
Inscripție pe catapeteasmă
Pe icoana-mpărătească,
Neagră ca un lemn de iască,
E o pată cît răsura,
Unde îți ajunge gura.
Mii de mii de buze-n leat
Locul ei l-au sărutat
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Lui Tudor Arghezi
Buchetul rimelor ce dai
Au o puternică savoare,
Dar titlul "Flori de putregai"
Arghezi, cred că nu-i cuminte,
Nu vezi că prea aduce-aminte
C-ai stat odată la răcoare?
hexagramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Basca lui Tudor Arghezi
Floarea cea neagră a livezii
monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele (6 martie 2023)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Recunoștința
Le-am sărutat odată, ei secera din mână
Și lui ciocanul muncii, cu care se îngână;
Ea înotând în holdă, el potcovar și faur
Și mi le dăruiră în giuvaer de aur.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Războiul: ruină, jale, doliu, întuneric. Civilizația urăște imaginea lui putredă și neagră.
citat celebru din Tudor Arghezi
Adăugat de TalidaD

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu m-a sărutat
Eu m-am grăbit, ea s-a grăbit
și în sfârșit, ne-am întâlnit,
la locul unde-am convenit.
Am privit-o, m-a privit,
i-am zâmbit, ea mi-a zâmbit.
I-am dat mâna, mi-a întins mâna
și amândoi am deschis gura.
I-am vorbit, ea mi-a vorbit.
Am îmbrățișat-o, m-a îmbrățișat.
Am sărutat-o... NU M-A SĂRUTAT!!!
S-a supărat și a plecat.
Oare... unde am greșit?
poezie de Dumitru Delcă (14 noiembrie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tâlharul pedepsit
Într-o zi, prin asfințit,
Șoaricele a-ndrăznit
Să se creadă în putere
A pradă stupul de miere.
El intrase pe furiș,
Strecurat pe urdiniș,
Se gândea că o albină-i
Slabă, mică și puțină,
Pe când el, hoț și borfaș,
Lângă ea-i un uriaș.
Nu știuse ca nerodul
Va da ochii cu norodul
Și-și pusese-n cap minciuna
Că dă-n stup de câte una.
Roiul, cum de l-a zărit
C-a intrat, l-a copleșit.
Socoteală să-i mai ceară
Nu! L-au îmbrăcat cu ceară,
De la bot până la coadă
Tăbărate mii, grămadă,
Și l-au strâns cu meșteșug,
Încuiat ca-ntr-un coșciug.
Nu ajunge, vream să zic,
Să fii mare cu cel mic,
Că puterea se adună
Din toți micii împreună.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Superproverb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Albind
Am sărutat un bumb de floare de pe ram
Venise primăvara, plecaseși mi se pare
Mi s-a făcut rușine și dor că nu eram
Întâmplător în locul acelui bumb de floare.
Ca tu să fi trecut și tot întâmplător
Crezând că nu te văd să mă fi sărutat,
Albind aș fi-nflorit pe gura ta de dor
Și niciodată-n viață nu m-aș fi scuturat.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Decepție
Unde să sed și unde să rămîi
Ca să-mi desfac vioara și să cînt?
De-ajung tîrziu sau de-am ajuns întîi
Nu mă găsesc în timpul meu că sînt.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Decepție
Unde să șed și unde să rămîi
Ca să-mi desfac vioara și să cînt?
De-ajung tîrziu sau de-am ajuns întîi
Nu mă găsesc în timpul meu că sînt.
poezie celebră de Tudor Arghezi din Vol. Versuri - 1980
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Urechelnița
Unde fugi, nebună oarbă,
Cu picioarele de barbă?
poezie celebră de Tudor Arghezi din VERSURI - 1980
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un lac
Într-un lac alb de lumină,
A ieșit o lună plină.
Ce mai caută și luna
Tot în lacuri totdeauna?
Limpezește și își spală,
Noaptea, farfuria goală,
Porțelanu-având o pată
De argint necurățată.
Azi în lacul înghețat,
Blidul nu i-a mai intrat
Și-l atârnă-n ceața sură
Vătămat de-o știrbitură.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de stassia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Prințul
Biruitor de lifte și jivine,
Așteaptă dârz, la rându-i biruit,
Și ochii lui, de patru timpuri pline,
Incremeniți pe zare, n-au dormit.
Pe locul unde și-a răpus vrăjmașii,
Iar slava lor tărâna a căzut,
S-au arătat, în urmă, în sânge, pașii
Curteniilor șireți ce l-au vândut.
Inchis în turnul morții din poruncă,
Prințul e-ntreg, dar gândurile-l dor,
Ca niște vulturi negri ce-și aruncă
Intre cotețe rotirile lor.
Puterea lui întreagă și vitează
Ascultă-n noaptea de safir și lut,
Din depărtare, calul că-i nechează,
Care prin adieri l-a cunoscut.
