Instructajul artistic pe care l-am făcut, fie la Uzinele "Mao Ţze-dun", fie la Institutul Poligrafic, fie la Casa Corpului Didactic, sau chiar la Hunedoara, mi-a oferit mari satisfacţii în acest sens. M-am convins astfel că arta noastră realist-socialistă reclamă, din ce în ce mai mult, prezenţa artistului în fabrici, pe şantiere, sau în gospodăriile agricole colective, acolo unde viaţa — pe care noi ne străduim cu modestie s-o transpunem scenic — pulsează din plin.

Ştefan Ciubotăraşu în revista Teatrul, Nr. 3 (anul VI) Martie 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În 1951 am fost trimis ca instructor artistic la Hunedoara, Oraşul oţelarilor era un vast santier, pe care lucrau cu entuziasm mii de oameni. Totul era în fază incipientă: şi construcţiile, şi oamenii. Revăzînd acum dupa 10 ani monumentalele furnale, oraşul în toată splendida lui aşezare, am realizat, nu fără încântare, că acolo nu apăruseră numai noi institute, dar noul.

Ştefan Ciubotăraşu în revista Teatrul, Nr. 3 (anul VI) Martie 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta noastră e o artă activă, care se primeneşte şi se învaţă toată viaţa. Numai după ce ai învaţat-o bine, îţi dai seama că n-o ştii şi că, de fapt, cele mai frumoase roluri din viaţa actorului sunt acele pe care nu le-a jucat.

Ştefan Ciubotăraşu în revista Teatrul, Nr. 3 (anul VI) Martie 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ales să merg pe calea cunoaşterii şi a apropierii. Asta mi-a dat mai mari satisfacţii, pentru că nu am făcut niciodată drumuri pentru a căuta in pubelele ţărilor pe care le-am văzut, ci din contră, să duc acolo ce avem noi mai bun şi să luăm de la ei ce au mai bun.

citat din Ioan Grigorescu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hannah Armstrong

I-am trimis o scrisoare cerându-i ca în amintirea vremurilor de demult
Să-mi demobilizeze feciorul din armată;
Dar poate că nu a putut-o citi.
De aceea am mers în oraş şi l-am convins pe James Garber,
Care scria minunat, să-i compună o scrisoare.
Dar poate că s-a pierdut la poştă.
Aşa că am făcut tot drumul până la Washington;
Mi-a luat mai mult de o oră să găsesc Casa Albă.
Când am găsit-o, nu m-au lăsat să intru,
Ascunzându-şi zâmbetele.
Apoi m-am gândit:
"Oh, well, el nu mai este acelaşi om pe care l-am cunoscut eu
Şi care lucra împreună cu bărbatu-meu
Şi pe care toţi, acolo, în Menard, îl strigau Abe."
Ca o ultimă încercare m-am întors către gardian şi i-am spus:
"Te rog, spune-i că bătrâna matuşa Hannah Armstrong
Din Illinois a venit să-l vadă în legatură cu băiatul ei bolnav
Din armată."
Well, imediat m-au lăsat să intru!
Şi când m-a văzut a izbucnit în râs,
Şi şi-a lăsat baltă treburile de preşedinte,
Şi a scris cu mâna lui demobilizarea lui Doug,
Vorbind între timp despre zilele de demult
Şi depănând poveşti.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am locuit la Hollywood o perioadă îndelungată, Paul Newman chiar mi-a oferit o casă în care să stau... Am făcut numeroase filme minunate acolo şi chiar am primit un contract pe termen lung.

citat din Claudia Cardinale
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

MEDITATIE...

Trupul meu e rupt din pământ
De care nu m-am dezlipit niciodată,
Din plante am cules ce e sfânt
Şi dragostea mereu curată.

Pământul m-a făcut mai puternic,
Atunci când munceam din greu,
În credinţă am fost cucernic,
Fiindu-mi alături DUMNEZEU.

