Iubirea, cadou de Dragobete
- Unde-s florile, băiete?
Așa știi tu să iubești?
Tocmai azi, de Dragobete,
Cu mâini goale mă privești?
Toate amicile mele,
Au primit ceva frumos,
Ciocolată sau lalele,
Ori, poate, ceva prețios.
Sincer, o să-mi fie jenă,
Când vor întreba în cor:
"Ce-ai primit în dar, Elenă?"
Parcă văd reacția lor...
Cum le zic (de astă dată),
Că tu mi-ai adus... nimic?
Cu privirea aplecată,
Cum le zic? Zi, cum le zic?
Dacă mă scoteai la cină,
Povesteam și eu ceva.
Că brățara aia fină,
N-ai dorit a-mi cumpăra.
Dar tu nu, n-ai vrut nimic,
Tocmai azi, de Dragobete,
Mi-ai dat pe buze-un pupic,
Dar nu-i suficient, băiete...
- Vai, femeia vieții mele,
Doare vorba ta, să știi...
Acel buchet de lalele,
Treptat, se va ofili.
Aceste daruri prețioase,
Nu se compară, nici gând!
Cu-acele trăiri frumoase,
Ce le-am împărțit, de când...
Ne-am îndrăgostit orbește,
Era Mai, îți amintești?
Rogu-te, în stern privește,
Darul meu să îl găsești.
Când te-or întreba "amice",
Ce-ai primit sau ce ți-am luat,
Zâmbetul să nu ți-l strice,
Spune-le: Ceva curat...
Nu poartă nume de floare,
Nu lucește-n sclipiri mii,
N-are ambalaj, se pare,
Este sora inimii...
Este dragostea, iubito,
Ce ți-o port ca un trofeu,
Ăsta este, fericito,
De câțiva ani, darul meu.
poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Iubirea, cadou de Dragobete
- Unde-s florile, băiete?
Așa știi tu să iubești?
Tocmai azi, de Dragobete,
Cu mâini goale mă privești?
Toate amicile mele,
Au primit ceva frumos,
Ciocolată sau lalele,
Ori, poate, ceva prețios.
Sincer, o să-mi fie jenă,
Când vor întreba în cor:
"Ce-ai primit în dar, Elenă?"
Parcă văd reacția lor...
Cum le zic (de astă dată),
Că tu mi-ai adus... nimic?
Cu privirea aplecată,
Cum le zic? Zi, cum le zic?
Dacă mă scoteai la cină,
Povesteam și eu ceva.
Că brățara aia fină,
N-ai dorit a-mi cumpăra.
Dar tu nu, n-ai vrut nimic,
Tocmai azi, de Dragobete,
Mi-ai dat pe buze-un pupic,
Dar nu-i suficient, băiete...
- Vai, femeia vieții mele,
Doare vorba ta, să știi...
Acel buchet de lalele,
Treptat, se va ofili.
Aceste daruri prețioase,
Nu se compară, nici gând!
Cu-acele trăiri frumoase,
Ce le-am împărțit, de când...
Ne-am îndrăgostit orbește,
Era Mai, îți amintești?
Rogu-te, în stern privește,
Darul meu să îl găsești.
Când te-or întreba "amice",
Ce-ai primit sau ce ți-am luat,
Zâmbetul să nu ți-l strice,
Spune-le: Ceva curat..
Nu poartă nume de floare,
Nu lucește-n sclipiri mii,
N-are ambalaj, se pare,
Este sora inimii...
Este dragostea, iubito,
Ce ți-o port ca un trofeu,
Ăsta este, fericito,
De câțiva ani, darul meu.
