Dragostea se năpustește
ca un balaur mânată
de vântul care agită marea
o face să spumege
noi ne pierdem unul
în altul ne amestecăm
ne diluăm puțin cu apa sărată
umblăm fără pantofi
călcând valul unii oameni mor
înecați în alcool de disperare
de teamă de singurătate
unii își scriu scrisori
de iubire pe bărcuțe de hârtie
marea a făcut spume
de tristeți și de nostalgii
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Scriu
poeziile pe hârtie creponată
ca vedetele de la televizor
văzute cu ochelarii cu lentile fumurii
asta e un moft inexplicabil
torn puțin sirop
să ungă sufletul cititorilor
pun cu nemiluita să fie
delicios de lacrimogen
sarea și piperul negru
la urmă amestecăm cerul
albastru marea neliniștită
de vânturile trase de alți poeți
vedete de la radio
un trandafir roșu și o șoaptă
o adiere de toamnă răstoarnă
un vers alambicat
fumez pipă în fața caietului
scriu ordonat fără să recitesc
mă tem să nu mă descurajez
simt că poemul e lovit de monotonie
scriu din nou pe hârtie creponată
merg unse versurile îndulcite
folosesc zaharină sau îndulcitori
fără zahăr cuvântul e sec
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea mea flambată-n spume
Marea mea flambată-n spume
Și în valuri furtunoase,
O iubire fără nume,
Te cuprinde până-n oase!
Se îneacă în genune,
În culori orgolioase,
Marea mea flambată-n spume
Și în valuri furtunoase!
Marea mea flambată-n soare,
Strigă valuri zgomotoase,
O dorință ce nu moare,
Printre unde de mătase!
Marea mea flambată-n spume
Și în valuri furtunoase!
poezie de Elena Moisei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adevărul pe care cei morți îl cunosc
Pentru mama mea, născută martie 1902, moartă martie 1959
și tatăl meu, născut februarie 1900, mort iunie 1959
De ajuns, am spus și am părăsit biserica,
Refuzând acea procesiune țeapănă spre cavou,
lăsând mortul din sicriu să meargă-acolo singur.
Iunie. M-am săturat să fiu bravă, iarăși și din nou.
Am călătorit spre Cape. Mi-am rotunjit cultura
sub cerul brăzdat de soare, diurnul călător,
acolo unde marea pivotează ca o ușă de fier.
Și ne-am mângâiat. În altă țară oamenii mor.
Dragul meu, vântul se năpustește ca un balaur
dinspre marea-n spume, iar noi astfel ne-atingem, încât
ne pierdem unul în celălalt. Nimeni nu rămâne singur.
Unii oamenii ucid pentru asta sau pentru atât.
Ce se poate spune despre morți? Ei zac fără pantofi
În bărci de beton. Ei sunt deja asemeni pietrelor
Sau mării, dacă aceasta s-ar opri din mișcare. Ei refuză
Binecuvântarea gâtlejul, ochii și încheieturile lor
poezie de Anne Sexton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în engleză.Să ai marea...
Să ai marea la picioare,
Să calci valul liniștit
Și vrăjit, pe țărmul zilei
Să privești spre răsărit.
Să ai marea la picioare,
Într-o vară de poveste,
Bucuria marea-a mării
Doar în sufletul tău este!
Să ai marea zbuciumată,
Valul să te biciue
Și s-asculți, ca niciodată,
Dorul cum se tânguie!
Să ai marea la picioare,
Dragostea-n esența sa
Și tu însuți să fii mare,
De iubire, undeva...
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 4 comentarii până acum.Doream să scriu
un poem doream să-ți scriu
chiar am vrut
jur! da' n-am putut în
cepe îmi erau ochii
mă țineam de stilou
cu foile m-am învelit
albe au rămas
am luat un pahar în plus
unul și-ncă unul pentru curaj
unul plus unul pentru ins
pirație care e transpirație acum
trebuia să fie un poem
să te impresioneze teribil
mă țin de masă și de geniu meu
creator aburit de alcool
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiku
ziua marinei -
bărcuțe de hârtie
aliniate
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
După iubire
Nu mai există nicio magie
Suntem ca doi străini care tac
Nu mai îmi faci niciun miracol,
Nici eu nu-ți fac.
