Sonetul 3
Dorință, îndoială, căutare,
Speranță vie, așteptare lungă,
Dar soarta este neîndurătoare
Nu vrea la tine dorul să-mi ajungă.
Așa că îmi rămâi necunoscută
Oricât te-aș căuta cu fantezia
Exiști în depărtare, nevăzută,
Și simt că mă cuprinde nebunia.
Dac-aș putea să zbor ca pescărușul
Și să te văd ca peștele în ape
Aș înțelege care-i chițibușul
Prin care să te fac să-mi fii aproape.
Dar pentru că n-am aripi călătoare
Mă rog ca tu s-auzi a mea chemare.
poezie de Octavian Cocoș (1 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Dac-aș putea ...
Dac-aș putea, copii fără părinți,
Cu ochii tot mai stinși, ce veșnic plâng,
La pieptul meu de-a valma să vă strâng;
Dar n-am puteri și simt că-mi ies din minți.
Dac-aș putea aș face pentru voi
Curate case din săracul lut,
Unde iubiri să fie așternut,
Ca-n cartea de povești cu mii de foi.
Dac-aș putea aș face-așa încât,
Din griji și întristări să iau cât pot,
Ca la limanul vieții să vă scot,
Să nu mai văd un chip posomorât.
Dac-aș putea să strig: doar tu exiști!
Coșmarul tău s-ar risipi ca-n zbor,
Dar văd că mă privești ne-ncrezător
Și mă asemăn ție, cu ochi triști.
poezie de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De dorul meu s-auzi copitele de cal
Mă regăsesc în ochii-ți mari, adânci, ca de strămoși,
Cu mâna ta de aur vreau chipul să mi-l coși
Și-n inima ta mare apoi să-l înrămezi!
De-l vei uita și-o clipă aș vrea să lăcrimezi
O lacrimă să-ți curgă pe-obrazul fin și pal,
De dorul meu s-auzi copitele de cal
Cum tropotesc pe piatra pe care-or alerga
În zori ca să te cheme să fiu din nou a ta.
Să nu mă uiți! În coama-i lungă, neagră
Zbura-va, printre vise, figura mea întreagă.
Să mă iubești la fel c-atunci în luna mai
Când pentru veșnicie jurat-ai să mă ai.
La tine să mă chemi real, dar și în vise,
Să-mi dăruiești, cum știi, săruturi dulci, promise.
Mi-e dor de ochii tăi! Hai, vino, nu mai sta!
Ce tainică și sfântă e mângâierea ta!
Prin tropote de cal citește-a mea dorință
Și poartă-mi și tu dorul cu-ntreaga ta ființă!
Și fi-va calul solul iubirilor dintâi
Iubește-mă, te rog, la infinit rămâi!
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Darul din stele
Jur c-aș vrea să-mi fii un dar
Cu expeditoru-n stele
Și, ce ești, să n-am habar
Nici prin gândurile mele.
Aș desface, grijuliu,
Panglica de la cutia
Cu aspectul de sicriu
Și efectul: afazia
Și te-aș scoate, te-aș lua
Între mâinile-amândouă,
Iar din ochi, pe loc, ți-aș bea
Picăturile de rouă.
Te-aș sădi la mine-n piept,
Să fii tu aceea care
Îmi va spune să n-aștept
O iubire mult mai mare,
Să-mi ajungă doar un dar
Și să-mi fie pofta bună
Cât înseamnă-n calendar
Două sau măcar o lună.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt doar trist...
Când îți spun că te iubesc,
Simt, am aripi și plutesc,
Nepăsarea ți-e izvorul
Care vrea să-mi frângă zborul.
Dacă-ți spun că vin la tine,
Faci nazuri că nu-ți convine,
Însă te usucă dorul
Care vrea să-mi frângă zborul.
Când îți spun că fantezia
Îmi provoacă poezia,
Zici că muza mi-e zăporul
Care-mi potolește zborul.
Dacă-ți spun că fără tine
Nu pot trăi nici trei zile,
Văzul mi-l umbrești cu norul
Care-mi întunecă zborul.
Când îți spun că sunt doar trist
Și că degeaba insist,
Dezlegi drum, ispititorul,
Către tine să-mi iau zborul.
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un om simplu
Dac-aș fi un pictor
Știu că zi de zi
Te-aș picta pe tine
Doar în culori vii.
