Naștere
Ai pătruns în mine
ca într-o biserică,
atât de verde
și plină de muguri,
te scalzi
în pântec
prin seva amniotică
sedimentând
întoarcerea
fiecărei zvâcniri
prin retina ochilor
ca un început de urmă
al cărei contur se propagă în albastru,
îți adulmec respirația
ca pe o rugăciune sacră
rostită într-una din cămările inimii
stigmatizată cu numele tău,
vis-à-vis,
un instinct patern
îmi trasează cercuri
cu degetele umede
peste nisipul scurs al unei clipe
mult așteptata
noastră naștere...
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Astăzi poți trece prin mine
desculță
ești atât de caldă
și plină de muguri
iar eu
sunt
transparent
ca o meduză
ce-și trage
clopotul
printr-o călimară
cu cerneală albastră
pășește cu pasul inimii
peste palmele-mi ude
nu te sfiii
sunt doar rampa de lansare
a pescărușilor argintii
care-ți întind
cearșaful pătat
de curcubeul ochilor tăi
peste trupurile flâmânde
de noi
metamorfozate-n
albul florilor de vișini
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Surescitare
Fără privirea ta
aș fi orb
ai penetrat
smalțul inimii
cu-n abastru marin
surescitându-mi
o madonă
prin retina ochilor.
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești plină de muguri
Ești caldă
și plină de muguri
din coaste îți cresc ramuri
până-n verdele ochilor
eu o să-mi fac
cuib în tine
doar așa voi scăpa
de chemările tale
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis-à-vis de vis
Visez un univers etern,
Cu caracter profund matern
Și concomitent patern.
tristih de David Boia (20 septembrie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Undev-Cândva
Undeva,
prin mine,
filele trasează linii,
coperta inimii
își caută echilibrul,
de tine,
prin mine,
creând cuvinte,
de mult,
de toate,
spălate cu lacrimi
de dor
prin tine,
presimțite,
bărbat
de mintea mea creat,
niciodată
nu vei ști
că viața mi-ai schimbat,
că te iubesc decât mă iubești,
iubesc
în mine
să trăiești,
peste tot,
de iubiți.
poezie de Maria Dumitrache DMP
Adăugat de portbaleriniicuaripi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copacul din mine
Cu mâinile palpez
respirația ierbii,
umplu ochii cu liniște
atât cât tu
să-mi poți
percepe pulsul.
Tălpile prind rădăcini adânci
în ciobul lutos,
pompând seva de viață
în venele copacului
care se-nalță maiestos
printre oasele pieptului.
Mâinile tale leagăn
prinse de ramul trunchiului meu
balansează
dincolo de sclipirea stelelor.
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptând ca rătăcitele tale cuvinte
Privirea ochilor mei
s-a proptit pe marginea
acestei zile
ștergându-mi lin
din calendarul sufletului
acea amorțeală statornică
tu ai plecat
și nimic nou sub inima ta
doar acel gust insipid
pe care îl știu
efectul exploziei
tăcerilor tale nucleare
eu îmi caut încă respirația
prin umbra trupului
unde-mi odihnesc rănile
prin palmele cuminți ale ierbii
așteptând ca rătăcitele tale cuvinte
să mă trezească
cu îmbrățișări de săruturi...
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Astăzi
pentru tine vreau să fiu...
ziua care se naște-n răsărit
și plete-n raze calde-n asfințit
vreu să-ți fiu...
copacul cerului cu frunze nori
ce-ți ține umbră și răcoare-n zori
iar prin poieni cu multe flori
pentru tine vreau să fiu...
sunetul timpului ce-ți cântă
nașterea ta de început de noi
căci noi suntem din voi
vreau să fiu, de pot...
primăvară-n muguri de viață
și mănunchi de zile-n boboci de flori
vreau tu să fii...
puterea drumului ce tu iubind așezi
pe căi de viață-n pântec clipe noi
dând naștere lumii sens și vieții zbor
iar timpului fără zăgaz prin noi viitor
poezie de Viorel Muha (martie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Insula noastră
Uită-te peste oraș,
insula noastră închide fereastra...