Prin pământ am căutat comori,
Pe care le-am adus la lumină,
Având satisfacţii, cuprins de fiori,
Când intram sau ieşeam din mină.

Nu m-am lăsat niciodată învins,
Chiar dacă nu mi-a fost uşor,
În jocul vieţii eu m-am prins,
Căci oricând viaţa o ador.

31 decembrie 2003

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta mi-a schimbat viaţa. Adică, aş spune chiar că arta m-a salvat. Cred că m-a făcut să mă ocup mai bine de viaţa mea.

citat din Kimberly Peirce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la marele sonetist Mihail Codreanu am învăţat mult... teatru. Era un om cu viziuni regizorale şi pedagogice moderne, un intelectual subtil şi un artist de rară modestie.

Ştefan Ciubotăraşu în Gheorghe Tomozei, În vizită la Ştefan Ciobotăraşu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am avut o viaţă mare, variată şi chinuită, nevrând să mă las copleşită. Nu mă plâng, nu-mi pare rău, aş reîncepe tot aşa. Din ceea ce mi-a fost totuşi îngăduit să creez: aş cita Institutul de Igienă din Bucureşti, Prefectura din Oraviţa pe care le-am câştigat prin concurs public. Institutul de Oncologie, Institutul de la Fundeni, ca lucrări mari. Ce păstrez în sufletul meu, sunt casele de la ţară şi cele de pe malul mării.

Henrieta Delavrancea în interviu (1980)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sirena

În ochii tăi mă regăsesc, privind
Ca-ntr-o oglindă a dorinţei...
Eu mă transform într-o sirenă
Plutind în valuri reci de aşteptări –
O plămadă de cuvinte scrise cu lumină, în zori.
Aşa prind viaţa,
Pe un mal al universului,
Visând că tu mă strângi la piept,
Punându-mi scoici şi melci
În păr şi la urechi,
În loc de şoapte.
Îmi amintesc de lumea apei,
În care m-am născut,
O lume plină de mister,
Din care visele nicicând nu s-au pierdut.
Acolo unde primul pas,
În lumea noastră l-am făcut.

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În noaptea sfântă, de Crăciun

În noaptea sfântă, de Crăciun
Am făcut un lucru bun.
În genunchi m-am aşezat,
Rugăciuni am înălţat,
Să-l aflu pe Dumnezeu,
Pe Tatăl Ceresc al meu.
Toată noaptea m-am rugat
Şi pe Domnul l-am aflat.
L-am aflat în cer, în stele,
Şi în gândurile mele.
L-am găsit acolo, sus,
Stând alături de Isus.
Lângă fecioara Maria,
Care-a născut pe Mesia.
El de-acolo ne veghează
Şi mintea ne luminează.
Tot de acolo ne priveşte
Şi de rele ne păzeşte.
Dumnezeu este în toate,
E în viaţă, e în moarte.
Tot în noaptea luminată,
În zarea îndepărtată,
Cu ochii minţii am văzut
Tărâmul necunoscut,
Spre care ne îndreptăm
De pe pământ când plecăm.
Chiar şi-acolo l-am aflat
Pe Cel care ne-a creat.
Toată viaţa, cât trăim,
Cu credinţă să-i slujim,
Din suflet să-i mulţumim.

poezie de Dumitru Delcă (2 ianuarie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare moment din cariera mea a fost nu numai frumos ci şi important şi am iubit fiecare rol pe care l-am realizat ca pe viaţa mea. Eu sunt un pic mai tradiţionalistă şi am trecut prin mine fiecare personaj şi am îndrăgit la maxim fiecare lucru pe care l-am făcut. De la 25 de ani şi până acum tot debutez în diverse spectacole: Doica din "Romeo şi Julieta", Anhilte din "Silvia". Cu fiecare an care a trecut şi fiecare rol eu am pus o picătură din viaţa mea acolo, mi-a plăcut ce am făcut, am iubit fiecare moment şi nu-mi pot trăda rolurile. Pe toate le iubesc.