Tu ai fost vântul, eu am fost marea
Însă splendoarea a dispărut
Iar acum sunt ca o băltoacă
Pe-un țărm pierdut.
Dar deși balta nu se mai teme
Nici de furtuna cu valuri buimace
Devine mult mai sărată ca marea
De-atâta pace.
poezie de Sara Teasdale, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Voila
Iată e vară, și azi marea se tot agită,
ne zâmbește țărmul cu valuri ondulate;
alergăm desculți, prin nisipuri afânate
și-ți ating părul și bluza pizmuită.
Deasupra pescăruși, cu foamea domolită,
ne dau târcoale cu țipete speriate;
iată e vară, și azi marea se tot agită,
ne zâmbește țărmul cu valuri ondulate.
Alergăm pe plajă, briza-i blagoslovită,
marea în zări se clatină ca o vietate;
eu îți desfac părul și bluza cu păcate -
iată e vară, și azi marea se tot agită.
poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
S-a făcut o diviziune a muncii în presă: unii gândesc, unii scriu și unii profită.
aforism de Victor Martin din Carte de citit la volan
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Ne numărăm
iubito știi că unul nu se numără
niciodată nu a existat în ecuația noastră
și
că unul l-a făcut pe doi în taoism
la noi unul nu l-a născut pe doi
ci doi l-a născut pe trei
în taoism doi a făcut toate celelalte
este echivalent cu unul plus unul
dar unul simplu unul nu se numără
este un fel de zero peste care suflă vântul
și
ne numărăm de la doi
doi face pe trei, trei s-a născut după nouă luni
și
doi face pe patru
deja e kafka, lumea se ascunde de lume
ce trece de patru, iubito
e familie numeroa
să mai numărăm odată
până la doi
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Geamătul
din cripticul poem
se transformă într-o logoree
hipnotică e marea moc
nind vertiginos
pașii alungă plânsul
vântul stingher alungă valul rece
frunză-n geamăt
visul în vânt
grația în forme fierbinți
totul e mai trist
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La unii oameni
La unii oameni,
bătrânețea nu mai are haine grele.
La unii oameni,
bătrânețea are parfum de micșunele,
de fericire și iubire,
de o frumoasă trăire.
poezie de Dumitru Delcă (26 ianuarie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Tanka
sfârșitul toamnei -
bărcuțe de hârtie
ajunse la țărm
pe toate erau scrise
poezii de dragoste
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
vis copilăresc:
abecedarul făcut
bărcuțe pe lac
senryu de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unii și alții
Unii poartă-n sân scrisori,
Alții doruri și suspine,
Unii s-ar iubi-ntre flori,
Alții... în mătăsuri fine.
Unii-s prinși cu groase funii,
Alții doar cu-n fir de iarbă,
Unii-ți dăruiesc petunii,
Alții... fug spre clipa oarbă.
Unii spun că ești prea mică,
Alții că iubești nebun,
Unii ar vrea... dar le e frică,
Alții... gustă tot ce-i bun.
Unii vin pe înserate,
Alții abia-nspre zori plecară,
Unii știu că se mai poate,
Alții... tremură pe afară.
Unii vor a face valuri,
Alții-n șoaptă se-mplinesc,
Unii doar surupă maluri,
Alții... iar întineresc.
Unii fulgeră și tună,
Alții strălucesc în soare,
Unii... s-au urcat pe lună,
Alții... se aruncă-n mare.
Unii poate vor prea multe,
Alții nici nu îndrăznesc,
Unii, încă, știu s-asculte,
Alții... trist îmbătrânesc.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristeți în echilibru
îmi place cum mă atingi pe frunte
cu cearcănele tale de singurătate,
frumusețea ta e adevărată,
îți spuneam eu printr-un pahar
de sticlă,
femeile sunt ape înșelătoare,
răspundeai tu,
desenând ceva cu picioarele pe aer,
cine suntem noi de fapt,
unul pentru altul?
