Toma de Assisi

El e profetul
Clamându-şi rugăciunile
În versuri albe.

Zace sub aura de paie
A sfinţilor
Asemenea lui, sub aure,
Măgăruşii.

În odaia de bloc
Tencuit sub călindarul
Pe o mie de ani
Îl aşteaptă
O moarte
Măruntă.

Nu va afla nicicând
Ce şi cum.

I se va ascunde
Vestea propriei morţi...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei din volumul: Un poet din Tibet
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Buna Vestire
vestea primită de Maria -
nopţile albe

haiku de Sandiana Ionela Gheorghe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec

Şi frunze calme, leagănă pe ape
tremurător calvar de funigei.
Peste surâsul tău şi peste pleoape
nu cade toamna, Gheorghe Tomozei.
Aprinzi pe buza florii care moare
sângele-amar, al soarelui învins.
şi cântul nu se trece-n întomnare
şi ochii tăi sunt beţi de necuprins...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfinx umblător

Moartea nu vine zâmbitoare
deşi au scris maeştrii morţi
c-a fost văzută pe la porţi
în mii de chipuri de fecioare ;

lucrează şi ea că-i datoare
cu moartea propriei ei morţi
şi cu-mplinirea bunei sorţi
a orice viaţă călătoare.

Deci moartea vine ca o vie
făptură neînduplecată
că în atâta veşnicie

omul - fiinţă însemnată -
a cutezat murind să fie
când nu fusese niciodată.

poezie de Gheorghe Pituţ din Noapte luminată (1982)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Delir

Târziu în noaptea neagră,
În curtea bisericii moarte,
Luna moartă lumina
Turnul mort al bisericii.
Prin crengile moarte
Ale copacului mort
Luna moartă
Lumina doi morţi.
În tăcerea moartă
Păreau doi străini morţi
Ce-şi spuneau cuvinte moarte
Şi vântul mort
Lătra ca un câine mort
Către doi străini morţi.
Vântul mort şi frigul mort
Şuierau prin oasele moarte,
prin sângele mort,
prin ochii morţi
Ai străinilor morţi
Din curtea bisericii moarte
Pe care luna moartă
O lumina
Printre crengile copacului
Mort.

poezie de Vlad Stângu
Adăugat de Cristina Mocanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vestea bună vs vestea rea

Din bătrâni se povesteşte,
Vestea bună greu soseşte,
Fi'ndcă e cam lenevioară;
Vestea proastă, însă, zboară.

poezie de George Budoi din Cugetări versificate (30 iunie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Terţine

Cu zugrăveli stângace
umple văzduhul ploaia,
şi cu culori sărace.
(C-un fulg de nea, odată,
am luminat odaia
copilăriei, toată...)
Ca-n şcolăreşti desene,
ne oglindim în timp,
cu uriaşe gene,
cât brazii de înalţi,
mereu la fel şi-n schimb
întotdeauna alţi...
Acum, tulpini naive
cresc din vopseaua plânsă,
cu flori definitive.
Lumini, sub pleoape strânge-le!
Toamna, pe-a lunii pânză
ne desenează sângele...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arme

Ai văzut tu nenorocito vreodată
sticla spartă căzută din rame
a unei icoane
a unei icoane
de moarte mirată?
Ai spart tu cu mâna ta de carne
ţeava unei puşti, a unei arme
Doamne, a unei arme?

Pahar umplut cu obuze, cu gloanţe
... al unei arme...
Nu, sigur că nu
nenorocito, făcuto din carne
Nicicând n-ai să poţi să-ţi azvârli
inima din tine
inima din mine

Nicicând, vai nicicând n-ai să le tragi
cum trase sunt în morţi
gloanţele din arme.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va urma

Eşti aici în fiecare frunză care freamătă
Eşti aici în odaia cu saltea de paie
Eşti în apa Siretului
Din flori şi girasol plăzmuită

Se aprind pupile ca focuri în inele
Se deschide noaptea ca o ladă cu jucării
Cu licurici

Aşteaptă paradisul înscris în liniile din palmă
Iată merişorul râde printre dediţei
Răvăşit parfumul peste câmpul nud
Perzistă ca o dorinţă timidă

poezie clasică de Saşa Pană din Cuvântul talisman (1933)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

leu

Leul

Animal în jungla cruntă,
Stemă peste Albion
Şi-o monedă cam măruntă
În al valutei salon.

definiţie epigramatică de Gheorghe I. Gheorghe din ziarul "Viaţa Buzăului" (22 august 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vei afla nicicând...

Nu vei afla nicicând
Ce haos adunat în chin
A fost în gând răsunet
Eliberat de zâmbet,
Ascuns de vorba sinceră şi simplă,
Tu ai văzut faţada îndelung clădită.
Curaj să fi avut să intri
În încăperi.
Jos, la parter, e-o cameră roz,
Pe-alocuri cenuşie.
Mai sus culorile-s mai clare
Şi încăperile mai pline
De amintiri, trăiri.
Iar unele sunt goale, întunecate
Te copleşesc.
Sus, la mansardă
Evident fără acoperiş
E-un pat
Să pot privi la cerul înstelat
Cu sufletu-mpăcat.

poezie de Mihaela Manole
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ajută-mă, o, moarte, să adorm

Ajută-mă, o, moarte, să adorm
În tihnă şi în pace,
Îngăduie truditului meu suflet
cu lipsa-i de vină să se împace.
Bateţi, voi, clopote în dungă;
Jalea-acestei morţi inimi să străpungă;
Lugubra veste peste tot ajungă;
Moartea-i deja aici,
Leac de vindecare nu există.