Și când îl rod păduchii câteodată
Pe dedesubtul platoșei domnești,
Prințul te simte, spada fermecată,
Prinsă de șold, c-ai tremurat și crești.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinerețea
Tinerețea din grămadă
Nu ajunge, frățioare,
Să-și arate drept dovadă,
Numai actul de născare.
epigramă de Tudor Arghezi
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuiul
Într-o vreme, la-nceput
Și-ntr-un leat nemaiștiut,
Care, nu pot să însemn,
Casele erau de lemn
Și ulucile de scînduri,
Ca și azi, întinse rînduri,
Puse strîmb și cap în cap
Și proptite cu proțap.
Dar zburau cu fiecare
Vînt mai tare,
Case, garduri și pătule;
Și în timpurile toate
Grijile erau destule.
Le-adunai împrăștiate
Și-ncepea din nou și iar
Truda muncii în zadar,
Ca să scoli din clătinare
Iarăș doagele-n picioare
Și din nou să le anini
Cu te miri ce rădăcini.
Năzdrăvan, cum altul nu-i,
Un băiat al nimănui
Născoci, atunci, un cui.
Și l-a scos și arătat.
Cuiul nou o săptămînă
A umblat din mînă-n mînă.
A fost strîns și pipăit,
Pus pe limbă, mirosit,
Niciun om nu înțelege
Cuiul țeapăn cum să lege,
Fără funii și curele,
Scîndurile între ele.
Năzdrăvanul și golanul
Îl înfipse cu ciocanul.
Zice unul: -,, Dragul meu,
Așa cui făceam și eu,
Poate chiar mai dichisit,
Însă, vezi, nu m-am gîndit".
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă uit la flori
Ma uit la flori, ma uit la stele:
Esti chinul dulce al tristetii mele.
Ma uit in mine, ca intr-o chilie,
Ma uit in ceruri, in imparatie,
Ma uit in gol, ma uit in vizuini.
Te caut printre spinii din gradini,
Dau buruienile de-o parte, de otrava,
Si pipai locul urmei tale cu zabava.
Strabat calare sesul, cucuruzul:
Te caut cu vederea, cu auzul.
Ma plec la tranfafiri si le miros
Bobocii din tulpinile de jos.
Fusesi in toate si te-ai dat in laturi.
Incerc sulfina: tu trecusi alaturi.
Intreb plapandele verbine.
Ele raspund ca stie patlagina mai bine.
Zisei soparlei:"A trecut pe-aici?"
Ea m-a trimis la serpi si licurici.
Si neprimind raspuns nici de la stupi,
Ma iau dupa vulturi si lupi.
Am colindat mosia-n lung si lat
Si-am scoborat din leat in leat
Si, ostenit in ravna si puteri,
N-am dat de tine nicaieri.
Oriunde-ncep a cerceta
Trecuse alba, chiar atuncea, umbra ta.
Taria-i de beteala si salba langa salba.
Mi s-a parut odata ca ai fost o nalba.
Dar auzind o soapta, m-am intors:
Vorbise vantul intr-un lan de orz...
"Omul cu soimul cauta mereu
Raspantia lui Dumnezeu.
Noi o vedem in camp si in livede.
El singur are ochi si nu o vede."
Cu juramantul mortii, cel fara iertaciune,
Toate il stiu pe Domnul: nici una nu mi-l spune.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ție, căreia
Crăp ușa cu sfială,
Odaia ți-este goală.
În perini se păstrează încă
O urmă-a capului adâncă.
La pat, stingheri, pantofii tăi de catifea,
Și pe cearșaf o pată de cafea.
M-am întâlnit prin casă
Cu-o umbră vaporoasă.
De când pieriși, mi te-arătai întâi.
Măcar ca umbră, rogu-mă, rămâi.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ție căreia
Crăp ușa cu sfială,
Odaia ți-este goală.
În perini se păstrează încă
O urmă-a capului adâncă.
La pat, stingheri, pantofii tăi de catifea,
Și pe cearșaf o pată de cafea.
M-am întâlnit prin casă
Cu-o umbră vaporoasă.
De când pieriși, mi te-arătai întâi.
Măcar ca umbră, rogu-mă, rămâi.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de tine
Mi-e dor de tine, zvelta mea femeie,
De gura ta de orhidee.
distih de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai
întâi l-au recrutat
apoi l-au recomandat
apoi l-au reprezentat
l-au rezumat
l-au repezit
l-au retezat
apoi l-au rebotezat (?!)
apoi
l-au resuscitat
l-au redat
posterității de-o zi
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion Ion
În beciul cu morții, Ion e frumos.
Întins gol pe piatră, c-un fraged surâs.
Trei nopți șobolanii l-au ros
Și gura-i băloasa ca de sacâs.
Când cioclu-l ridică-n spinare
Ion par-ar fi de pământ.
De-l pui poate stă în picioare,
Dar brațul e moale și frânt.
În ochii-i deșchisi, o lumină,
A satului unde-i născut,
A câmpului unde iezii-a păscut,
A încremenit acolo străină.
Departe de vatră și prins de boieri,
Departe de jalea mămuchii,
Pe trupu-i cu pete și peri
În cârduri sunt morți și păduchii.
poezie celebră de Tudor Arghezi din Flori de mucigai
Adăugat de Ionuț Popa

Comentează! | Votează! | Copiază!