Pregătit

armez arma şi mă gândesc
să trag pentru că trebuie
ceva de undeva izbeşte
cutia mea craniană
aproape că e desfăcută ca un ceas
se-nvârte totuşi ceva

#
număr unu doi oare mai am unul?
de câte ori am tras
oare mai am cartuşe?
cântăresc pistolul în mână
după ce-mi îmbrac haina largă de piele
e beretta cu cinsprezece cartuşe

#
cine a dat fără milă în ţeastă mea?
am un cartuş şi armez pistolul
o să trag cu atenţie
oare mai am un cartuş? cine ştie
să-mi spună că nu fac o prostie
număr în gând: unul era în cămaşă

#
nu mai daţi în ţeastă
o simt că explodează
aproape că leşin cu gândul
ficat rinichiul drept
o înţepătură în rinichi
e haina mea de piele

#
le spun că e haina mea
de gangster uns cu de toate
o să trag primul
îi bag în coşciug pe rând
trag eu
un pumn mă buşeşte în nas

#
nu se atinge nimeni de collado
nici de haina mea de piele
largă şi lungă până la genunchi
scot pistolul şi armez
se aude jazz la pick-up vechi
e lois armstrong

#
dora e femeia mea
nimeni nu spune nimic
stau pe scaunele aşezate
în semicerc cu spatele la mine
au pălării în capul din care curge
un sânge maroniu

#
am tras eu primul
sunt un gangster grozav
şi o apăr pe dora cu pistolul
în mâna dreaptă
nu mai daţi în ţeastă
îmi provoacă ameţeli

#
unu îl face pe doi
tao îl face pe unu
doi îl face pe trei
şi trei e făuritor de univers
ficat rinichi ficat
îmi scot splina

#
haina mea de piele
stă aruncată pe un gangster
nu sunt eu ăla
pistolul beretta cu cinsprezece cartuşe
e în mâna unui individ
care o pipăie pe dora

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aştept duş

manul cu pistolul în mână
de fapt aştept moartea
o să-mi sară în braţe
ca o iubită
mângâi pistolul
mă simt bărbat când ne atin
gem
e un model vechi
o să trag
bang
bang şi o să scap
poate o să scap
nu vreau să sară în pat
lângă mine
pentru mine
ţeava rece a pis
tolului mă înviorează
nu mi-e frică nu mi-e

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuia să asambleze

un pistol sub balonzaidul gri
şi să tragă în duşmanul
naţiunii îmbrăcat în uniformă
printre glasuri de sirenă şi
ovaţiile unor conaţionali aduşi
să facă atmosferă caldă
simţea gloria în vene cum creşte
este cursul istoriei influenţat
de gloanţele pistolului montat
sub haina largă purtată pe mână

trebuia să se apropie de duşman
şi să asambleze pistolul cum făcuse
de zeci de ori la orele de antrenament

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngheţ de-atâta dor...

pe sub haina mea de piele intră frig şi îmi e frig,
nu mai eşti să-mi fii acolo, îmi e dor şi-n gând te strig,
tu-mi erai căldura verii, erai focul arzător,
nu-mi păsa de am pe mine, haina mea de călător...

acum vântul mă pătrunde şi îngheţ de-atâta dor,
mă simt mort în trup cu sânge, curge parcă-i stătător,
mă simt trist şi mi-aud paşii, paşii tăi nu-i mai aud,
pomii, florile mă-ntreabă, unde eşti, ce ţi-am făcut?

ce răspuns să le dau, doamnă, nici nu ştiu de ce-ai plecat?
ai stat prea puţin, o toamnă, şi-acum sunt un disperat
când credeam că-mi eşti jumatea inimii din pieptul meu,
te-ai topind cu tot cu noaptea şi-acum tremur, tremur rău

mă petrec cu tot cu luna şi constat că haina mea
mi-e iubită totdeauna şi mă strânge cum vrea ea,
o bate vântul şi ploaia dar nu pleacă undeva,
mă urmează răzuită, pe la gât e mucava

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haina lui

de sperietoare era peticită pe alocuri
sau cusută cu aţă albă, şi cam murdară.
a schimbat-o cu haina lui de cioclu.
muritorii se chiorau la ea şi fiecare
îşi dorea o astfel de haină. în haina asta
moartea îţi dădea pace. haina lui
de sperietoare a ajuns la un magazin
second-hand, unde cărările se împleticesc.

