Flacăra
tăcerea se destramă
amăgitor
nu am să urc și nu am să cobor
stranii muguri mă înconjoară
plutești în tainică lumină
ești flacără, suspin sau dulce amăgire
nu ai să știi niciodată femeie
cu ochii cruzi ca mura
unde e țara în care plâng cocorii
eu te așteptam în lumea mea
în ceasul cel de taină
un dans
cu iele și stele între ele
în zori
te scalzi în iarbă
pe un strai de rouă
azi nu mai urc, nici nu cobor
în țara unde am fost odată
o flacără, un dor nemuritor
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.