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceva de la mine ți-am dat
bucuria de a trece dincolo de spațiu și timp
ceva de la tine am primit
o altă viață
și am învățat să trăiesc
în același timp
două vieți
ceva am dat și ceva am primit
chiar și cu mâinile pline de sânge
tot așa am spus
că viața pe care mi-ai dat-o
e cu mult mai frumoasă
și vezi tu
nu vreau să o pierd
nu vreau să rămân ca o piatră la marginea gândurilor tale
nu
nu lăsa nimic din toate astea să se întâmple
caută-mă
în adâncul ființei
și-ai să mă găsești
cu respirația tăiată
cu buzele arse de-atâtea rugăminți
nu mă lăsa
te rog
nu vreau să mă sting
când știu
cât de mult am dat din bucuria mea
și cât de mult am primit de la tine
o altă viață
una pe care vreau s-o trăiesc
mereu
nu vreau să mă sting
nu vreau
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Rondel pentru Dragobete
Măi băiete, măi băiete,
Tânăr și frumos tu ești,
Treci diseară pe la fete
Să le-ndrugi că le iubești,
La români e Dragobete,
Te îndemn să îndrăznești
Măi băiete, măi băiete
Tânăr și frumos tu ești...
Pune prin sărut pecete,
Fetele să cucerești,
Totul rămână-n secrete
Mâine de le părăsești
Măi băiete, măi băiete...
rondel de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Nu întreb
Dacă acum te-aș întreba de secretele-ți ascunse,
ce mi-ai spune doamna mea, spune-mi sincer ce-ai răspunde?
Mi-ai răspunde cu privirea drept în ochii mei țintită,
sau cu ochii-n plecăciune mi-ai răspunde împietrită.
Dacă acum te-aș întreba câtă dragoste mi-ai dat,
cât ai împărțit la alții, câtă încă ți-a rămas?
Dar mai bine nu întreb, doamna mea, dulce femeie,
căci nu vreau să mă aleg cu durerea vieții mele
Te voi urmării și-atât cum te pleci pe la biserici,
cum te îndoiești sub cruci, cum te rogi și cum te sperii.
Dacă acum te-aș întreba de mai vrei un nou păcat
când e postul instalat, spune-mi doamnă, sunt turbat?
Ce contează o nouă cruce și o nouă rugăciune,
cât durează, cinci minute, să îmi dăruiești o lume.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-ai spus odată...
- Mi-ai spus odată că iubirea,
Mă va găsi când nu m-aștept,
Azi, de mi-ai vedea privirea,
Ai ști că vorbit-ai drept...
Mi-ai spus că roata se-ntoarce,
Ți-am răspuns: Vorbești prostii!",
Astăzi durerea mă stoarce,
Pic cu pic, zi după zi...
Și-ai avut mare dreptate!
Viața-ți dă ce-ai dăruit,
M-am îndrăgostit și toate,
Păcatele le-am plătit...
Astăzi am în partea stângă,
Rana, pe care, cândva,
Ți-am făcut-o eu, nătângă,
Neștiind ce-i dragostea...
Și doare! Of, tare doare,
Lacrima-mi urlă pe-obraz,
Mă-ntreb, cum ai putut oare,
Să înduri așa necaz?
Să mă lași să plec în pace,
Fără-o clipă să-ți răzbuni,
Sternul trist și plin de ace?
- Căci cei ce iubesc sunt buni.
-Da, dar cum ai făcut față,
Acestor dureri atroce?
Dacă poți, te rog, mă-nvață,
Vor sufletul să-mi sufoce...
- Nu, uitarea nu se-nvață,
Nu-i o lecție... o formulă,
Nu-i niciun șir lung de ață,
Îl rupi și iubirea-i nulă...
Uitarea? Nerealistă...
Nu poți uita ce-ai iubit,
Cât amintirea există...
Doar că... te-ai obișnuit.
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai dat mult și ai primit puțin! Ce-ai dat rămâne povara pe care nu o vei simți niciodată, dacă ai dat cu inima deschisă. Cu ea vei descuia ușa de dincolo! Ce-ai primit să-ți fie mulțumire și bucurie. Dacă nu ai primit nimic, schimbă-ți cărarea vieții!