Dac-aș fi un sculptor
Cu mâna sprințară
Ți-aș face statuie
Dintr-o piatră rară.
Dac-aș fi un meșter
Aplecat pe roată
Ți-aș frământa trupul
Ziulica toată.
Dac-aș fi un înger
Coborât din slavă
Ți-aș da nemurirea
Fără de zăbavă.
Dar sunt un om simplu,
Nu mă amăgesc,
Tot ce pot să fac
E să te iubesc.
poezie de Octavian Cocoș (13 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis de inorog
O singură dorință aș avea,
De te-aș iubi ca mândru inorog:
Să-mi fii mereu aproape și te rog,
Să mă primești cu capu-n poala ta.
Eu știu ca Vânatorul e prin văi,
Visând un unicorn in panoplie,
Dar nu mă tem că moartea o să vie
De pot să m-oglindesc in ochii tăi.
Îmi pui pe ochi, discret, a ta năframă
Și știu de-acuma care-mi este soarta,
Dar aș dori, când se deschide poarta,
Să-mi împletești aprinșii maci în coamă.
Aș vrea să-nchid clepsidra cu o cheie,
Și când adorm, neîncetat, mă rog,
Să fiu eu, poate, primul inorog
Ce nu a fost trădat de o femeie.
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fulg din dragoste
Cad fulgi din cer, în suflete la noi,
Timpul e negru, în umbră e strigoi,
Norii se plimbă pe cer înnourat,
Împrăștie și-adună ce astăzi am visat.
Misterios apar imaginile-n zbor,
Cu mine și cu tine și cu-n frumos amor,
Nemărginit se-agață de timpul colosal,
Iubirea noastră moartă ce pare-un ideal.
Aș vrea să-mi vii în brațe și să suspini ușor,
Să simt că despărțirea s-a prefăcut în dor,
Aș vrea ca fulgii veseli să se prefacă-n soare
Și tu să-mi fii lumina vieții călătoare.
Singurătatea ninge și-n palme se topește,
Iar gândul meu observă, se-ntreabă și clipește,
Sărut îngheț de aripi, pământul îl salută,
Aș vrea să fiu pe cer un fulg care te-ncântă.
poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș
Îți spun de veșnicie,
Mă sperii cu "un pic"...
Și dintre slove
Îmi răsari "peltic"
Când te-aș cânta să-mi fii...
Aș vrea să pleci
Aș vrea să mai rămâi!
Îți înmânez întregul
Tu-mi tai din jumătăți...
Și dintre rânduri
Îmi iubești doar "părți"
Când te-aș cobi să-mi dai...
Aș vrea să fugi
Aș vrea și să mai stai!
Îți strâng din dor cuprinsul
Tu-mi vinzi din stăruință...
Și dintre strofe vechi
Îmi scuturi din credință
Când te-aș iubi să știi...
Aș vrea să treci
Aș vrea să mai revii!
poezie de Gabriela Chișcari (1 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai adormit
Ai adormit la pieptul meu, ca un copil,
Și te veghez cu grija cea mai mare
De parc-ai fi un vas de porțelan fragil
Lucrat cu grijă și îndemânare.
Mă-ntorc spre tine și-ți văd chipul obosit
Îți mângâi părul moale, ca de lână,
Nu te trezești, însă tresari abia simțit
Când eu îți spun în șoaptă, "noapte bună!".
Te-ai scufundat profund în lumea ta din vis
Ba râzi, ba plângi, dar eu sunt lângă tine
Mă simt precum Adam cu Eva-n Paradis
Și te sărut, că nu mă pot abține.
Trag plapuma să stea mai bine peste noi,
Te mai privesc o dată, să-mi ajungă,
Rostesc o rugăciune pentru amândoi
Și-adorm și eu, că noaptea este lungă.
poezie de Octavian Cocoș (13 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înălțarea iubirii
Te caut iar frenetic, n-am teamă și iubesc
Cuvintele, în mine, flămânde mă izbesc
Îmi mușcă gerul iernii ochii-nlăcrimați,
De-atâta dor de tine sunt înfometați...
Alunec spre iubire într-un zbor prelung,
Voi dobândi tăcerea la tine să ajung,
Tânjesc și mă așez într-un surâs aproape,
Să-mi închin lumina pe ale tale pleoape.
