În oraş, apărea un organ săptămânal ‹Vasluiul›, la care colaboram şi eu, din umbră, cu nişte cronici pişcătoare, sub pseudonimul ‘Ciciricea'. Am redactat, de asemenea, cu alt elev, Valer Mitru, o revistă liliput, ‹Uzinuţa cu umor›, pe care o tipăream cu mâna noastră la librăria Braunstein...

citat celebru din Ştefan Ciubotăraşu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vasluiul avea şcoli multe, nu era ocolit de trupe de teatru, de personalităţi literare sau muzicale – dimpotrivă. Sub auspiciul unei ‘Case culturale', pe care o conducea un avocat, Meza Corneliu, am ascultat aici conferenţiari ca: Jean Bart, Mihai Negru, l-am auzit lecturând pe Mihail Sadoveanu, Mihai Codreanu, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu, fără să mai pun la socoteală miracolul George Enescu, care părea anacronic pe mica scenă din Vaslui...

citat celebru din Ştefan Ciubotăraşu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce pot să spun e că, în sânul Liceului ‹Mihail Kogălniceanu›, a existat, pe vremea mea, un climat favorabil dezvoltării culturii şi talentelor. Liceul scotea, pe atunci, o revistă redactată de elevi, ‹Năzuinţa›, la care am debutat şi eu cu versuri.

citat celebru din Ştefan Ciubotăraşu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Personal, am organizat în amfiteatrul liceului, un spectacol cu ‹O noapte furtunoasă›, în care interpretam pe Jupân Dumitrache. Am recitat, de asemenea, aici, versuri de Goga şi Coşbuc, precum şi nişte ‘cânticele' de Vasile Alecsandri. Elevii aveau şi preocupări muzicale, cântând şi în corul oraşului şi sportive, practicând atletismul, chiar pe terenul regimentului 25.

citat celebru din Ştefan Ciubotăraşu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu prea ştiam eu (dar cine ştia?) cum trebuie stat în faţa operatorului, eram cam speriat de toate maşinăriile şi aparatele pe care le vedeam, dar până la urmă m-am deprins. Am urmărit creşterea, repede sesizabilă, a nivelului de interpretare a actorilor noştri. Mulţi dintre tehnicienii cu care am lucrat atunci au devenit cu timpul nişte adevăraţi artişti. Alţii au rămas (conştiincioşi, utili) simpli tehnicieni. Cam aşa se întâmplă şi în meseria noastră.

Ştefan Ciubotăraşu în Gheorghe Tomozei, În vizită la Ştefan Ciobotăraşu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autorul îşi alege cu grijă, topeşte sau alambichează acest material ca un adevărat chimist, pâna când dă de corpul nou, mult dorit —personajul. Aceasta nu înseamnă că -mi pregăteşte mie, actorului, o mìncare mestecată de-a gata... El îmi descoperă numai nişte lucruri pe care le observasem, care existau în mine latent şi care existau de asemenea şi în spectator. Această "simpatie" comună capătă eficienţă circulatorie şi înţelegere, pentru că vine din "oameni" şi se întoarce iar printre ei, îmbogătită. Acest proces "în lanţ", mai "legat" ca niciodată, obligă la o atentă respectare a adevărului.

Ştefan Ciubotăraşu în revista Teatrul, Nr. 3 (anul VI) Martie 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

inimă

Inima - acel organ în care se refugiază sensibilitaea noastră şi la care de când există sentimente, oamenii duc mâna atât la o mare bucurie, cât şi la o mare durere.

definiţie celebră de Balzac în Iluzii pierdute
Adăugat de Aurica Beciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta noastră e o artă activă, care se primeneşte şi se învaţă toată viaţa. Numai după ce ai învaţat-o bine, îţi dai seama că n-o ştii şi că, de fapt, cele mai frumoase roluri din viaţa actorului sunt acele pe care nu le-a jucat.

Ştefan Ciubotăraşu în revista Teatrul, Nr. 3 (anul VI) Martie 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conştiinta că arta noastră trebuie integrată în procesul măreţ de transformare a ţării, proces din care ea însăşi avea să iasă transformată, deschidea în faţa noastră o uriaşă perspectivă de dezvoltare, impunând însă în acelaşi timp şi formarea unei responsabilităti de esenţa nouă. Nu se ridica numai problema rezolvării unui rol, ci şi a eficacităţii regeneratoare asupra conştiinţei spectatorilor din sală. Pentru ca să fii la înălţimea unei asemenea misiuni, trebuie să pătrunzi mult mai adânc şi mai profund rolul, cu atât mai mult cu cât ceea ce reflecţi, se cristalizează şi evoluează sub ochii tăi.