Viorel Muha (iunie 2018)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când ceva e al tău, acel ceva ți se poate lua. Când dăruiești ceva, darul tău rămâne. Nimeni nu ți-l poate lua. E al tău pentru totdeauna. Iată ce înseamnă a dărui!
citat clasic din James Joyce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Cartea "Hanul lui Finn" de James Joyce este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Lia: Te mai întreb un singur lucru, Luci, apoi nu te mai deranjez. Ce-ai zice dacă i-aș întreba pe vechii tăi prieteni, Alex și Nis, despre ce s-a întâmplat atunci?
Lucian: Atunci... Când?! Nu înțeleg... Ce anume să-i întrebi pe ei doi și de ce?
Lia: Știi tu... Atunci, când ai avut acel accident.
Lucian: Ah, despre asta era vorba... De ce să-i întrebi? Doar ca să verifici dacă ți-am spus sau nu adevărul?
Lia: Nu tocmai. Să zicem că aș vrea să aud și versiunea lor, pe care mai apoi s-o compar cu a ta, să vedem dacă se potrivesc. Presupun că ei ar trebui să știe despre ce este vorba, doar sunteți de mult timp prieteni, iar la navă ați lucrat întotdeauna împreună.
Lucian: Păi... S-ar putea să știe. Sigur că la "Pacifis" am lucrat mereu împreună. N-ai decât să-i întrebi; treaba ta.
Lia: Sigur, aș putea să-i întreb, dar n-o voi face, pentru că am încredere în tine, în ceea ce mi-ai spus, doar ai dovedit astăzi cât ești de sincer și nu cred că ai avea vreun motiv să-mi ascunzi adevărul.
Lucian: Repet: Treaba ta, faci cum vrei.
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lia: Ei, bine, ce vrei să-mi arăți aici?! Eu nu văd nimic interesant.
Lucian: Le recunoști cumva?
Lia: Foile astea... Sunt cumva din jurnalul meu?!
Lucian: Exact.
Lia: Dă-mi-le, imediat!
Lucian: Nu încă. Nu-ți fie teamă! Le vei recupera, imediat, pe toate, intacte.
Lia: Cum au ajuns astea la tine?!
Lucian: Le-am rupt eu din jurnalul tău, cu câteva zile în urmă, mai exact joi... Știi tu, când erai la baie.
Lia: Îmi amintesc! Iar când te-am întrebat ce-ai făcut între timp, mi-ai spus că nimic deosebit, doar m-ai așteptat pe mine...
Lucian: Și ce-ai fi vrut să-ți fi spus?! Că ți-am găsit între timp jurnalul personal, l-am răsfoit fără acordul tău și am oprit câteva file din el?! Am preferat să țin secret acest lucru, câtva timp.
Lia: De ce le-ai rupt?!
Lucian: Pentru că aici scrie ceva foarte interesant, care mi-a atras de îndată atenția. Scrie că... Mă iubești. Mai exact, scrie că te-ai fi îndrăgostit de mine, fără ca măcar să mă fi cunoscut, doar din descrierile pe care mi le-au făcut colegele tale, demult. Este sau nu așa?! Corectează-mă, dacă greșesc!
replici din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt parte din tine
Aveam o teamă despre noi
Și te-am luat de mână...
Să-ți simt iubirea ca șuvoi,
Cu mine să rămână.
Dar ți-ai retras-o imediat
De parcă n-ai fi vrut
În inimă să îți fi stat
Așa cum am crezut.
Și te-ai retras în tine mut,
Așa cum faci mereu;
Spui doar că bine tu mi-ai vrut,
Dar binele-a fost greu...
Fost-am respinsă-n clipă grea,
N-ai vrut să mă iubești!
M-ai fi iubit și-n vreme rea,
De-ai fi primit ce ești.
Ce șarpe mi te-a-ngenuncheat,
Hrănind doar cu minciuni
Mintea ce ți-a învolburat,
Ca răul să aduni?!...
Vorbeam, dar nu mă auzeai,
Erai așa departe...!
Și dacă tu mă ascultai,
Învinsă era o moarte!
Aștept să cauți, să găsești
Și să mă iei de mână...
Cărarea să ți-o potrivești,
Iar dragostea să vină.
Ți-am fost și sunt un sfetnic bun,
Tu nu le știi pe toate...!
