Flux si reflux

Alerg prin mintea lumii,
Să găsesc un răspuns
La eternul ei flux şi reflux,
Ce schimbă istorii.

Spre ochiul lumii-mi ţin privirea aţintită,
Şi într-un început,
Văd marea liniştită,
Cu fluxul ei ştiut.

Pe apa azurie,
Văd cum se-nghesuie de zor,
Mulţimi de nave încărcate,
Cu tezaur, să ajungă şi pentru viitor.

Dar după fluxul domol şi armonic,
Apare refluxul brutal şi entropic,
Ce-nghite în apele sale-nspumate,
Munţi de trudă şi idealuri visate.

Şi apoi din nou flux,
Şi-un alt reflux...?

poezie de Gheorghe Alionte (9 martie 2021)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelesurile

Înţelesurile
ca nişte pietre acoperite de-o mare
diferit colorată
de orele zilei, de orele veacului
trecătoare.
Înţelesurile neclintite,
îngropate pe jumătate în nisip
doar apa le lunecă liniile,
le rotunjeşte,
le frânge,
le dă un chip
mereu schimbător,
încât eu nu văd decât
fluxul şi refluxul unor sensuri
reverberate de valul falsificator,
veşnic crud
la dus şi la-ntors
peste pietrele-afunde,
flux şi reflux al unor sensuri
care aud
întrebările, dar nu şi
cine şi ce le răspunde.

poezie de Ana Blandiana
Adăugat de Dănuţ Cepoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este ca marea: are flux şi reflux.

Henryk Sienkiewicz în Aniela
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

După reflux urmează totdeauna fluxul.

proverbe algeriene
Adăugat de Mercas Florin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia este ca marea. Flux şi reflux.

aforism de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fie ce-o fi

(apoi şi la urma urmei)

clipa lasă urme-n inima omului
precum seminţele căzute-n deşert
încolţite-n adierea de ploaie

într-un decor de pictori trăzniţi
pe o pânză de corăbii pusă-n rol de broderie
tu cu gândul dus în stele te-ai împuns în Poezie
într-un răgaz de suspin
o ramură de măslin
înflorit

Colecţionarului i-am promis un tablou
cu portretul femeii cu cercel de scoică

pianul care nu există, jumătate pian şi jumătate clavecin
l-am cumpărat de la un vecin,
marea era in reflux
femeia ieşise să culeagă scoici
pe plaja unei mări
cu flux şi reflux

apoi şi la urma urmei
important este să nu ne pierdem
şi să ne ţinem de cuvânt
din aer
din vânturi
dintr-o flacără de joc
poate chiar din nimic

o clipă de Lumină se întinde peste-un an
într-un port al veşniciei

un ţiuit ca de greier
se joacă prin creier
evident o iluzie
ceva introductiv
de motiv
sau altceva

fie ce-o fi

poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muzica: flux şi reflux de armonie transcedentală.

citat din Cornel Stelian Popa (4 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

asfinţit în larg -
între flux şi reflux
barca de hârtie

haiku de Tania Gogan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plaja Dover [Dover beach]

Marea e calmă în această noapte.
Luna-i frumoasă, fluxul poartă şoapte
Dinspre strâmtoare; în Franţa, pe mal,
Lumina s-a dus, dar peste canal
Văpaia e vie pe ţărm englezesc.
Hai, ieşi la fereastră să te regăsesc!
Stropi fini, albi ca spuma, în aer ajung
Când marea s-azvârle pe ţărmul prelung,
Ascultă! E-un zgomot strident, dar cuminte,
Pietrişu-i mişcat înapoi şi înainte,
Pe plaja înaltă un pic zăboveşte,
Apoi marea-l trage şi iar îl loveşte,
Cadenţa e plină de naturaleţe
Da'-n ea e prezentă eterna tristeţe.

Cu mulţi ani în urmă Sofocle asculta
Cum Marea Egee foşnea şi sălta
Şi flux şi reflux îi vorbeau negreşit
Că omul în lume e trist şi zdrobit;
Şi noi auzim cuvinte şi şoapte
Rostite de marea din miazănoapte.

