Cătunul

Cătunu-i risipit pe vale,
Şi oamenii l-au părăsit,
Bordeiele sunt dărâmate,
Biserica s'a învechit.

Pe drumul mare creşte iarbă,
Şi furcile de la fântâni
Stau veşnic neclintite'n soare,
Iar arborii par mai bătrâni.

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valea Ampoiului

Cu solzii stralucind sub soare
Curge Ampoiul jos in vale
Respira lunca inverzita
Si ramurile de rachita

Bisericuţa-i sus în deal
Trenul opreşte la semnal
Şi trage greu două vagoane
Îşi face loc printre mioare

O casă-i părăsita-n drum
Cu ţiglă veche fără fum
Pe o potecă ce-i îngustă
Sare din iarbă o lăcustă

Arini bătrâni stau aplecaţi
Duc dorul celor ce-s plecaţi
Dar în ajun de sărbători
Se-ntorc copiii la Ampoi

De bucurie plânge mama
Îşi şterge lacrimi cu năframa
În Apuseni coboară-n vale
Ampoiul, apă curgătoare

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai

întâi l-au recrutat
apoi l-au recomandat
apoi l-au reprezentat
l-au rezumat
l-au repezit
l-au retezat
apoi l-au rebotezat (?!)
apoi
l-au resuscitat
l-au redat
posterităţii de-o zi

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi bătrâni

Doi bătrâni stau singuri
În casa lor demult
Şi nimeni nu-i întreabă
Ce vor ori ce au vrut.

Cânii urlă a jale,
Vântul bate ne'ncetat,
Doi bătrâni merg pe-o cărare
Cum mergeau, ca altădat'.

Noaptea rece se lasă
Şi urlă viforul ca turbat,
Doi bătrâni stau singuri în casa,
Doi bătrâni stau la sfat.

Şi aşteaptă şi tot aşteaptă
Să vină cineva,
Doi bătrâni cu plete albe:
Bunelul meu, bunica mea.

poezie de Vladimir Potlog
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ave-Maria

În biserica Sf. Ştefan

Ave-Maria... Şi spre bolta
Măreţului şi trist altar,
Fermecătorul glas de orgă
Se-nalţă ca un plîns amar...

În sufletele credincioase
Cad notele mîngîietoare,
Cum peste frunzele de toamnă,
Amurgul razelor de soare.

Îngenunchiată înaintea
Crucificatului Hristos,
O palidă prostituată
Plîngea ca un copil duios.

Şi-nmărmurită în durerea
Religioasei aiurări,
Părea de veacuri că aşteaptă
Cuvîntul ultimeî iertări.

poezie celebră de Traian Demetrescu (1894)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acelaşi farmec...

La Nord, în ţările ploioase,
Cu melancolice popoare,
Sunt visători ce plâng şi sufăr
De nostalgii de soare...
Şi, rar, când cerul le trimite
O rază caldă, o zâmbire,
În loc să cânte, să renască,
Ei mor de fericire...

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părăsit pe munţii din suflet

Părăsit pe munţii din suflet. Priveşte, ce mică acolo,
priveşte: localitatea din urmă a vorbei, şi mai sus,
Însă ce mică şi ea, încă un ultim
sătuc de simţiri. O recunoşti tu?
Părăsit pe munţii din suflet. Straiul
de piatră sub mâni. Aici înfloreşte
bine ceva; din muta prăpastie
iese-nvoaltă o iarbă neştiutoare cântând.
Dar cărturarul? Ah, ce începu să cunoască,
şi tace acum, părăsit pe munţii din suflet.
Acolo umblă desigur, în sfântă ştiinţă de sine,
multe-mprejur, multe dihănii de munte în pace
se perindă şi stau. Şi pasărea mare şi tăinuită
Încercuie piscul renunţării curate. – însă,
tăinuită, aici pe munţii din suflet...

poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii (1906-1926), Desăvârşite, traducere de Ion Pillat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două drumuri

Te-am întâlnit în drumul meu,
Din întâmplare;
Tu te grăbeai spre fericire,
Eu rătăceam către uitare.