Parte cu parte îți adun,
Definind o carte.
Tu amintește-ți cine ești,
Găsește drum spre mine...
Sunt partea care-o tot gonești,
Iar partea e din tine!
Stai și privește înspre cer,
Predă-te în iubire...
Te vei simți-ncălzit în ger
Și beat de fericire...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.
Textul original este scris în limba română.Lipsă
Te uiți în jur, toți au pereche,
Tu c-un copil alături doar,
Zâmbetul gol, rochia veche,
Iar prințul tău este în bar.
Te simți pustie, ești în plus?
Toți plini de viață, tu în vânt,
Adu-ți aminte ce ți-am spus,
Drumul ales duce-n pământ...
Ce rost au toate când nu ai
Cu cine sa le-mparți măcar,
N-o mai făceai dacă știai,
Acum să-ncerci e în zadar.
El e departe, nu mai este,
Tu ce-ai ales, nu-ți e aproape,
Trecutul pare o poveste
Ce-o mai trăiești jucând din pleoape.
Te rogi mereu la Dumnezeu,
Să ți-l întoarcă de îndat',
Și El a vrut dar tu mereu,
Ai închis ochii și-ai negat.
Ai fost regină, azi pion,
Cumva, ceva ai făcut rău,
Puteai să fii și tu pe tron,
Alături de regele tău.
Dar ai ales, acesta este,
Omul lipsă-n stânga ta,
Iar tot ce-ai vrut a fi poveste,
Uite că nu a fost așa.
La cine să găsești iubirea?
La cine zâmbetul uitat?
El și-a întors de mult privirea,
Și nu mai e cum l-ai lăsat.
Îți spun acest secret să știi,
Nu te urăște, nu te vrea,
Dar știe că puteați zâmbi
De-ați fi rămas alăturea.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcere
Mă recunoști?
Da
desigur, trecut-au anii!
N-am să te-ntreb de unde vii
Și nici măcar ce-ai mai făcut,
Nici câte lacrimi mi-ai trimis,
Sau cât de mult te-au mai durut,
Nici câte vise mi-ai ucis,
N-am să-ți mai spun nimic mai mult.
De fapt, nu am să scot nici un cuvânt.
Poate
doar să te privesc
Îți amintești?
-toate în viață au un rost-
Where have you been when I was lost?
Când încercam în disperare
Să îți explic o vorbă mare
Pe care toată lumea o știe:
Că în iubire nu există ierarhie!
Cu toate acestea
N-aș fi putut să te urăsc
Urăsc doar naivul care-am fost.
Dar n-am să pot nicicum schimba
O clipă doar din viața mea.
Și n-am să-mi însușesc decât
Tăcerea modelată-n plumb,
Topit
In argintul te iubescului folosit
Ca monedă -interzisă acum- de lut,
Oricum n-aș fi primit mai mult
Nici un cuvânt
Nu am să-ți zic.
Oricum n-ai înțeles nimic!
Alt suflet în loc n-ai cum să-mi pierzi
Prin tot acest deșert ce ne desparte.
Și chiar de mâine-ar fi o zi
Acum e noapte
poezie de Adrian Silviu Mironescu
Adăugat de Dora Raducanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce de daruri am primit
Ma leagana pamântul
ma racoreste vintul
ma spala mereu ploaia
din soare iau vapaia
Imi zibesc florile
imi cânta pasarile
Imi arata zorile
ma cufund cu noptile
Am primit apele
am primit padurile
am primit si stelele
toate ne dau visele
Ma cuprind cu muntele
ma limpezesc marile
ma trec toate zilele
am din toate clipele
Ce de daruri am primit
ce nu toate le-am rostit
ce momente de trait
poate de-asta-s zapacit
Am de toate si mi-ajunge
am si timp si timpul fuge
am o viata ce ma mulge
o simt bine cind se scurge
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paul: Îți amintești când, acum câțiva ani, ți-am arătat ceva ce am scris, îți amintești ce-ai zis?
Marion: Nu, nu-mi amintesc. Probabil că am încercat să fiu sincer.