Perdele de ploaie
ne ascund de lume,
iar Tu,
ești doar tăcere...
Vorbește
delir singuratic prin mine,
cântă-ți tăcerea
plină de nisip
atunci când auzi valuri de lacrimi.
Claxoanele topite
în nervi de șoferi obositi,
azi sunt departe...
Uită-te peste oras,
insula noastră închide fereastra,
azi, într-o clepsidră goală,
în care timpul a uitat să mai existe
sunt prizoniera ochilor tăi...
poezie de Anna Panovici din Sfârșit de Autograf (7 iulie 2010)
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Acolo, unde...
Am soarele pe frunte, deși e marți întreagă
Și mă îmbracă august în galbenul din flori,
Întinde brațul tandru, Romeo să culeagă
Pentru-a lui Julietă, mirajul din culori.
Și eu privesc povestea, cu inima-mpăcată,
Am amintirea vie a toamnelor din noi,
Și de nu ești cu mine, rămâne suspendată
Dorința unei clipe, cu pașii înapoi,
Când înfloreau poeme în puf de păpădie,
Dansând pe macii tineri ai unei dimineți.
Erai atât de verde și eu atât de vie,
Că se plimbau prin sânge atât de multe vieți!
Azi amurgesc poeme la țărmul mării mele,
Cu liniștea în brațe m-apropii de sfârșit.
Și chiar de-mi port amurgul fără sclipiri de stele
Mai am un loc albastru în care te-am iubit.
Voi recita din tine, să te aduc aproape,
Privește-mă din locul în care te-ai ascuns!
Și doar un gând trimite, să ți-l așez sub pleoape,
Acolo unde-n lacrimi, doar toamne au pătruns.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cutia pandorei
Mi-am scos inima
din cutia Pandorei,
am îmbrăcat-o în frac,
la gât i-am legat papion alb,
mâine am să-i cumpăr
ghetuțe de lac
marca Louis Vuitton
și, am să-i dau drumul
prin labirintul străzilor
să alerge hai-hui,
să fie liberă,
să fluiere,
să-și găsească,
o inimă
parteneră,
să danseze demențial,
prin intersecții,
în autobuze,
prin gări,
prin parcuri,
să sărute marea,
ringul acesta imensurabil de suflete
în ritmuri sincopatice
de albastru,
de verde,
de roz,
apoi să se disipeze
prin aburul străzilor,
în pași deliranți cu săruturi
până la ultima vertebră,
până la ultimul strop de sânge,
până la ultima clipire,
până la ultima bătaie
de tangou
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cea mai frumoasă poezie
Cea mai frumoasă poezie
este poezia care n-o poți scrie.
Ea stă împăturită
în pergamentul sufletului tău:
neatinsă, cuminte
și-atât de sensibilă.
Ca și cum un Dumnezeu
numai al tău,
ți-ar sta închis în pântec,
cerând de fiecare dată hrană.
Acel platou cu amestec
de sentimente și metafore
înăbușite-n sos de cuvinte flambate.
Cea mai frumoasă poezie
stă scrisă fară de voia ta.
Uneori o găsești încrustată
pe o bancă
sub formă de inimă
sau pe fața
bătrâneilor simpatici,
plimbându-și liniștea de mână
cu degetele încleștate de cercuri.
Cea mai frumoasă poezie
nu o poți scrie.
..............
... cu pana,
îi poți pipăi
doar o particică
infimă
din imensitatea ei...
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pasul de lut
Mi-ar fi prea greu să ard în fumul luat de vânt
când s-ar prelinge pe mine drumuri șerpuite
mi-aș pierde gingășia pasului de lut
din vechiul început...
Sunt doar cenușa unor primăveri uitate
pribeagă-n croșetatul timp cu gheare de linx
tot căutând muguri adormiți la sân
găsesc doar ochii stinși de Sfinx
ce sângerează cu dor de verde dincolo moarte
Sunt doar cenușa unor primăveri plecate
cerând cu sfială-n rugăciune
măcar o primăvară înapoi
cu grații de muguri peste pleoape
prelinse în privirea unei ciute de iubire înfiorate.
poezie de Marieta Căprăruși
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Testament
când trupu-mi
va cade
în propria-i umbră,
nu-ți voi cere
favoruri,
și
nici
lacrimi de plumb
căzute
peste o ceară aprinsă.
