
Fiindcă - fatal - nu sărut Eu,
Sărută numai Gura mea...
poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Tanka
la gura sobei
marinarul tatuat
fumează pipă -
povestea cu sirena
uimește mușteriii
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tradiții
Pentru politician,
E-o problemă care doare:
"Cum, când sunt în postul mare,
Să m-abțin de la ciolan?!
epigramă de Mihaela Kerestely din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Consoartei
Harnică-i ca o furnică
Și trăiesc fără de frică.
La șaptezeci de ani ai mei
Abia mai pot de... gura ei.
epigramă de Nistor I. Bud (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povești la gura sobei
În iarna care va să vie,
La gura sobei, ca-ntr-un joc,
Ne-om aminti, cu nostalgie,
Că-n sobă-a fost cândva și foc.
epigramă de Nicolae Paul Mihail-Nicomah din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gura satului
Savurând esența glumii,
Îi spuneam, mai ieri, iubitei:
Mărul dulce al ispitei
N-a scăpat de gura lumii.
epigramă de Valerian Lică din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
De vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul și vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morți, te vei mântui. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturisește spre mântuire.
Sfântul Pavel în Epistola către romani a Sfântului Apostol Pavel
Adăugat de Laura Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căpcăunia
are capul și gura de câine, dar nu
să te muște de cu
poate visează
la o femeie cu sânii potabili: o
femeie de apă
chioară, o ceapă (?!)
poate ar trebui învățat la seral
căpcăunul
să fie un domn foarte demn
sau tovarăș de lemn
sau pur
și simplu un prieten cu gura
o idee mai mică
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Animale uimind
Mă uimește fizionomia
șarpelui
cu ea și cu el
târâș. Mă uimește
fizionomia câinelui
cu ea și cu el
mirosind. Mă uimește
fizionomia calului
cu ea și cu el
cosind. Mă uimește
fizionomia
găinii
cu ea și cu el
sărind. Mă uimește fizionomia ei
cu mine
și cu ea
visând ce-i
uimirea.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fabulă cu buturuga mică
-De nu vrei, ca-n zicală, s-o pățești,
Ai grijă,-amice, să mă ocolești!
Strigă spre car, o buturugă mică,
Stând neclintită-n cale-i, fără frică.
Dar carul, încărcat de grea povară,
Abia mergând pe drumu-ngust de țară,
Atât de moale după lungă ploaie,
O înfundă cu totul în noroaie.
Povestea contrazice, deci, zicala,
De-aceea carul scârțâi MORALA:
-Să nu-ncerci să-l răstorni pe unul mare,
Când nu știi ce pământ ai sub picioare!
fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!