Marea Credinţei, pe vremuri a fost
Întinsă şi pură şi plină de rost,
De jur împrejur, ca un brâu luminos;
Dar azi eu aud doar un vuiet duios,
Profund melancolic şi poate pierdut,
O briză de noapte ce suflă plăcut
Spre marginea lumii, spre ţărmul trufaş
Pe care se-ntinde pietrişul golaş.

Hai să fim sinceri, iubirea mea mare,
Unul cu altul! Căci lumea îmi pare
Că e un ţinut de vis călător,
Frumos, inedit şi mereu schimbător,
Nu are iubire, lumină sau haz,
Nici pace sau mână întinsă-n necaz;
Ca pe o câmpie în beznă noi stăm
Suntem tulburaţi de oştiri, ezităm,
Căci ele se luptă şi nu au răgaz.

poezie de Matthew Arnold, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti în mine flux şi reflux, eşti teama că nu vei mai fi...

citat din Antonello Venditti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Starea de flux, de concentrare 100% asupra unei activităţi, este cea mai preţioasă stare în care ne putem afla ca şi fiinţe umane. Să iubeşti fiind în stare de flux, sa munceşti fiind în stare de flux, să te antrenezi fiind în stare de flux înseamnă să fii fericit şi împlinit în fiecare zi. De ce crezi că oamenii nu mai găsesc fericirea şi împlinirea? Pentru că nu mai pot să între în stare de flux din cauza "zgomotului" care le invadează şi le violează toate simţurile. Oamenii care o vor lua înainte în generaţia noastră sunt cei care vor ştii să îşi protejeze puterea de concentrare pe câte o activitate o dată.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fluxul credinţei

în flux nemărginit picur lacrimi sublimate
bucuria la origini îl are pe Cristos
s-a lăsat crucificat pentru umanitate
a înviat din moarte e veşnicul sfătos.

în lume-i mult elan şi multă nebunie
dar creştemcu iubire cu lumina-n rădăcină
seva vieţii ne desfată ca o simfonie
drag mântuitorul ne iartă de vină.

între zi şi noapte e sacră armonie
liniştea luminii îmi străbate trupul
luceferi poetici mă scot din demonie
astrele fericirii îşi arată chipul.

în fluxul credinţei trăiesc cu smerenie
şi fac tot ce se poate să-nnobilez timpul.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluxul reprezintă însăşi esenţa vieţii celulei. Ea nu poate primi elementele de care are nevoie pentru a-şi putea continua existenţa decât dacă menţine continuitatea acestui flux dinamic.

Deepak Chopra în Cele şapte legi spirituale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluxul şi refluxul sunt neamuri. Oare toiagul lui Moise când a despicat marea în două să fi cunoscut secretul?

aforism de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea

De-odată, văd fotografia ta şi mă inspiră
Îmi doresc să fiu scafandrul ce te explorează.
Scufundat în marea ce se oglindeşte în ochii tăi
În căutarea perlelor negre...
Aş vrea să fiu nisipul ce-ţi încălzeşte trupul dezvelit,
Ieşit din marea vieţii învolburată.
Aşvrea săa fiu chiar palmierul plajei tale,
Să-ti desfăt corpul cu umbra mea,
Protejându-te de căldura razelor de soare!
Aş vrea să fiu chiar frumuseţea ta
Şi să mă simt privit şi iubit întocmai ţie, femeie.
Off! Natura, cu atâtea frumuseţi în jurul meu!
Aş vrea să fiu, aş vrea să fiu, aş vrea să fiu...
Dar tu? Tu, ce ai vrea să fii?
- Vreau sa fiu Marea!
De vrei sa fiu a ta,
Cuprinde-mă cu braţele-ţi vânjoase şi uită că eşti om...
Transformă-te în ţărmul meu!
Aşteapă-mă să fiu şi fluxul şi refluxul tău.
Mareea ta, mireasa ta de valuri,
Să-mpărtăşim dureri şi idealuri,
Îmbrţăişază-mă!
Să fim mereu aşa,
Călătorind un val, prin alte valuri...
Apoi îmbrăţişază-mi tăcerea ce m-a însoţit!