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reporteriţa: Am venit să-ţi luăm un interviu, maică.
Bătrâna: Ce dracu să-mi mai luaţi?
Reporteriţa: Am venit să-ţi luăm un...
Bătrâna: Păi mi l-aţi mai luatără o dată, taică.
Reporteriţa: Când?
Bătrâna: Oho! Pă la anii '60, taică... '60...
Reporteriţa: Cum ţi l-au luat, maică? Ţi-au pus microfonul în faţă, sau cum?
Bătrâna: Da, da, taică... Mi-au pus pistolul! La ceafă, taică, la ceafă!
Reporteriţa: Gândeşte-te bine, maică! Eşti la un interviu pentru televiziune... Pistolul sau microfonul?
Bătrâna: Aaaa, pistolul, sigur pistolul! Că microfonul iera sub masă...
Reporteriţa: Si ce-ai spus?
Bătrâna: Păi am zis, taică... am zis, oho... "Jos comunis..." Dar nu s-a auzit! Că pesemne de la pistol nu se aude ca de la microfon, taică...
Reporteriţa: A fost un moment însemnat din viaţa matale, maică, aşa-i?...
Bătrâna: Am semnat, taică... am semnat. Cu toate că eu nici nu ştiam să scriu. Da' când am văzut pistolul, am învăţat pă loc, ştii cum? Academiciancă mă făcui...

replici din Unda veselă, sceneta "Interviu la ţară" de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stau la masă

faţă în faţă traşi cu penelul
hotărăsc să scoată pistolul amân
doi
întâi ea
el urcă pe bancheta din faţă
în picioare în localul ieftin din parcare
îl jefuiesc pentru că nimeni nu mai jefuise
un astfel de local înaintea lor
slăbănoaga e uma thurman (?!)
aş vrea să-ţi spun
dar nici eu nu ştiu
faza este de la începutul filmului
unde doi îşi povestesc ce păţeşti
dacă faci masaj la picioarele
iubitei şefului tău
te aruncă de la etajul şase
peste o seră la parter
şi ai probleme de vorbire după aia
de la un masaj la picioare
apoi au intrat într-o cameră cu trei tipi
urâtul îţi mănâncă hamburgerul
bea din sprite
trag în tine dacă vrei să mori
şi acum vrei
eşti într-o stare ce nu se poate spune
aş vrea să-ţi spun cum eşti dar mă tem
să nu mă arunci de la etajul şase
peste o seră care face umbră pământului
stau la masă aliniaţi cu o riglă
ea îl sărută şi-i spune:
ar trebui să jefuiască ceva
şi pot începe cu localul unde au mâncat

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu haina îl face pe om

S-a prezentat la "patru ace",
Concursul îi părea luat,
Dar nu prea ştie cum se face
Că rău de tot "s-a înţepat".

epigramă de Gabriela Medan din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate nu ştiţi că diseară...

poate nu ştiţi că diseară
vor veni la cină oamenii de ceară
cu trăsuri de apă şi arlechini de lemn
coborând în suflete solemn
să te întrebe ce mai faci
dacă ai învăţat să taci
să vadă ce mai zici
despre cele mari, despre cel mici
despre bani, despre guverne
lumea doarme aşa cum îşi aşterne;
să nu le zici nimic, nu le sta împotrivă
că dacă răzbate cine ştie ce derivă
vântul dinspre fisc, mai bine du-ţi mâna la plisc,
să nu se lase cu colivă!

