
Om cu om
Un om fusese-o frunză și numai om cu om,
Au izbutit să crească și să se facă pom.
Că moare frunza-n ramuri, puiandră și ușure,
Copacul viețuiește și s-a-nmulțit pădure.
Tu-ți răsplătești ursita de grabnică pieire,
Făcîndu-te, din omul prigoanei, omenire.
poezie celebră de Tudor Arghezi din Versuri -1980
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre răsplată
- poezii despre păduri
- poezii despre moarte
- poezii despre frunze
- poezii despre creștere
- poezii despre crengi
- poezii despre copaci
Citate similare

Om cu om
Un om fusese-o frunză și numai om cu om
Au izbutit să crească și să se facă pom.
Că moare frunza-n ramuri, puiandră și ușure,
Copacul viețuiește și s-a-nmulțit pădure.
Tu-ți răsplătești ursita de grabnică pieire,
Făcându-te, din omul prigoanei, omenire.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunzele tale
Ca tine, pom cu-atât belșug de frunză,
Aștept un fir de vânt să mă pătrunză.
Frunzele tale sunt simțirea mea
Fremătătoare, ca și ea.
Un simțământ, o frunză legănată,
Mișcându-se tot pomul dintr-o dată.
Tu câtă frunză ai și câte crăci
Eu tot atâtea am, însă ascunse,
Când mă frământă îndoiala sunt
Înfiorat, din vârfuri până la pământ,
De unde alte ramuri se-mpereche
Și caută o lume să iasă-ntr-însa, veche.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate de Tudor Arghezi despre frunze, poezii despre vânt, citate de Tudor Arghezi despre vânt, citate de Tudor Arghezi despre crengi sau citate de Tudor Arghezi despre copaci

Lui Tudor Arghezi
Buchetul rimelor ce dai
Au o puternică savoare,
Dar titlul "Flori de putregai"
Arghezi, cred că nu-i cuminte,
Nu vezi că prea aduce-aminte
C-ai stat odată la răcoare?
hexagramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și epigrame despre poezie, citate de Cincinat Pavelescu despre poezie, epigrame despre flori, citate de Cincinat Pavelescu despre flori sau epigrame despre Tudor Arghezi

Cine mi-ești pădure!
Cine-mi ești, pădure,
Lamură ușure,
Versului meu teafăr,
Zborul de luceafăr,
Cănd te sună cerul,
Arșița și gerul,
Din pământ te sapă,
Viscolul spre apă!
Printre frunze-n dungă,
Îmi foiești în pungă,
Pădure de gânduri,
Leagăn pentru scânduri!
Cine-mi ești, pădure,
Lamă de secure,
Vis de-ncrângătură
Semn de legătură.
poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ger, poezii despre zbor, poezii despre viscol, poezii despre versuri, poezii despre poezie sau poezii despre gânduri

Adame
Atât e numai mâna, de apucat și dus?
Nu. Ea-ntărește graiul și spune ce-ai fi spus,
Mai limpede, și vorbe de nu ți-au mai rămas
Ori n-ai, grăiește mâna cuvântul fără glas.
Că gestul, în tăcere, acoperă și are
Aceleași înțelesuri la sute de popoare.
S-ar fi ales de tine ceva, Adame, ciung?
Ai fi putut răzbate un drum atât de lung,
Dacă-ți lipsea, din toate, un simț, neprihănitul
Cercetător ușure și ager, pipăitul?
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- citate de Tudor Arghezi despre tăcere
- poezii despre mâini
- citate de Tudor Arghezi despre mâini
- poezii despre cuvinte
- citate de Tudor Arghezi despre cuvinte
- poezii despre cercetare
- citate de Tudor Arghezi despre cercetare
- poezii despre Adam

Femeia, în căderea ei, atrage omul care-și leagă ursita de ursita ei.
Dimitrie Bolintineanu în Manoil
Adăugat de scofieldutza

