Impozitul

mă urmărește peste tot
fug cât pot eu de repede
dar mereu îmi suflă-n ceafă
când mă simt stingher
sau slăbit
îmi amintesc că am de plătit
impozite de tot felul
și mă mobilizez exemplar
așa reușesc să scap de depresie
încep să ard industrial în cocs
întunericul datoriilor este intrarea în extaz
îmi vine să urlu de fericire
că sunt sclavul impozitului

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Marin Sorescu

Extaz

Ard.
Suflă, suflă-mi și tu puțin suflet,
Că al meu, iată-l, se mistuie deasupra mea,
Pregătind aureole
Pentru frunți mai pure, din viitor.

Semeni cu o frescă bizantină,
Stilizată de două ori
(A doua oară stilizată special pentru mine,
Am pus meșterii la lucru),
Pentru că ai cercuri în loc de ochi,
Cercuri în loc de sprâncene și de pe acum
Simt răcoarea întunericului din ochii tăi,
Iar asta îmi face bine,
Când ard eu industrial, flacără mare
La intrarea în extaz.

poezie celebră de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -37.00- 29.99 lei.

Întrebare

Mă caut mereu
în ziua de mâine,
dar marți nu sunt eu.
Și luni când mai vine?

De-ași fi arhiereu,
chiar miercuri ar fi bine
să declar că sunt eu.
Și luni când mai vine?

Mâine aș fi din nou eu,
dar joi nu-i de mine,
eu nu visez la empireu.
Și luni când mai vine?

Pentru vineri sunt un deșeu
aruncat departe de sine.
Deci tot nu sunt eu.
Și luni când mai vine?

Sâmbătă mi-e greu,
cu dorul de mine
topind tot ce-i al meu.
Și luni când mai vine?

Odihnitoare mereu
cred duminică-n tine,
zi lăsată de dumnezeu.
Și luni când mai vine?

Azi mă simt ca un zeu,
stăpân peste mine,
încrezător că-n careu
ziua de luni tot revine.

Oră de oră trec și eu
spre zorii zilei de mâine,
dar fi-voi oare mereu
și-n lunea care vine?

E
Calvarul zilei de luni
sau
Vremelnicia devenirii mele
?

poezie de (2010)
Adăugat de Silviu CrăciunașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Lazaret, suflete ratacite" de Silviu Crăciunaș este disponibilă pentru comandă online la numai 20.00 lei.

Stingher

Zâmbesc printre suspine înecate,
Senin îmi e un colt pitic de cer,
Un licăr de lumină-mi duc în noapte...
Atâta-s, Doamne-atâta de stingher!

Mă-ncumet la un dram de veselie
Uitat mai de demult într-un paner
Și n-am plătit de-atunci pe el simbrie
C-atâta-s, Doamn-atâta de stingher!...

... Și vorbele de duh mai zac în mine -
Nici nu e pentru nimeni un mister ;
La fiere-s toate - pietre cristaline,
Deși sunt... peste poate de stingher.

Mă prinde câte-o glumă de bărbie
Să-mi scuture lumescul efemer
Și multă voie bună-ar fi să fie
De nu aș fi atâta de stingher.

Se duc zile domoale și nopți line
Căci eu le sunt zadarnicul străjer ;
Iubito, ce-a fost bun mi-ai dus cu tine,
Lăsându-mă atâta de stingher...

Frumoasă este viața și zglobie!
Din ce-am dorit nimic nu îi mai cer.
Deși vreun dor plăpând mă mai îmbie...
Atâta-s, Doamne-atâta de stingher!

poezie de (14 septembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Depresie

Un diavol de albastră depresie
Se ține de mine, bătrân și cam bestie,
Ba o iubită-mi retrimie scrisorile,
Ba vechile răni își deschid iar scursorile,
Cântă, diavole, mânia și sila
Ce-mi amintesc de Sylla, Drusilla,
Patima veche de beutură,
Ce mă pierdu în polara natură,
Trupul se tot fărâmă chircit,
Hrană la tot ce e mic, nenimic,
Cică trăia un sultan în Dubai,
Avea el o lepră și-o boală de cai,
Vine la el un vraci plin de draci,
l-a vindecat cu esență de maci,
de unde și negoțul cu opiu,
care-l făcu bogat pe Procopiu.
Dar eu tot depresiv am rămas,
Deși am cetit mute cărți și m-am ras
Lună, sunt ca un bebeluș,
Mai am puțin și renasc chiar acuș,
Ce știți voi de viața de-apoi?
Nu știți nimic, ea există în noi,
Veșnică, fierbe magneto-dinamic,
Vom vorbi de misterul șamanic.