Paul: Da, sigur! Ai spus "e pompos, e prea sentimental, e siropos. Poate visele tale înseamnă ceva pentru tine, dar pentru un observator neutru, ele sunt doar jenante."
Marion: Am zis eu asta?
Paul: Exact cuvintele tale. Așa că m-am gândit să nu te mai stânjenesc atât.
replici din filmul artistic Cealaltă femeie, scenariu de Woody Allen (14 octombrie 1988)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Play It Again Sam Paperback" de Woody Allen este disponibilă pentru comandă online la 61.99 lei.Tu nu mă întreba
tu nu mă întreba, tu știi
că pe cărarea mea pustie
și tot ce n-a mai fost să fie
doar tu la mine o să vii
am să te strig din agonii
pre nume care nu mai este
fior de tainică poveste
tu nu mai întreba, tu știi
am să te duc printre stihii
pornit de unde nu se vine
și tot ce n-am e pentru tine
tu nu mai întreba, tu știi
tu nu mă întreba, tu știi
ce-a fost, nicicând n-o să mai fie
nici clipă de melancolie
nici sentiment de veșnicii...
poezie de Iurie Osoianu (8 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mă-mpiedica de-a plânge...
Nu mă-mpiedica de-a plânge
dacă am darul lacrimei
durerea în plâns o poți înfrânge
și speri ceva în boaba ei.
nu știi că-n plâns de-atâtea ori
poți să-ntrevezi o rază nouă
și că-i la fel cum pentru flori
e-o reîmprospătată rouă?
nu știi că plânsu-i izbăvire
la orice inimă înfrântă?
e ultima înveselire
ce-adesea durerea o cântă.
când plângi speranța nu te-nfrânge
și vezi ceva în raza ei
o, lasă-mă, amicea plânge
dacă am darul lacrimei.
poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în franceză.Și tu nu știi...
Te prind fiori, te simți murdar...
Te-a prins păcatul la răscruce.
Și tu nu știi, copil fugar,
c-am fost lovit cu-atât amar
și-am stat în locul tău pe cruce.
Te uiți la Cer, te-ntorci zdrobit.
Nu-i nimenea să te-nțeleagă...
Și tu nu știi, n-ai auzit
că pentru tot ce-ai săvârșit
Eu am primit pedeapsa'ntreagă.
O, cât ai vrea să fii curat
și să începi o viață nouă!
Și tu nu știi, tu n-ai aflat
că pentru tine Mi-am lăsat
străpunse mâinile-amândouă.
Ți-a spus un duh neînțelept
că nu mai poți găsi iubire.
Și tu nu știi că tot ce-aștept
e doar să vii să-Mi cazi la piept
cu un cuvânt de mulțumire...
Ce fericiți sunt frații Mei,
toți cei iertați de fapte rele.
Și tu nu știi, și tu nu vrei
să-ntinzi doar mâna și să iei
ofranda îndurării Mele.
O, vino dar! Te chem să vii,
să-ți iei din mâna Mea cununa!
Și-atunci vei ști ce azi nu știi
c-ai fost al Meu din veșnicii
și ești al Meu pe totdeauna!
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neiubită...
Nici sufletu-mi nu l-ai iubit, sau doar un pic...
Pe mine? N-ai avut răbdare să mă fi descoperit...!
Dintr-un scenariu mare, se-arată unul mic,
Și uite așa, se scrie destin neîmplinit.
Și tot ce-am vrut a fost iarăși IUBIRE...
Și n-am știut să dau decât ce vine tot din ea...
Și iarăși m-am ales cu o dezamăgire,
Ce n-aș fi vrut să fie, să fi fost... Ah, mă durea!
Și m-ai ținut în jocuri de-așteptare...
Tot ce-ai dorit a fost mereu la fel...!
Aș fi zâmbit și de la o plimbare...
De mi-ai fi dăruit cu suflet... un inel...
În a mea viață... cuvântul nu există...
Decât atunci când fapta îl urmează și-au tangență!...
Fără dragoste, nimic nu-i trainic și rezistă,
Ne ofilim fără iubire și dăm o repetență!
