Fulg din dragoste

Cad fulgi din cer, în suflete la noi,
Timpul e negru, în umbră e strigoi,
Norii se plimbă pe cer înnourat,
Împrăştie şi-adună ce astăzi am visat.

Misterios apar imaginile-n zbor,
Cu mine şi cu tine şi cu-n frumos amor,
Nemărginit se-agaţă de timpul colosal,
Iubirea noastră moartă ce pare-un ideal.

Aş vrea să-mi vii în braţe şi să suspini uşor,
Să simt că despărţirea s-a prefăcut în dor,
Aş vrea ca fulgii veseli să se prefacă-n soare
Şi tu să-mi fii lumina vieţii călătoare.

Singurătatea ninge şi-n palme se topeşte,
Iar gândul meu observă, se-ntreabă şi clipeşte,
Sărut – îngheţ de aripi, pământul îl salută,
Aş vrea să fiu pe cer un fulg care te-ncântă.

poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!