O
infimă dorință,
doar
atât;
nu-i lăsa
să-mi pângărească
intimitatea,
mi-e atât de teamă.
... Să nu te scoată din mine
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de respirații
Alerg
cu patruzecișișase
de respirații de ani lumină
prin constelația de lapte a lumii,
găsesc copilul
cu ochii uscați
ce tânguie încă după jucăriile ruginite
din pivnița gândului.
Te aștept
ca pe o hologramă
în grefa ochilor,
dar tu
trăiești
într-o lume abstractă
și atât de tăcută,
chiar și în zilele îndulcite cu torturi.
Îți mai simt izul matern, mamă,
printr-un vis galactic,
se cațără
ca o iederă
până în purpurul retinian,
cu rădăcini înfipte adânc,
dincolo
de aburul cald
al respirației mele...
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Verde crud
Verde crud, verde albastru
se leagănă-n zborul auriu al Soarelui
zdrobind mări și lacrima aurie a lacului
verde ce mă înconjoară, mă urcă
îmi place să zbor,
rezemată de mirosul petalelor roz
spre verde rouă, spre divin,
ținându-mă de mână cu raza
ce coboară din Răsărit verde,
verde crud, urcă-n zarea plină cu albastru
și cerul deschis plin de mine, de voi, de noi
zbor, verde crud, albastru și mândru Soare
frumoase drumuri în cer și pe Pămînt
pline de viață și de moartea albastră
a nimfelor din vis!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Pe un fir de iarbă îmi voi răsfiră umbra...
ca o dantelă fina de lumina și poezie,
scaldandu-ma intr-un picur de rouă...
lăsând soarele să m-alinte,
să mă deseneze cu razele ce te-au atins pe tine
inmuindu-se in culorile răsuflării tale de dor...
si-n focul inimii tale...
Sa deseneze cald peste mine iubire, cu culorile sufletului tau...
cu șoapte vii desprinse din tine,
alunecând in mine,
contur de văpaie tremurânda, dându-mi....
Bătăile inimii tale insetate
sa mi le. aseze in palme, mângâiere vie sa le fiu...
Atingerea calda a mainilor tale sa stinga arsita ochilor mei, a fiecărei fărâme din mine...
care te astepta printre oameni și vise...
si iarba și ploaie și flori...
în cantec și-n așternuturi reci...
Iar freamătul inimii sa-l stingă cu o adiere fina de vânt, care sa ne. mpleteasca pe-amândoi,
dorurile noastre sa le-aline...
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măsura unei clipe măsura unei vieți. Nisipul curge, și fiece fir e o clipă, o lacrimă, o viață. Iar nisipul curge, se cerne mereu cu o iuțeală de necrezut și vine o clipă când clepsidra s-a golit, când lacrima s-a scurs și viața s-a consumat.
A.J. Cronin în Gran Canaria
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Sub stele" de A.J. Cronin este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Renaștere
Vis-à-vis de iubire stă ura,
Stă-mpletită-n contraste natura.
Argintiul din suflet oftează,
Ochii orbi încă stau și veghează.
Chiar și sîngele-n corp ruginește,
Parul inimii astăzi orbește,
Metaforic îmi plînge ecoul
Cînd în creier pornesc radioul.
Un tornado îmi spulberă visul,
Un tsunami de foc Paradisul
Și-n ruinele unei iluzii
Realitatea trage concluzii.
poezie de Natalia Popusoi (19 martie 2011)
Adăugat de Natalia Popusoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să mă lepăd de tine
Crezi că dacă îți cresc aripi
ai să-mi temperezi sprințara mea inimă?
Biciuiește-mă
lovește-mă
fă-mi carnea franjuri
fă-mă să sufăr
aruncă-ți pătura cuvintelor salinice
peste rănile mele sângerânde
prin stomac
simt numele tău
cum ustură
cum se strecoară
printre dinți
printre buze
cum strigă draconic
să mă lepăd de tine.
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!