întrebam privind Luna
dintre cearceafurile tale
de hârtie creponată,
două tristeți ținându-se în echilibru?
doi nebuni la o masa de piatră?
sângele rămas după arderea
pe rug a tăcerii?
tu îmi spuneai calmă
de deasupra orașului vechi,
că suntem niște nori care se întrepătrund,
fără întoarcere,
în liniștea celor patru pereți
dintre brațele tale.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De câți marinari e nevoie pentru un echipaj ?
Unul cu inima frântă
ca să umple ghiordelele cu lacrimi.
Doi cu patru ochi albaștri
în care să se-oglindească marea.
Unul cu limba sărată
să se ia-n gură cu pirații.
Doi cu patru ochi verzi
în care să se-oglindească marea.
Unul c-un picior de lemn
ca să danseze pe scara de-îmbarcare.
Doi cu patru ochi căprui
în care să se-oglindească marea.
Straiul! Terțarola! Școta! Fă sartul ăla-ncoace!
Mola! Noi nu ne vom întoarce!
Unul care are pe biceps tatuată
o inimă-n străpunsă de săgeată.
Doi cu patru ochi albaștri
în care să se-oglindească-un cer de aștri.
Unul cu bonețică de sugar,
talisman să nu se-înece.
Doi cu patru ochi căprui
în care să se-oglindească-un cer de aștri.
Unul cu o sticloanță de rom
să-și clătească gura-n miez de noapte.
Doi cu patru ochi negri
în care să se-oglindească-un cer de aștri.
Straiul! Școta! Sartul! Terțarola!
La revedere țărm! Mola!
Unul cu un albatros
să-i inspire-o poezie.
Doi cu patru ochi albaștri
în care să se-oglindească marea.
Unul cu o hartă secretă
ascunsă-n căptușeala hainei.
Doi cu patru ochi căprui
în care să se-oglindească marea.
Unul cu o vioară din lemn de pin
cu care să scârțâie la un delfin.
Doi cu patru ochi verzi
în care să se-oglindească marea.
Straiul! Terțarola! Sartul! Școta s-a întins cu brio!
Mola! Hei, ho! Adio!
Unul cu un sextant
să măsoare zarea.
Doi cu patru ochi albaștri
în care să se-oglindească-un cer de aștri.
Unul cu un metru de odgon
ca să prindă-n laț furtuna!
Doi cu patru ochi verzi
în care să se-oglindească-un cer de aștri.
Unul cu inima grea
pentru-a înlocui ancora.
Doi cu ochii negri
în care să se-oglindească-un cer de aștri.
Terțarola! Școta! Sartul! Ține de strai!
Mola! Am întârziat destul! Cu mareea, hai!
poezie de Carol Ann Duffy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "The World's Wife: Poems Paperback" de Carol Ann Duffy este disponibilă pentru comandă online la 61.99 lei.
Nu există oameni fără caracter. Unii au chiar câte unul pentru fiecare ocazie.
aforism de Vasile Ghica din Surâsul lui Icar (2015)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Această poză merită un like
Eu nu iubesc, doar scriu despre iubire,
Scrisori la care nu primesc răspuns;
Destinataru-i doar o amăgire,
Ce niciodată nu-i îndeajuns.
Eu nu iubesc, doar sunt prea-plin de tine,
Te-atrag și te respir și te resping,
Mă zbat, aștept și te aștern pe mine,
Să-mi ții de cald, stingher să nu mă sting...
Eu nu iubesc, urăscu-ți ezitarea,
Buzele-n șoaptă, capul pe-o ureche,
Și te tratez precum oceanul marea,
Deși, privit din cer, îți sunt pereche.
Eu nu iubesc, urăsc acest cuvânt!
Și tu la fel, de asta sunt convins:
Nu ne-am făcut o poză pe pământ,
Să ne uităm în altul, înadins!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (16 februarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E toamnă
E toamnă. Marea bate-n țărmul ud
Și furioase valurile-njură
Bolborosiri de spume se aud
și cerul e mânjit cu nori de zgură.
Sunt multe ceasuri și e încă ziuă
pe nisipul țărmului pustiu
Și rece suflă vântul și-n târziu
și marea neagră bate apa-n piuă.
poezie clasică de Nichita Stănescu din volumul: Nepublicate 1953
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.