Ştefan Ciubotăraşu în revista Teatrul, Nr. 3 (anul VI) Martie 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din gândirea lui moş Mitru

Stă lângă sobă Mitru, c-un vecin,
Închină şi pălăvrăgesc întruna:
E drept că adevărul e în vin,
Prea umblă singură prin sat minciuna.

epigramă de Petru Miloş
Adăugat de Petru Miloş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cultura, pentru literatul însetat de valori, nu se mănâncă cu polonicul; ea nu provoacă greaţă, ea nu-i "ciumurleşte" (cunoaşteţi acest cuvânt ardelenesc?...) decât pe cei care nu au organ pentru cultură. Nu e nimic ruşinos în a nu avea organ pentru cultură, cu condiţia să nu fii literat. Nici Goethe nu avea – conform propriei mărturisiri – organ pentru filozofie. De aceea nici nu l-a interesat filozofia. Dar pentru cultură avea organ, şi în asta stă o parte din secretul creaţiei sale.

Ştefan Augustin Doinaş în Interviu realizat de Daniel Cristea-Enache
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La liceul nostru aveam să fac, de asemenea, cunoştinţă cu câţiva dascăli eminenţi, ca: profesorul Mavrodin, un blajin memorabil, care ne vorbea despre Herder, despre semnificaţia cuvântului ‘dor' la români, despre comorile noastre de artă populară...

citat celebru din Ştefan Ciubotăraşu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu voi parafraza modestia maestrului meu, Sică Alexandrescu, care se mândrea că "învaţă de la noi", nişte neînvăţaţi. Eu am învăţat mult de la rolurile mele, căci un rol înseamnă condensare de material uman, şi el e din ce în ce mai bogat acum, în epoca uriaşelor noastre transformări.

Ştefan Ciubotăraşu în revista Teatrul, Nr. 3 (anul VI) Martie 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se aude de dincolo de milenii glasul năpăstuiţilor lumii care strigă prin glasul năpăstuiţilor de astăzi, ca un ecou perpetuu; descoperiţi mâna criminală, mâna care a făcut atâta rău omenirii, mâna care lucrează mereu în umbră, mâna care se vrea mereu ascunsă, mâna care ne fură şi ne ucide, trecând triumfătoare spre eternitate.

Constantin Ţurai în Elemente de criminalistică şi tehnică criminală
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreme durată cu temei

Spre care ridica-te-vei

Tu însu-ţi faguri de lumină

Şi-n care psalmi toţi se-nchină

Moldovei şi dreptăţii ei!

poezie celebră de Ştefan Ciubotăraşu din Mănăstirea Agapia, 1957
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Instructajul artistic pe care l-am făcut, fie la Uzinele "Mao Ţze-dun", fie la Institutul Poligrafic, fie la Casa Corpului Didactic, sau chiar la Hunedoara, mi-a oferit mari satisfacţii în acest sens. M-am convins astfel că arta noastră realist-socialistă reclamă, din ce în ce mai mult, prezenţa artistului în fabrici, pe şantiere, sau în gospodăriile agricole colective, acolo unde viaţa — pe care noi ne străduim cu modestie s-o transpunem scenic — pulsează din plin.

Ştefan Ciubotăraşu în revista Teatrul, Nr. 3 (anul VI) Martie 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

elev

Elev: unul pe care îl doare în curriculum.

definiţie aforistică de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

.. De asemenea, ne impunea respect figura delicată a profesorului de matematică, Bălănescu, a profesorului Lichendorf, a cărui candoare faţă de lejerităţile noastre copilăreşti depăşea orice limită. La chimie, am avut un profesor foarte prestant şi cât se poate de zelos în predarea acestui obiect; Tănase,... la geografie, severul profesor Cazacu – apoi, după profesorul Stolniceanu, care avea un neasemuit dar de povestit, în afară de obiect – profesorul Ştefan Chesim.

citat celebru din Ştefan Ciubotăraşu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Insultă

La modul personal,
insulta este o rană
care spune:"Asta nu este
o fractură ocazională
care s-ar fi putut întâmpla
unui picior, de exemplu;
asta a fost o nedelicateţe provocată conştient".
Insulta trebuie să ne amintească
nu numai că doare întotdeauna,
dar că există nişte resorturi –
chiar în componenţa noastră intimă – nişte părţi care
tratează alte părţi cu o asemenea neobrăzare
încât noi trebuie să spunem: "Asta trebuie să înceteze".

poezie de Kay Ryan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O carte este vie dacă în ea se vede sufletul autorului. Librăria ar trebui să fie o colecţie de suflete.

aforism de Ştefan Mîrzac din Natura din om, Carte (2018)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

O revistă adevărată este o revistă care mă publică.

aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!