Cum să exprim asemenea durere?
Atât de vie, de profundă,
Încât n-aş suferi puterile divine
Să-mi prelungească viaţa c-o secundă.
Bateţi, o, clopote în dungă;
Jalea-acestei morţi inimi să străpungă;
Lugubra veste peste tot ajungă;
Moartea-i deja aici,
Leac de vindecare nu există.

Singură-n închisoare, fără teamă,
Aştept să-mi împlinesc destinul.
Blestem acestei crude zile-n care,
Va trebui să-i golesc cupei tot veninul!
Bateţi, o, clopote în dungă;
Jalea-acestei morţi inimi să străpungă;
Lugubra veste peste tot ajungă;
Moartea-i deja aici,
Leac de vindecare nu există.

Adio, clipe fericite din trecut,
Bine-aţi venit, dureri şi nenoroc!
Îmi simt chinul crescând atât de mult
Încât pentru viaţă nu mai rămâne loc.
Curmaţi, o, clopote, bătaia lungă;
Vestea a plecat la drum, inimi să străpungă;
Lugubra veste-a ajuns unde trebuia s-ajungă;
Moartea-i deja aici,
Leac de vindecare nu există.

poezie atribuită lui Anne Boleyn, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versuri

Sunt versuri si versuri.
Sunt versuri in care ne regasim,
Sunt versuri in care retraim
clipe de dragoste,
Sunt versuri cu ura,
Sunt versuri de dor
si de amor,
Sunt versuri haioase,
Sunt versuri frumoase,
Sunt versuri hidoase,
Sunt versuri de jale,
Sunt versuri normale,
Sunt versuri ce dor,
Sunt.....
In fine,
Nici un vers nu e ca tine.

poezie de Adriana Petre
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verset lichid

... gonit de vreme, gonit de spaţiu, gonit de lume
prin viaţă trec
tu nu te teme, nu sunt Horaţiu şi port alt nume
lichid şi sec

şi versuri triste şi versuri negre şi versuri albe
şi versuri reci
or să persiste purtând integre şirag de salbe
în veci de veci...

poezie de Iurie Osoianu (21 septembrie 2018, Moscova)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie neagră

zmeie de hârtie colorată amestecate cu visele mele,
mâinile tale împletindu-mi şuviţe,
mâinile tale...

iarba ruginită dormind pe hainele uitate într-un decor luminos,
rugăciunile mamei aducându-mi liniştea,
rugăciunile mamei...

caii furtunii galopând peste mormintele prietenilor mei,
lacrimile Domnului udând florile credinţei,
lacrimile Domnului...

caravanele dervişilor în căutarea pământului făgăduinţei,
dragostea mea murmurând versuri mai negre decât învierea,
dragostea mea...

mâinile tale...
rugăciunile mamei..
lacrimile Domnului..

dragostea mea...

poezie de Eduard Dorneanu (18 septembrie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boustrophedon

epecnî ec – lalabak – ereircs o uircs
de la dreapta la stânga şi apoi în surpare
ăsrevni – Kabala! –

scriu pe un diamant tăiat în rouă,
scris înnoptat, pe coaja portocalei
– scalp de înger –
versete de iarnă
cu săruri de săruturi

scriu semne de moarte
în oglinzi obrintite...

poezie clasică de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeile noastre

au surâsuri comune şi sunt acoperite
de aure şi alte cercuri literare concentrice
buzele lor au gustul mării
ochii ascund penumbra toamnei
împărţită egal la doi cu frunze moarte
peste noi iluzia învaţă să meargă
pe valuri albastre căptuşite cu spumă
albă de la glezne la genunchi

femeile noastre se reazemă de-un curent
în largul lumii tăiată în unghiuri egale
privim flota de pânze albe când zâmbetul
se lărgeşte peste dinţii de adolescente

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui administrator de bloc

Amice dragă, dac-ai fi cum pari
- Om serios, cu tâmplele cărunte -
Nu ne-ai băga la cheltuiel prea mari
Ca să intrăm la... bănuieli mărunte.

epigramă de Gheorghe Lungoci din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce aţi vrea să aflaţi întâi: vestea bună sau vestea şi mai bună? Ei bine, vestea bună este că, dacă simţiţi că vă lipseşte ceva în viaţă, nu este aşa. Şi vestea şi mai bună este că pur şi simplu nu aţi căutat unde trebuia!

Ben Renshaw în Succesul e o stare de spirit
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce aţi vrea să aflaţi întâi: vestea bună sau vestea şi mai bună? Ei bine, vestea bună este că, dacă simţiţi că vă lipseşte ceva în viaţă, nu este aşa. Şi vestea şi mai bună este că pur şi simplu nu aţi căutat unde trebuia!

Ben Renshaw în Succesul e o stare de spirit
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recompensa

Cu calul murg trage la scară
tristeţea în ediţie de seară
trasă-n volute verzi de foi volante
ca rufăria fostelor amante
şi-n foaia cu tipăritură densă
citeşti că se oferă-o recompensă
pe capul tău din care curge ploaia
şi năruie, de insomnii, odaia.
Hoţ de ninsori, profanator de brume,
eşti prea mărunt pentru asemeni sume
dar până ca plutonul să se-adune
şi popa să-ţi citească iertăciune,
tu cu mişcări sărite din gavote
peste monete treci, peste bancnote
şi te dai prins
şi te dai nins,
căzut
dar nu învins...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!