
Ștefan: Pârjolite sunt frumoasele noastre livezi! Fumuri înalte se ridică pe plaiuri. Vitele au apucat munții. Fântânile s-au umplut cu noroi. Cu potcoavele lor înroșite, caii de foc calcă în picioare pășunile. S-a împlinit voia lui Dumnezeu! Flacără din flacără, lumină din lumină!
replică din piesa de teatru Ștefan cel Viu (Valea Albă), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Contabilul: Lumină? Asta nu mai e lumină. Astea sunt raze Roentgen. Simt cum mi se bronzează măduva spinării.
Secretara: Lumină v-a trebuit, lumină ați găsit! O să orbim cu toții. O să ajungem cu toții niște orbeți.
replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Izvorând din ochi de Dumnezeu
Ești reflectarea sufletului meu,
Steaua ce răsare pe colină
Prin florile udate cu lumină
Disipată-n univers de Dumnezeu...
Prinde-te în marea-nfăptuire
Să fim oricând o singură structură,
O poză de pe net sau o pictură,
Doi guguștiuci în clipe de iubire...
Ești rod de rouă-a sufletului meu,
Steaua ce răsare pe colină,
Flacără de vis și de lumină
Izvorând din ochi de Dumnezeu...
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste culoare a Parisului
Dragoste culoare a Parisului
O flacără vag fericită
Răsare-n susul străzii;
O lumină publică
Dăruită-azurului-nalt;
Oricum un foc auriu la geana
De cețuri a visului;
O flacără destul de fericită.
Dragoste culoare a Parisului.
poezie clasică de Jules Romains din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ion Caraion
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă calcă în picioare. Sunt omul lor de bază.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Dreptatea fără omenie: o flacără ce nu încălzește, o flacără infernală.
aforism de Gheorghe Grigurcu din Din Jurnalul lui Alceste (2005)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dreptatea fără omenie: o flacără ce nu încălzește, o flacără infernală.
aforism de Gheorghe Grigurcu din România literară (2006)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai venit dintr-o flacără, te vei întoarce într-o flacără și astfel începutul și sfârșitul se vor reuni.
citat clasic din Krishnamurti
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea mea s-a transformat în flacără și această flacără mistuie, cu încetul, tot ce este pământesc în mine.
citat clasic din Novalis
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul curge flacără în pieptul fecund al soarelui, flacăra naște următoarea flacără...
Ștefan Radu Mușat în Împrimăvărare
Adăugat de Ștefan Radu Mușat

Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuși: Arta este în primul rând fotosinteză... Un câmp cu narcise... O mare de flori, înălțată din noroi și lumină...
replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuși), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Viața înseamnă a transforma constant în lumină și flacără tot ceea ce suntem și tot ce întâlnim.
citat celebru din Friedrich Nietzsche
Adăugat de Bozoanca Danut

Comentează! | Votează! | Copiază!
Turnul Babel
După un an de strâmtorare,
Corabia a acostat
La niște insule înalte
Ce azi sunt munții Ararat.
Și au ieșit afară credincioșii,
Părinți, copii și sute de jivine.
Dar înainte de-a -și începe viața
S-au strâns lângă altar, să se închine.
Dumnezeu binecuvintează pe Avraam
Dumnezeu l-a chemat pe fiul lui Terah
Din țara păcatului, din orașele lumii.
I-a făgăduit o cetate de iaspis,
O mulțime de copii și de stele.
Dumnezeu l-a apucat de mână și i-a zis:
Lasă-ți toate planurile și vino cu Mine,
Ca să primești cea mai mare binecuvântare
A cerului.
poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Flacăra
tăcerea se destramă
amăgitor
nu am să urc și nu am să cobor
stranii muguri mă înconjoară
plutești în tainică lumină
ești flacără, suspin sau dulce amăgire
nu ai să știi niciodată femeie
cu ochii cruzi ca mura
unde e țara în care plâng cocorii
eu te așteptam în lumea mea
în ceasul cel de taină
un dans
cu iele și stele între ele
în zori
te scalzi în iarbă
pe un strai de rouă
azi nu mai urc, nici nu cobor
în țara unde am fost odată
o flacără, un dor nemuritor
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Flacără sacră
Veșnicia speranței
Îndemn angelic
Itinerar de lumină
La poarta inocenței
tanka de David Boia (17 octombrie 2014)
Adăugat de anca petru

Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia: Mizeria s-a adunat în suflet. Un noroi cald mi-a umplut inima.
replică din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea pură
Dalbă flacără vieții
Ne tine treji
Un fuior de lumină
Fascinant ca zarea
tanka de David Boia (23 februarie 2014)
Adăugat de Anca Petru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Decât să mocnești, consumându-te degeaba, mai bine să arzi cu flacără și să te mistui, dând lumină.
aforism de Cornel Stelian Popa (23 aprilie 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Caii luminii
Să deshămăm în zori caii albi ai luminii
Și să-i ducem în luncile copilăriei din amintiri,
Pe limbile lor roșii să-nflorească ciulinii
Cu care-odată ne-am zgâriat în priviri.
Să pască-amintirile noastre fără de vină,
Din jgheabul inimii să bea lumină,
Să odihnească-n gânduri, fericiți.
Cai de lumină, deshămați de noapte,
Fug prin grădinile cu mere coapte
Visând la vremea când aveam părinți.
poezie de Traian Vasilcău din Regăsit în Cer (2009)
Adăugat de Traian Vasilcău

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vânzătoarea de ninsori
Cum te dezbraci copacii dau în floare
și simt în piept văpaia unui crin
de la zăpadă sufletul se-aprinde-oare
când te privesc și mor câte puțin
Și simt în piept văpaia unui crin
și trupul parcă-i flacără străină
între prea mult și iată prea puțin
ești noaptea devorată de lumină
Și trupul parcă-i flacără străină
de la zăpadă sufletul se-aprinde-oare
și cine pentru cine dă lumină
stă noaptea sub acestă întrebare
Cum te dezbraci copacii dau în floare
de parcă i-ar aprinde o ninsoare
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Labirintul speranței
Mai presus de jertfe și de conținut
Cea mai simplă rugă e viața care
În metaforele așteptării s-a umplut
De lumină de iubire și de iertare!
Trudnică e orișice speranță
Gândul scut sieși, mărturisire ;
Clipa biruitoare peste se înalță
Făgăduind aură Ființei, strălucire!
Mai presus de jertfe și de conținut
Cea mai simplă rugă e viața care
În metaforele așteptării s-a umplut
De lumină de iubire și de iertare!
Strădanii fără rost se topesc sub cruce,
Slavă și fală au apus demult în fiecare ;
Acum doar ploaia rece toamna mai adduce
Foșnetul de frunze, de adînc și de visare!
Mai presus de jertfe și de conținut
Cea mai simplă rugă e viața care
În metaforele așteptării s-a umplut
De lumină de iubire și de iertare!
Toate poemele sunt închise-ntr-un album,
Ferestrele spre înalte se închis și ard...
Martire temeri sunt déjà spume și scum,
Totul se împrăștie în jur... a jertfă, a hazard!
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!