Dorință și speranță îmi este urma acum,
Mi-au înghețat și anii de-atâta ger și drum,
Dar simt un infinit albastru neatins,
Nălțând iubirea mea în veci spre necuprins.
poezie de Lusiana Drăgușin (20 ianuarie 2011)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Te-aș lua în lumea mea,
Ți-aș dărui nemurirea!
Te-aș scoate din pământ,
Te-aș face ceva sfânt!
La rădăcini ți-aș planta
O ramură din inima mea!
Și te-aș uda cu-o lacrimă
Cu dor si patimă!
Și te-aș crește cu priviri
Printre zile, printre spini!
Să mă zgârâi, să mă dori
Să mă pierd în ochii tăi!
Și te-aș face-o margine de timp,
Să mă pierd, să cad prin tine!
Să simt zilele cu mine,
Să-mi fi Tu, doar EU cu... tine!
Și m-aș pierde...
În privirea Ta,
Rezemat de-o clipă,
Doar un zbor, o aripă!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Te-aș lua în lumea... mea,
Ți-aș dărui nemurirea!
Te-aș scoate din pământ,
Te-aș face ceva sfânt!
La rădăcini ți-aș planta
Ramuri din inima... mea!
Și te-aș uda cu-o lacrimă
Cu dor și patimă!
Și te-aș crește cu priviri
Printre zile, printre spini!
Să mă zgârii, să mă dori,
Să mă pierd în ochii tăi!
Și te-aș face margine de timp,
Să mă pierd, să cad prin tine!
Să simt zilele cu mine,
Să-mi fii Tu, doar EU cu... tine!
Și m-aș pierde în...
În privirea Ta,
Rezemat de-o clipă,
Doar un zbor, o aripă!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru trandafirul din scaunul împărătesc
Roz trandafir, frumsețea ta
nu m-a cruțat. Din drum m-abat
și mă răsfir, când zmeu - când stea -
prin ziua și prin soarta ta.
Roz trandafir, care te-nalți
suprafiresc la albe curți
din scaunul împărătesc,
pe lespede în fața ta
și gândul ar îngenunchea.
Sau poate că tu nici nu ești?
Vezi - sufletul mi-e-n cumpănă.
O, dac-aș ști, aș căuta,
o, dac-aș ști că ființă n-ai,
aș căuta să-mi înflorești
aievea-ntruchipându-te,
să nu-mi adii ca din povești
sau din închipuiri de rai.
Zmeu tulbure și amăgit -
eu mi-aș stârni grădinile,
trimite-mi-aș albinele -
din ceara răsăritului
cu foi, pleoape, ghimpi pe fir,
să te clădească trandafir
de la nămiezi la asfințit.
poezie celebră de Lucian Blaga din Legenda veșnică
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la Dacă m-aștepți și azi un ceas sau două, cu un buchet de ispite fragede voi veni negreșit. Mi-e dor de tine. Te-aș alunga pe drumuri străine vehement, sarcastic și dur. Pe urmă cât ai surâde te-aș chema înapoi doar să-mi sufoc simțurile amorțite într-o lungă îmbrățișare. Te-aș naște dintr-un vis. Vreau să-mi îmbăt cu tine toate clipele...
Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și de o fi să-mi pierd albastrul
De-aș mai putea să te desprind, din alte brațe de liane,
Cu brațul drept să te cuprind, cu stângul să-ți ating piane,
Te-aș recompune-n do major, preludiu, vals chopinian,
Ca în nocturna mea de dor, să te adorm venusian.
Ca o lunatică bacantă, te-aș îmbăta definitiv
Și te-aș iubi ca o amantă, sălbatic și imperativ.
Pe glezna mea să te supun, ca pe un sclav servil și blând,
Când din dorință te adun, să muști din trupul meu flămând.
Și de o fi să-mi pierd albastru', în sângele zvâcnind extrem,
Vei fi cel mai dorit dezastru, de-așa năpastă nu mă tem.
Să geamă cerul ca-n potop, eu te primesc în tot ce sunt,
Să nu te-atingă niciun strop, eu n-am să uit vreun amănunt.
Și de va fi să nu-ți ajungă cât te iubesc și te alint,
Tu, să m-alungi cu mâna stângă și eu cu dreapta să te mint.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și de o fi să-mi pierd albastrul
De-aș mai putea să te desprind, din alte brațe de liane,
Cu brațul drept să te cuprind, cu stângul să-ți ating piane,
Te-aș recompune-n do major, preludiu, vals chopinian,
Ca în nocturna mea de dor, să te adorm venusian.