n-o mai căuta pe doamna ta de pică
a plecat care va să zică
era pe stradă, făcea autostopul
să-şi cunoască şi ea horoscopul
că te-a scos din cărţi dar n-a vrut să-ţi spună
că nu te (mai) aşteaptă nici o veste bună!
iart-o că şi ea a vrut să-ţi facă felul
dacă n-o-ntâlnea pe doamna cu căţelul;
haina este coaja, principal e miezul
ce-ai să faci dacă lipseşte titirezul?
o să dai din mâini fără nici un spor
lozul tău a fost necâştigător!
toate astea par poate superstiţii
dar nu ştii cine sunt ăia fericiţii
care toată viaţa au tras şi trag, şi trag
şi mai şi rag...

poezie de Ion Untaru din manuscris (2015)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haina îl face pe om (vechi proverb românesc)

Vorba asta n-o-nţeleg:
În costum de protocol,
Omul parcă nu-i întreg
Dacă are capul gol.

epigramă de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Banul face haina, haina face omul până nu deschide gura.

aforism de Constantin Enescu din Prin negura reformei (15 mai 2014)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Ce-i? Ai ceva important să-mi spui?
Dora: În afară de faptul că plecaţi azi, peste doar câteva ore... Da... Ghici cu cine m-am întâlnit aseară, năroado?
Lia: Nu ştiu. Cu cine?
Dora: Cu colegul tău cel frumos, comandantul misiunii, Don Juan, norocoaso! E un tip super; superb...
Lia: Cu Luci? Zău?
Dora: Chiar cu el. Şi m-a oprit, ba chiar a vorbit cu mine.
Lia: Serios? Despre ce?
Dora: Păi, ca să vezi... Despre tine.
Lia: Cum adică?! Despre mine?
Dora: Da. M-a întrebat, destul de direct, fără ocolişuri, dacă ai vreun prieten, adică, mai exact, vreun iubit.
Lia: De ce te-ar fi întrebat aşa ceva?
Dora: Habar n-am.
Lia: Şi tu ce i-ai răspuns?
Dora: I-am spus adevărul, evident, că n-ai nici un prieten şi că n-ai avut niciodată.
Lia: De ce i-ai spus aşa ceva?
Dora: Dar ce-ai fi vrut? Să-l mint?! Încearcă tu, dacă poţi; eu n-am îndrăznit.
Lia: Ah, pricep; privirea lui intimidantă... Dar n-ar fi trebuit să-i spui. Oricum, n-are importanţă.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i adevărat că haina îl face pe om

Eşti un nimeni, se afirmă,
Dacă n-ai costum de firmă;
Eu identitate am...
Şi-n costumul lui Adam.

epigramă de Marian Cioacă (20 iulie 2009)
Adăugat de Marian Cioacă
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Nu haina îl face pe om" (proverb explicat)

De staţi un pic şi cugetaţi,
Proverbul nu-i despre bărbaţi;
Nu haina (le) face pe femei,
Ci, tot mai des, chiar lipsa ei...

epigramă de George Budoi din Lume, lume, hai la glume! (2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

A înnebunit luna

A căzut luna în lac,
arunc undiţa şi tac,
tac şi broaştele deodată,
uite luna agăţată,
bucuroasă trag s-o scot,
fuge cu nadă cu tot,
rupe undiţa în două,
alta n-am şi era nouă,
s-o las oare să înoate
liberă în miez de noapte?
să m-arunc eu după ea
şi s-o prind cu mâna mea?
alte vise, altă nadă,
n-am! ea râde şi se scaldă,
ce-ai avut, lună de vară,
s-aluneci din cer, pe sfoară?
nu-ţi era bine-n înalt
ori ţi-a fost şi ţie cald?
însă luna nu-mi răspunde,
se bălăceşte şi râde,
bine, îţi arde de joacă,
spun, rămâi atunci în apă,
îţi iau haina şi mă duc,
ce faci? mă strigi? nu te-aud!

poezie de Dori Lederer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În accepţiunea unei majorităţi semnificative, haina îl "face" pe om. În realitate, însă, nu haina îl "face" pe om (sau, cel puţin, nu în mod direct), ci rolul social (un ansamblu de condiţii prestabilite) pe care acesta îl adoptă. Dar rolul social reclamă o conduită vestimentară corespunzătoare. Astfel, putem conchide (prin deducţie) că haina reprezintă una dintre condiţiile de referinţă care influenţează schema de comportament a tuturor oamenilor dintr-o cultură organizată pe principiul segregării ierarhice.