Dar m-ai oprit cu un cuvânt
Şi c-o zâmbire;
M-ai luat alăturea de tine
Pe calea către fericire...

Azi te urăsc... şi-mi caut drumul
În urma ta;
Tu eşti aiurea fericită,
Pe când eu nu mai pot uita...

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt

Simt, că sunt un fir de iarbă ce creşte spre infinit
Sunt un diamant neşlefuit.
Un vis împlinit mi- l doresc la nesfârşit
Să iubesc.. Să fiu iubit

Am prieteni sub soare
Sunt o floare, sunt un crin, sunt un fir de trandafir
Ce candoare, ce încântare, să fiu eu, cum voi in stare
Nu voi chin, nu voi să mai transpir cu ochii atunci când sunt dat pe tâmplă cu mir

Roua dimineţilor de primăvară, o cunosc pe dinafară
Soarele mă hrăneşte, cu raze fine
Explodez parcă îmi vine
Dar nu pot,, prea mulţi mă înconjoară

Rău îmi pare că nu înţeleg
Nu pot să dezleg al meu blestem
Mă leg de voi toţi, un fir de iarbă bleg
Să simt iubire. Visez, lăsaţi - mă întreg.

poezie de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa

Apa curge din izvoare, izvorăşte în fântâni,
Dar când ea dispare, plâng şi cei tineri şi cei bătrâni.
Fără apă pâinea nu creşte, în râuri şi iazuri peştii mor!
Apa este elixirul vieţii, când o bei rece de la izvor.

Fără apă, viaţă nu-i pentru pomii şi florile din grădini.
Fără ea, pe pământ ar creşte numai urzici şi spini!
Bucuraţi-vă când plouă şi când auziţi că susură un izvor,
Natura ne aduce bucurie nouă şi pământul devine mai roditor.

poezie de Vladimir Potlog (16 octombrie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

Sunt tot aici, nu am plecat
M-am transformat in alţi atomi
Si altă formă am luat
M-am risipit in cer si in văzduh
In razele de soare....
In stropii reci de ploaie
In verdele covor de iarbă
In frunze galbene-n zăpadă
In vorbele de duh
Ce le spuneam odată
Sunt tot aici, dar nu iţi fie teamă
Te voi feri de tot ce-i rău
Ca să trăieşti mereu
De s-ar putea......
Si orice adiere a unui vânt
E pentru tine un cuvânt
De dragoste si-mbrăţişare
Atât cât vei trăi sub soare.
Sunt mama ta,
Nu voi pleca nicicând

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sus-puşilor noştri, apropo de furcile caudine

Cum de pe noi aţi jupuit şi pielea,
Atâta-s de pornit, încât vă jur că
V-aş trece pe sub furcile acelea,
Ca nimănui să nu mai daţi de furcă!

epigramă de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joc la soare

Iată lanul cu lalele

Unde stau doi pui de lele.

Lelea-i mică, cu ilic

Şi cu nasul foarte mic.

Nici băiatul nu e mare,

Are ghete în picioare,

Are nasturi în perechi

Şi o şapcă pe urechi

– Ce râzi, lele-aşa de tare?

Stai mai bine în picioare

Să te văd cât eşti de mare.

Dă-mi şi mie un boboc,

Şi să-ncepem noi un joc,

Joc la soare, joc mânzoc

Doi la dreapta, doi pe loc,

Doi paşi mici la stânga, doi,

Şi la urmă, hai la turmă,

Să găsim un miel plăpând

Cu boticul în pământ,

În pământ cu iarbă verde

Unde cărăbuşul pierde

Un papuc,

De năbuc,

Şi tot el tace năuc.

poezie de Joc la soare din poezii.ro
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tablou de iarnă

Pribegi, veniţi din altă ţară,
Doi muzicanţi bătrâni, cu plete
Cerşetoreau, cântând pe stradă
Din clarinete.