citat din Mioara Manea Arvunescu (2013)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul nu mi-a rămas gol

chiar dacă ai muşcat din propria umbră
o parte din tine se reface odată cu ea
şi nu întârzie să se mişte pe liniia impusă
care ne desparte unul de altul
şi trecem fără să ne vedem cu inima
chiar dacă ochii ar vrea să spună ceva
e trist că nu ai privit destul
drumul de pe care veneam grăbit.

cuvintele aveau un sâsâit de şarpe
şi din prudenţă nu le-am putut folosi
nici măcar gesturile nu m-au ajutat prea mult
eram într-o sărăcie de mijloace
şi posibilităţi de manifestare directă
sufletul nu mi-a rămas gol
l-am înfăşurat în iubirea flămândă
şi l-am lăsat să-şi caute liniştea.

de acum este cazul trăirii din plin
în casa bogată ce m-a dobândit
cu angoasele mele cu tot
în cercul rotit până la margini
mai mult decât ştiu
mai mult decât cred
în viclenia unei boli
pe care o vindec.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta începe exact acolo unde încetează viaţa; acolo unde nimic nu mai este actual, acolo strigăm, în artă "am dorit". Nu înţeleg cum un om cu adevărat fericit ajunge la gândul de "a face artă"; numai în viaţă el poate fi fericit. Prin urmare, nu este "arta" noastră o mărturisire a impotenţei?