Ionuţ Popa
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din înalt vine Firea Lui şi din adânc Haina Lui legată pentru totdeauna de haina celui ce îşi dezbracă acum haina sa [Coloseni 3,9]. Şi voi să dobândiţi acum din ape de la El haină care nu se învecheşte şi nici nu se strică, haină care pe cei ce o poartă îi îmbracă în veşnicie.

Sfântul Efrem Sirul în Imnele Naşterii şi Arătării Domnului (2010)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele...

mor în epoleţi,
se câştigă-n grade,
ani şi trepte...
Ele cad o dată
cu haina pe care
o dai jos seara.
Oricât de mult
ai spăla haina, zi de zi,
ele nu lucesc niciodată!
Ele au fost cusute
în vârful acului
şi în lumina neoanelor
când noaptea devenea albă.
De la cel ce vine,
tot ce vine se întoarce!
Ce plăcută şi curată
este la vedere Haina Dreptăţii,
unde stelele strălucesc pe cer
şi nu sunt cusute de mâna omului!

poezie de Cristina Mariana Bălăşoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Kate (după ce Sawyer tocmai a împuşcat un urs polar care se pregătea să atace): De unde a apărut?
Sawyer: Poate din Satul Urşilor. De unde naiba să ştiu?
Kate: Nu ursul, pistolul.
Sawyer: L-am luat de la unul dintre cadavre.
Sayid: Unul dintre cadavre.
Shannon: Oamenii nu poartă arme în avioane.
Sawyer: Poartă dacă sunt şerifi americani, păpuşă. Era un şerif în avion.
Kate: De unde ştii?
Sawyer: Am văzut un tip cu port armă la gleznă şi am luat pistolul. Niciodată nu ştii când e nevoie de aşa ceva. Ia ghici? Tocmai am împuşcat un urs!
Kate: Şi de ce crezi că e şerif?
Sawyer: Pentru că avea o insignă. Am luat-o şi pe aia. Mi s-a părut interesantă.

replici din filmul serial Lost - Naufragiaţii
Adăugat de Andreea Velicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Booth: Oase, dă-mi pistolul. Ia cătuşele de la cureaua mea şi pune-i-le lui Kyle. (Oase îşi pune pistolul în buzunarul de la pantaloni al lui Booth.)
Booth: Are siguranţa pusă, nu? Pentru că e îndreptat înspre...
Brennan: Eşti în siguranţă.

replici din filmul serial Cititorii de oase
Adăugat de Matache Alexandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ocolesc

autostrada soarelui în drumul
spre marea eliberare
dintr-un motiv stupid
îmi zâmbeşte în colţul geamului un colţ
de cer insuportabil de albastru
îmi pipăi arma dintr-o mişcare
a cotului pe jumătate amorţit
pe jumătate adormit de la lovitura primită
la radio se aude jazz şi simt
nevoia îmi dă comandă scurtă
să aprind un trabuc
vă imaginaţi un trabuc aprins
în maşina care ocoleşte
autostrada soarelui (?!) acoperită
de lumina insuportabilă
un clişeu aproape clasic
maşina prinde viteză pe lângă vântul
care fluieră melodia
nimeni nu zice nimic
tăcerea lor e suspectă
mi-aş scoate arma să-mi revină entuziasmul
deschei haina cu mişcări aprinse
nimeni nu aprobă gestul meu
însă nu primesc reproşuri
când simt arma-n mână mă simt puternic
atunci autoritatea colcăie în vene
pulsul creşte şi mă transform în alt om
maşina se ţine de şoseaua prost asfaltată
drumul se îndepărtează de autostrada soarelui
ocolită de mine într-un mod stupid

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!