PS. Când simt că pierd combustibil,
Încep să număr minutele,
Secundele, fracțiunile
și descopăr unfinitul,
cineva a murit pe 31 decembrie,
pe mine m-a salvat un poem
pe care acum îl aștern.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee interesantă, exprimare plăcută, ton serios

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Depresie poetica

La capat de linie am ajuns
Un sentiment de ura m-a patruns
Zi de zi ma ataca un amalgam de ganduri
Sufletul imi e ca o padure batuta de vanturi

URLU, dar nimeni nu aude
Vocile mele sunt simple unde
Interiorul meu e putrezit
Simt ca toata speranta m-a parasit!

distih de (26 septembrie 2017)
Adăugat de Gabriela SanduSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Câteodată îmi vine

să mă premiez și atunci
lungi șiroaie sonore vin
în urechile mele
în capul meu pus la încercare
îmi dau dispoziții și simt
că zbor peste apa ochilor

premiul ar fi sărutul franțuzesc
și cerul se răstoarnă peste pat
în pat ne învelim unul cu altul
iar dorința reînvie în adânc
aș vrea să văd chipul ei împăcat

câteodată îmi vine să trag o tușă
după tușă pe visul meu alb
violet pal, aproape subtil, vag mov
peste viața mea de un roz închis

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lui Eduard Zalle

Când mă simt stingher, slăbit,
Mă desfăt cu versurile sale
Și brusc din insul vlăguit,
Devin un cavaler în Zalle!

madrigal de (mai 2013)
Adăugat de StefanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
comentariiAu fost scrise 8 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Valentin David

Feisbucită

Cum n-am de ani de zile leafă,
Dar Feisbuc iau în supradoză,
Nevasta mea îmi suflă-n ceafă...
De sunt bolnav de spondiloză!

epigramă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aștept duș

manul cu pistolul în mână
de fapt aștept moartea
o să-mi sară în brațe
ca o iubită
mângâi pistolul
mă simt bărbat când ne atin
gem
e un model vechi
o să trag
bang
bang și o să scap
poate o să scap
nu vreau să sară în pat
lângă mine
pentru mine
țeava rece a pis
tolului mă înviorează
nu mi-e frică nu mi-e

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Beau să te uit

în comă ajung seară de seară
vreau să mor repede
îmi vine să-mi trag un glonț
drept în inima care încă te iubește

mă rog să vii și să mă salvezi
cu iubirea ta medicament
dacă întârzii mă rătăcesc
simt asta și de aceea te chem

beau până-mi pierd mințile
nici nu mai știu cine sunt
în memorie rămâi numai tu

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sunt o ființă

unică de când am început
să scriu poezii
despre teme diferite
în stiluri variate
am devenit poet
sunt un exemplar unic
culcat pe o cunună de lauri
cel mai mult îmi place
când sunt alergat
de admiratoarele îndrăgostite
de condeierul ce le toarnă
miere în sufletul lor
muncit de patimă și seducție
versurile mele sunt bilete
pentru un zbor către nicăieri

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cum treci acum

și visul e-n ruine
te simți bine
și mă simt bine
trec apa zburând spre tine
și e bine când te-ntorci la mine

nici nu mai sunt ruine
tu ești stăpâna ambelor destine
ne este destul de bine
când simt dragostea-n mine

îți jur iubire pe vecie
și jur să plâng
când o să pleci de lângă mine
un pustnic o să ajung

treci prin vis din vis
în vis îmi vine
să te sărut dincolo de mirare
cu disperare revii în vis

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

adie vântul -
sub flori de glicină
hajinul suflă-n ceai

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Treime

Stelele cad și mor
Stelele mor arzând
Stelele pline de dor
Ceruri cu dorul sting
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vin mereu
Ploaie și fulgi de nea
Tu să nu mă aștepți
Tu să mă uiți curând
Tu sparge golul din piept
Candela stinge din gând
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vin mereu
Ploaie și fulgi de nea
Că te-am iubit, tu știi
Că nu mai vrut, o știu
Că printre nopți târzii
Poate voi sta să-ți scriu
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vin mereu
Ploaie și fulgi de nea
Simt cum îmi cresc aripi
Simt cum în cioburi se sparg
Simt cum renasc în nisip
Păsări albastre din larg
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vin mereu
Ploaie și fulgi de nea
Pietre ca sorii, fierbinți
Pietre căzute din cer
Pietre ca mine, cuminți
Stau răstignite la ger
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vin mereu
Ploaie și fulgi de nea
Poate că voi reveni
Poate că nu, dar mai știi
Poate că iar voi iubi
Pietre ca tine, pustii
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vine mereu
Ploaia cu stropii de nea...

cântec, versuri de (17 august 2017)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare superbă, ton serios

Distribuie

Îmi moare al spiritului suflet...