N-am cunoscut pe cineva ca tine... vreau să știi!
M-ai preschimbat din ce uram... acum iubesc!
Doar dragostea transformă... și-acum îți sunt... Să-mi fii!
Este o dragoste peste un plai lumesc!
Aș vrea să cred că sunt totuși iubită; că n-ai mințit și doar atât!
O oră mi se pare veacul ce să treacă...
Iar faptele-ți să se transpună din cuvânt!
Plânge o inimă tăcut... pe zi, tot devenind mai seacă.
Neiubită...? Poate! Sau, nu știu...
Am vrut eu a le ști pe toate...!
Dar... n-aș mai fi ce sunt să fiu...
Și nici surprinsă n-aș mai fi fost... poate!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Să uit
Mi-am propus să uit de tine,
Însă tu nu mi-ai greșit,
M-am gândit c-ar fi mai bine,
Nu știu cum, doar am simțit...
Nu mi-ai spus nici vorbe grele,
Nu mi-ai spus nici vorbe dulci,
Dar visam să se-mplinească
Gânduri ce-ai șoptit atunci...
Nu mi-ai dat priviri de bine,
Însă nici priviri de rău,
Mi-as dori să îmi plimb ochii
O secunda-n gândul tău...
Nu m-ai lovit niciodată,
Dar nici nu m-ai mângâiat,
Mi-ai fost doar o simpla fată,
Ți-am fost un simplu băiat?
Ori m-agăț de-acele vorbe,
Ori tu încă simți ceva,
Nu m-ai săruta pe buze
Dacă n-ai simți ceva.
De-am fi puși față în față,
N-ai putea mărturisi,
Sentimente, gânduri, vise,
Niciodată nu le-om ști.
Mi-am propus să uit de tine,
Pentru că nu am de-ales,
Ai fost mereu lângă mine,
Însă nu te-am înțeles..
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maria: Deci, Nis... Spune-mi mai bine ce mi-ai adus?
Nistor: Păi, nu prea mult, Piticot, că n-am avut ce... Doar o carte și o felicitare, pe care m-am străduit să scriu cât mai frumos. Sper să descifrezi ce-am înșirat pe acolo.
Maria: O să mă străduiesc să înțeleg ce-ai scris, vreau să știu. Și... O carte?! Foarte interesant.
Nistor: Nu e una dintre cele din biblioteca navei noastre; știu că pe acelea le-ai citit deja pe toate. Așa că ți-am adus una de-a mea, de la mine, de prin lucrurile mele și se axează pe teme geografice, deci, nu știu cât de mult o să-ți placă, dar n-am găsit altceva.
Maria: Nu-ți face griji, e perfectă! Geografie... O să-mi placă.
Nistor: Bine. Fie, uite, recunosc, mai aveam ceva pentru tine, dar... Cum era vorba despre o ciocolată mare, n-am putut să-i rezist pe drum, până aici și... Uite, îmi pare rău, asta-i tot ce mi-a rămas din ea; doar ambalajul.
Maria: Hmm?! Nu face nimic, Nis. Te înțeleg. Și apreciez faptul că mi-ai spus totuși, n-ai ascuns acest lucru. Dar ce idee năstrușnică și pe tine, Nis; să încerci să-mi aduci o ciocolată!? Nu-ți închipuiai că n-o să poți rezista pe drum, fără s-o consumi pe toată până aici?!
Nistor: Regret, dar măcar am încercat. Apropo, nu aveți nimic dulce de ronțăit pe aici? Mie mi s-au cam sfârșit rezervele.
Maria: Ah, da... Servește-te, te rog! Și scuză-mă că nu te-am servit până acum.
Nistor: Nu-i nici o problemă, micuțo, dar... Te aștepți cumva să iau doar o singură bomboană, sau îmi dai mie toată cutia?
Maria: Ah... După ce ia și Luci măcar o bomboană, poți păstra tu restul.
Nistor: Ei, hai, glumeam doar.
Maria: Dar eu vorbeam serios. Foarte serios!
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!