Ca o lunatică bacantă, te-aș îmbăta definitiv
Și te-aș iubi ca o amantă, sălbatic și imperativ.
Pe glezna mea să te supun, ca pe un sclav servil și blând,
Când din dorință te adun, să muști din trupul meu flămând.
Și de o fi să-mi pierd albastru', în sângele zvâcnind extrem,
Vei fi cel mai dorit dezastru, de-așa năpastă nu mă tem.
Să geamă cerul ca-n potop, eu te primesc în tot ce sunt,
Să nu te-atingă niciun strop, eu n-am să uit vreun amănunt.
Și de va fi să nu-ți ajungă cât te iubesc și te alint,
Tu, să m-alungi cu mâna stângă și eu cu dreapta să te mint.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-ai vrea
Ți-aș da sufletul din mine
De-ai vrea,
Să faci din el viori și strune,
De-ai putea...
Ți-aș da și viață, și iubire,
De-ai vrea,
Speranță, vise, fericire,
Să faci din ele nemarginire,
De-ai putea...
Ți-aș da dorul de tine
De-ai vrea,
Să faci din el un cântec
Să-mi aline dragostea
De-ai putea...
rondel de Elena Vlădescu (26 iunie 2006)
Adăugat de Elena Vlădescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Valuri de mare
Cum pot să scriu dragostea pe un petec de cer
și cerul să simtă și cerul să-mi spună, sper,
cum să scriu iubirea și să n-o pierd în eter,
să pot descoperii pașii spre al ei ungher.
Cum poate marea rosti cuvântul iubire
când valul mă-ntoarce iar într-o amintire
și tulburată se-agață c-o rătăcire
de stâncile care rămân în nesimțire.
Nisipul mă arde mocnind jar sub picioare
și stâncile se plâng devenind luptătoare
și pașii mei străbat faleza fară soare
și ce-a fost ieri, a fost o clipă-amăgitoare.
Încă mă simt și simt durerile alpine
și parcă mai ieri mă plimbam vesel cu tine,
acum cerul, marea, ar vrea să-mi facă bine
dar nisipul mă arde cu jarul din mine.
Nu mai sper ceva și speranța mi-e pe moarte
și aș vrea să merg fără tine mai departe,
aș vrea să zbor lângă pescărușul din zare
și lângă el să-mi găsesc liniștea din mare.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gând pentru eternitate
O clipă să mai stai aș vrea
Din Cerul preaînalt
În gând să-mi dăruiești o stea
Din tine, înger cald.
Să-mi fii în noapte Prometeu
În brațe să mă strângi
Să zbor cu tine-n Cer mereu
Tristețea s-o alungi.
Poemul ochilor ce plâng
Să-l scrii pe pielea mea
Sărutu-n palme să îl strâng
Să simt suflarea ta.
Când dorul va striga în noapte
Cu sărutări să-l frângi
Să simt pe trup acele șoapte
În orele prea lungi.
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lia: Hmmm... Te-aș ruga să ieși din camera mea. Acum!
Lucian: Nu plec fără tine.
Lia: Mai întâi, trebuie să mă îmbrac.
Lucian: Grozav! Poate-ți dau o mână de ajutor.
Lia: Singurul ajutor pe care mi l-ai putea da în acest moment ar fi să ieși mai repede din cameră.
Lucian: Ăsta ar vrea să fie un ordin? Ce se întâmplă dacă n-am de gând să-i dau ascultare?
Lia: Luci, am spus să pleci!
Lucian: Iar eu tocmai ți-am spus că n-am de gând.
Lia: Bine. Atunci poți rămâne. Dar trebuie să-mi promiți că nu te vei mișca de pe scaunul pe care te-ai așezat.
Lucian: N-am de gând să-ți promit nimic.
Lia: Lucian, te-aș ruga să rămâi la locul tău. Eu am să mă ridic.
Lucian: În cazul ăsta, am să mă ridic și eu.
Lia: Rămâi acolo unde ești!
Lucian: N-aș prea crede. Aș rămâne, dacă... Dar nu-ți pot garanta nimic, așa că mai bine tac.
replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!