O fată îmbrăcată-n zdrenţe
Îi însoţea dintr-o chitară,
Atât de galbenă şi slabă,
Părea de ceară...

Şi câinii îi lătrau... şi vântul...
Le răspundea cu lungi ecouri;
Un cârd de corbi ţipa iernatic
Pierduţi prin nouri...

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bici de chibrit

Prin conserve de azile
Stau bătrâni măi copile
Şi priveşte foarte bine
Căci intr-o zi la tine

Va bate-n geam bătrâneţea
Să-ţi aducă tristeţea
De a fi lăsat aruncat
Intr-un colţ prea întunecat

De toţi-n jale părăsit
De-ţi doreşti un chibrit
Să aprinzi lumânarea
Rugându-te-n-nepăsarea

Celor care le-ai fost soare
Să-ţi faci trepte de ceară
De moartea se înfioară
Auzind rugile de sare

A lacrimilor căzute
De nimeni nevăzute
In conserve de azile
Ocne bătrâneţii, copile

Ale societăti noastre
Ce tu o poţi schimba-n bine
Cu seninul din privire
Aducându-ti aminte de mine

Privindu-mă la ferestră
Ca o floare ofilită-n glastră
De voi mai trăi poate aici
Unde bătrâni sunt sub bici

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Giordano Bruno cântă balada permanenţei

E acelaşi, nu-s aceleaşi.
E acelaşi unic soare
răsărit din munte, gând.
Să se întrupeze-n vale
alte umbre sunt la rând.

E acelaşi, nu-s aceleaşi.
E acelaşi unic soare
albul inului sorbind.
Să întindă pânza-n iarbă
fete, alte sunt la rând.

E acelaşi, nu-s aceiaşi.
E acelaşi unic soare
tâlc suav învederând.
Ca să coloreze ceasul
fluturi - alţii sunt la rând.

E acelaşi, nu-s aceleaşi.
E acelaşi unic soare
ce-nfierbântă roua, vânt.
Sa îndure moartea-n vară
alte spice sunt la rând.

E acelaşi, nu-s aceleaşi.
E acelaşi unic soare
inima prin lumi bătând.
Să îngâne-n vreme rugul
alte-amurguri sunt la rând.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce om mai este şi Degas! Toţi prietenii l-au părăsit; am fost printre ultimii care au trebuit să plece, chiar dacă nu am putut să stau până la sfârşit.

citat clasic din Auguste Renoir
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marile fericiri sunt îngăduite numai departe de lume, în sânul naturii, care nu pizmuieşte şi nu face rău.

citat celebru din Traian Demetrescu
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raza mea de soare

Mi-i dor de tine, draga mea,
Când pomii sunt în floare,
Câci nu sunt lângă tine
Şi sufletul mă doare.

Eşti departe de mine
Cum luna e de soare
Şi ştiu că plângi...
Şi lacrima ta mă doare!

Dar vorba ta e dulce
Ca nectarul de pe floare,
O, cât de mult te iubesc,
Dragostea mea cea mare.

Nu ştiu de ne vom mai întâlni
În lumea asta mare,
Dar tu ve-i rămâne veşnic
Raza mea de soare.

poezie de Vladimir Potlog (3 mai 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fântâni...

Fântâni de dor,
Fără somn uşor.
Fântâni de vis,
Fără nume scris.
Fântâni de trăiri,
Pline cu amintiri.
Fântâni la apus,
Tinereţea mi s-a scurs,
Cu bune şi rele,
Cum mi-a fost scris în ele.
Învârtind al destinului fus,
Caut lumina spiritului frumos,
Şi mă scald aprins,
Spre înălţimi de vis,
Pentru nemurire.

poezie de Valeria Mahok (15 septembrie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiu că în om şi în viaţă este o mare parte de banalitate. Şi vă mărturisesc că dacă uneori o tolerez în om şi o îndur în viaţă, niciodată însă n-o sufăr în poezie.

Traian Demetrescu în Profile literare, Th.M. Stoenescu (1891)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!