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Felix...

Reflux, oceanele împing în maluri
Şi inima-n artere-n ritm la fel;
Cum pielea explodează în erizipel
Şi dragostea se înspumă-n vârf de valuri.

Se umflă-n unghii, în păr -cum cheratină
Cu sebum şi sudoare-n foc- căldură...
În creier răbufneşte scoarţa-n tevatură;
Tahicardie-n tensiuni d-adrenalină.

E trambulina sau extensia de coardă,
Naveta spaţiului în kerosen arzând
Sau Jet-ul ce refuză a coborâ-urcând...
Plămânu-n inspiraţia pădurilor ce îl dezmiardă.

În supersonic "spin", e timpul la iubire...
Refluxul milenar retrage seva-n vene
Şi mări, păduri se-ncolăcesc epuizate-n lene...
Ah, cât de scurt ne încântăm de fericire!

E un reflux în ciclu, fluxul cu putere,
Ce ne-ntrebăm, în fals, de nu e inefabil;
E cineva mai sus, ce l-a decis, probabil...
Să fie doar clipite, să nu-l ai... "avere"!?

E singura dreptate universală
Fără control d-escroci sau potentaţi
Şi o deplângem cât de scurtă-i, disperaţi...
Da-i unică, un "fair", de distribuţie egală.

O soarbe-n clipe-ntrega omenire;
E plusul de gigant, la hâdul minus,
E-o bogăţie arzând, într-un instant, de Primus...
O năzuinţă-i, un deziderat de trai... O felix... fericire!!!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (22 septembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Consideraţi banii ca fiind asemănători cu fluxul şi refluxul mării, mereu ritmic şi constant. Căci atunci când marea se retrage, sunteţi siguri că ea va urca din nou.

Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconştientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sauve qui peut!

Fum şi ceaţă,
univers mâzgălit
în stare de beţie,
fuga de timp
spre tărâmuri necercetate,
nu mai ştiu
cât e ora,
e zi sau e noapte?
adormirea e un lux,
invoc îngerii în şoapte,
flux sau reflux?
doar fum şi ceaţă
în acest univers
mâzgălit,
cum ziceam,
de nişte creatori
cu existenţe maculate,
sauve qui peut!

poezie de Ion Ţoanţă din Ispitei se dedă poetul (2015)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradisu-i lângă mine...

Prind sclipiri diamantine şi în irişi şi retine şi din ochii mei, când vrei, poţi albastrul să îl iei...
Marea este generoasă şi să-i fur azur mă lasă, ca atunci când vrei să bei, să te-adăpi din ochii mei...
Într-un val se scaldă cerul, lângă mal e colierul verdelui ca de smarald, unde ochii, azi, mi-i scald...
La zenit e gânditoare şi-mi trimite doar o boare, cât s-o simt şi s-o respir şi albasrul să-i deşir...
La nadir nu pot ajunge, depărtarea mă înfrânge şi-mi închipui un ocean cu adâncul lui viclean...
Dar, de ce să plec departe, când am marea ce-mi împarte val cu val în flux, reflux? Cin' mai are-aşa un lux?
Marea mea cu taină-adâncă, cu sirene-n vârf de stâncă, nu te-aş da pe niciun vis, pe niciun alt paradis...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te lăsa purtat de fluxul vieţii. Înoată liniştit în fluxul inventat de tine.

citat din Philip Calvin McGraw
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O velă-înrourată şi marea la reflux

O velă-înrourată şi marea la reflux –
Venind din pupa, vântul pe valuri călăreţ
Cu freamăt tânăr întinde pânza albă
Şi mlădie catargul elastic şi semeţ.

Şi mlădie catargul elastic şi semeţ, copii!
Liberă ca un şoim, spre-un proaspăt rost
În depărtare nava zboară, lăsând în urmă
Bătrâna Anglie la adăpost.

poezie de Allan Cunningham,1784–1842, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!