Îmi moare al spiritului suflet
Și-a lui avânt de altădat,
Mă simt pustie și străină,
De lumea ce am adorat,
În raiul verde al fericirii,
Acum, un vis pustiu și dărâmat.

Îmi moare al spiritului suflet,
Când vorba nu mai este vorbă
Și omul firea și-a schimbat,
Ca vulpile când năpârlesc,
Iar optimismul surd, apatic,
Lumea toată a inundat.

Îmi moare al spiritului suflet,
Mă simt din ce în ce mai rău
Și am putere ca o râmă,
Dar bătrânețea cu iz tânăr
Aș vrea să o trăiesc frumos,
Nu ancorată în frustări,
Cu lipsuri mari și ce-i mai greu.

Îmi moare al spiritului suflet,
Să urlu îmi vine, ca un lup,
Că lume se deșteaptă prost,
Stricând a spiritului stil divin,
Iar pacea expusă la cutremur...
Îmi fură somnul, vrând nevrând.

Îmi moare al spiritului suflet,
Că și iubirea s-a smintit
Și rătăcește în vechi romane,
Esența i-a slăbit demult
Și moda ei cuminte din vechime
Demult s-a plictisit,
Ca liniștea unui mormânt.

Mă întreb, ce-mi mai rămâne de trăit?
Pace, sub semnul fricii de mâine,
Aceleași griji cotidiene taxate prost,
În cenușii speranțe viitoare,
Omenie fără renume și peste hotare,
În care ne scăldăm și mă scald,
Cu iubire apusă prea devreme în cuibul vieții,
Din lipsa simplă a nobleții
Și un suflet trist cu umorul slăbit;
Viață cu spirit mort prematur, fără vrere,
Greu început de sfârșit.

poezie de (21 aprilie 2017)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Sper în prezentul luminos

Frica îmi vine când se lasă seara,
Când stau afară amintirile curg ca ceara,
Iar întunericul infernal
Mă face să tremur ca în final,
Amintirile frumoase a clopotelor trecute,
Le văd în zare și sunt tăcute,
Dar timpul nu are dus și întors,
Ca și parfumul fără de miros.
Văd chipul tău când zorii se ivesc
Și-aud din nou glasul tău firesc,
Simt inima ta parcă în mâna mea,
Aș vrea să strig, dar nu m-aude nimenea.
Cred că durerea mă străpunge
Și-n gândul meu îmi zic, ajunge.
Revin din nou la realitate
Și văd în jur multă răutate,
Dar eu repet o bună rugăciune,
Că să mai scap de astă amărăciune.
Prezentul vreau să fie luminos,
Că vreau să am un vis mult mai frumos.
Trecutul să rămână spălăcit
Și totul să-mi pară învechit.
Toate visele sunt de la Dumnezeu
Și noi visăm din timp mereu.

poezie de (20 iunie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Stau

în fața unui caiet de mate
matică și nu pot să emit
poezia
nu vine nu-mi vine ori
cât încerc (?!) - de la nervi
pentru nervii ațâțați de dis
cur(s)ul liderului
el supremo - ura și poezia
nu reușesc să le fac să coabi
teze în
vechite scoase să dezbine
versurile cad alături de foi
se întind pe masă într-o ordine nervoasă (?!)

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

îmi vine

îmi vine îmi vine îmi vine
să mă culc
încă odată să repet
noaptea de somn
chiar îmi vine să a
dorm în picioare cu tine-n gând
și mă apucă o febră ne
bună de nimic
îmi vine îmi vine îmi vine
să strănut
te-aș lua în brațe te-aș pupa
să mai schimbăm virușii între
noi să adormim îmi vine
îmi vine îmi vine îmi vine
o gripă serioasă ca tine

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Grozavele rădăcini

se ridică ușor din inima mea
cuprinsă de pulsațiile iubirii
ajunge un trunchi gros
cu o creangă și-un fruct
este dragostea care dă roade
se înalță spre cer iubirea

rădăcinile prind tot sufletul
se hrănesc din mintea mea
beată de fericire și extaz

aleargă iubirea prin vene
accelerează când ajunge
la inima ținută în rădăcini

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Singurătate

neînțeleasă de nimeni
nici măcar de orbul
care vede lumina zilei
după un veac petrecut
în întunericul surd
e trist să rămâi singur
când e vreme de iubit
ai vrea ca ploaia din jur
să aibă stropi de fericire
îți dorești să fii perechea ei
vrei ca totul să fie armonie

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook