Terține
Cu zugrăveli stângace
umple văzduhul ploaia,
și cu culori sărace.
(C-un fulg de nea, odată,
am luminat odaia
copilăriei, toată...)
Ca-n școlărești desene,
ne oglindim în timp,
cu uriașe gene,
cât brazii de înalți,
mereu la fel și-n schimb
întotdeauna alți...
Acum, tulpini naive
cresc din vopseaua plânsă,
cu flori definitive.
Lumini, sub pleoape strânge-le!
Toamna, pe-a lunii pânză
ne desenează sângele...
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre lumină
- poezii despre desen
- poezii despre înălțime
- poezii despre toamnă
- poezii despre sărăcie
- poezii despre sânge
- poezii despre stângaci
- poezii despre schimbare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.