citat din Richard Wagner
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mihai: Serios?! Chiar eşti aşa? Tu, Luci?!
Lucian: Da; ce-ţi închipui?! Că aş fi un tip insensibil? Te rog, Mihai, nu începe şi tu cu astfel de suspiciuni, în ceea ce mă priveşte... Despre tine ştiu foarte bine că eşti emotiv din fire, dar, uite... Îţi mărturisesc că şi mie mi-a fost foarte greu la început, până m-am obişnuit cu ideea. Primii ani mi s-au părut un chin greu de suportat, un adevărat calvar, chiar dacă nu dădeam de înţeles acest lucru. N-aş vrea să trec din nou prin toate astea; sincer, n-aş putea suporta, m-ar afecta prea mult. Presupun că la fel ar păţi şi ceilalţi. Ce fel de echipaj am mai fi în acest caz?! Vezi, astea ar fi motivele mele, doar unele dintre ele, pentru care nu sunt de acord cu această acţiune.
Mihai: Te înţeleg... Şi-ţi dau dreptate. Nici eu nu eram foarte convins că ar fi bine să iau totuşi legătura cu cei de acasă, dar simţeam nevoia să fac acest lucru. Poate că a fost mai bine că nu erau acasă şi astfel n-am vorbit cu ei. Nu ştiu ce-aş fi simţit dacă i-aş fi văzut sau aş fi stat de vorbă cu ei. Dar aşa, m-am liniştit. Văzând totul în ordine acasă, mi-am dat seama că sunt teferi, că viaţa şi-a urmat cursul şi pentru ei, a mers înainte chiar şi în lipsa noastră; s-au obişnuit cu ideea. În plus, n-ar fi corect nici faţă de ei, să apărem aşa, deodată, în viaţa lor, după ce, în toţi aceşti ani s-au străduit să se descurce fără noi, iar apoi, când vom părăsi Proxima, să dispărem din nou, la fel de brusc, pentru o altă perioadă de timp, destul de lungă. Ar suferi şi ei prea mult. De asta nu trebuie să-i învăţăm din nou cu prezenţa noastră. Ar fi prea greu de suportat, atât pentru ei, cât şi pentru noi.
Lucian: Mda... Iată, ai găsit un alt motiv bun pentru a nu lua legătura cu ei. Nu mă gândisem la asta! Ca să vezi, cât de egoist am putut fi... Mă gândeam doar la suferinţa noastră, nu şi la a lor, de parcă ei nu ar putea trece prin aceleaşi stări sufleteşti ca şi noi...
Mihai: Asta nu înseamnă că ai fost egoist. Ai omis doar, dar nu intenţionat.
Lucian: Da, nu intenţionat, sper... Poate doar din cauză că mă concentrez prea mult asupra problemelor noastre. Uit că şi alţii le-ar putea avea, la fel ca noi.
Mihai: E normal, doar tu eşti comandantul, deci, e normal să te preocupe mai mult problemele noastre.
Lucian: Mda, poate...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nick: Deci, ce doreai să-mi spui?
Lucian: Despre păianjenul acela, Ema... Ştii, de fapt, blonda nu e singura care se interesează atât de mult în ultima vreme de femela aceasta, cu multe picioruşe subţirele. Chiar şi eu îi acord mai multă atenţie decât ar fi necesar, deşi nu stau acolo, s-o păzesc, ca blonda noastră. Însă ieri, spre exemplu, am vorbit despre ea cu mai multe persoane: cu tatăl tău...
Nick: Cu tata?! Tu?!
Lucian: Da, cu dânsul. E vreo problemă?
Nick: Nici una; mă miram, doar... De fapt, nu ştiu de ce, dar am impresia certă că-ţi petreci mult timp şi în compania tatălui meu, de o vreme.
Lucian: Aşa-i, însă doar cu permisiunea dânsului. Nick, am să-ţi spun că tatăl tău mi-a acordat cu câtva timp în urmă, prietenia dumnealui.
Nick: Poftim?!
Lucian: Sper să nu te deranjeze acest lucru; eu nu i-am cerut nimic de acest gen. Pur şi simplu, dânsul s-a oferit. Şi pe mine m-a surprins, în mod plăcut, desigur, mai ales că dânsul m-a asigurat de sprijinul său necondiţionat, în orice problemă aş avea. Mi-a spus că-l pot deranja oricând, indiferent de oră.
Nick: Hmm; ciudat... Nu ştiam chestia asta. Tata nu mi-a spus nimic în acest sens. Dar, serios, nu mă deranjează.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conştiinta că arta noastră trebuie integrată în procesul măreţ de transformare a ţării, proces din care ea însăşi avea să iasă transformată, deschidea în faţa noastră o uriaşă perspectivă de dezvoltare, impunând însă în acelaşi timp şi formarea unei responsabilităti de esenţa nouă. Nu se ridica numai problema rezolvării unui rol, ci şi a eficacităţii regeneratoare asupra conştiinţei spectatorilor din sală. Pentru ca să fii la înălţimea unei asemenea misiuni, trebuie să pătrunzi mult mai adânc şi mai profund rolul, cu atât mai mult cu cât ceea ce reflecţi, se cristalizează şi evoluează sub ochii tăi.

Ştefan Ciubotăraşu în revista Teatrul, Nr. 3 (anul VI) Martie 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rezultatul final al adoptării strategiilor de permacultură în orice ţară sau regiune va fi să reducă dramatic suprafeţele agricole de care au nevoie gospodăriile şi aşezările umane, şi să se elibereze mai mult teren pentru utilizarea exclusivă de către animalele sălbatice şi pentru reocuparea acestora de către flora endemică.

citat din Bill Mollison
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt roluri pe care le-am refuzat pentru că nu m-am simţit în largul meu. Rolul din "Reconstituirea" pe care l-a făcut Ernest Maftei, l-am refuzat pentru că mi-am dat seama că acolo nu trebuia să se râdă. Când rula un film la cinema unde jucam eu, nici nu dam pe acolo. Am o jenă.

Jean Constantin în Almanah Cinema (1983)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În acest gol, în acest vid, în acest nimic al nimicului prezenţa apare, şi atât, nu mai urmează nimic. Tu eşti prezenţa, rămâi prezenţa în absenţa oricărei devenirii. Tu eşti Viaţa care nu are nicio aşteptare, nicio urmare şi nu gândul care, tot timpul de abia aşteaptă să mai urmeze ceva.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!