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre femei sau citate de Dimitrie Bolintineanu despre femei

Anotimpuri
-Nu te întrista, pădure!
Toamna rău a vrut să-ți facă,
Veșmintele îți dezbracă,
Frunzele vrea să le fure.
-Nu te-ngrijora, pădure,
Iarna-i cruntă, tristă, rece,
Viscol, geruri vin, vor trece
Peste ramurile sure.
-Zâmbește din plin, pădure,
Primăvara bate-n geamuri,
Mugurii plesnesc pe ramuri,
Se duc vremurile dure.
-Să râzi veselă, pădure,
Vara trilul îl asculți,
Vin copii voioși, desculți,
Să culeagă fragi și mure.
-S-a sfârșit un an, pădure,
Nici nu știm când a trecut,
O luăm de la-nceput,
Domnul de noi să se-ndure!
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre trecut, poezii despre toamnă, poezii despre sfârșit, poezii despre râs sau poezii despre primăvară

Copacul și omul
Copacul moare în coaja propriului timp,
Lacrimi de frunze îl trec sub orizont,
Ritualul tăcerii coboară în Olimp
Pe cercul amăgirii supt de cerul bont.
Un om a trecut mai demult sub un deal,
Ploile seci lumina ochilor coase,
Dealul nechează sub umbra de cal
Ținut de hățuri de-o mână de oase.
Copacul și omul dorm peste timp,
Răbdarea lor purifică amintirea,
Într-un picior coboară în Olimp
Prin durerea tăcerii iubirea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre timp, poezii despre somn, poezii despre ploaie, poezii despre picioare, poezii despre ochi, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?

Blesteme
(Tudor Arghezi)
Ușure, prin leșia dimineții,
La ceasul cînd se iscă precupeții,
Am fost lovit din trecere o babă
Ce se ivise-n calea lumii, slabă.
Gîndul, rămas în urma mea,
O a ghicit zicînd pre ea:
În două surcele de vreasc să se facă
Picerele tele, făptură buimacă.
Presni-ți-ar timpanu',
Să n-auzi cînd trece traivanul.
Să uiți la cetanii tipicul
Si psalmii în zi de Crăciun.
Să n-ai după masă tutun.
Să-ți pută buricul.
Vedea-te-aș în vreo fițuică
Pus cu litere de-o schioapă.
Curge-ți-ar pe-o nară țuică,
Pe cealaltă numai apă.
Lăuda-te-ar Bogdan Duică
Si pupa-te-ar Popa Iapă!
Răstoarne-se cerul, să-ți cadă-mprejur
Tăria sfărîmată în cioburi de-azur.
Pornească-se vîntul, cînd somnul începe,
La să-ți necheze o mie de iepe.
Stihia, deasupra, să macine-n gușe
Ninsori de funingini si ploi de cenușe.
Să latre la tine căzut în noroi
Zăvozii furtunii cu coada vulvoi.
La urmă și munții, sculați în picioare
Cu labele-n solduri pornind fiecare,
Pe creștet să-ți calce, făcîndu-te turtă,
Să nu se cunoască genunchii de burtă.
Pe tine, jivină de mare valoare,
Te blestem s-adormi de-a-n picioare
Si cînd vei cerca să mai scrii vreo sudalmă,
Să-ti fete un șoarece-n palmă.
La fund, călimara apropae uscată
Să aibă și-o muscă-necată
Si, stropi de cerneală zvîrlind pe hîrtie
Penita crăcită să nu vrea să scrie.
Un dinte să-ți crească, de cremene lungă
Întors către lume să-mpungă,
Iar altul, de cocă și moale, atins,
Să-l simți că te doare-ntr-adins...
La urmă, o droaie de tipuri nefaste,
Profund imbecile si vag pederaste,
Să-ți strîmbe-n neștire ținuta și graiul,
Si-n uliți să crească alaiul
Vîrtej petrecîndu-te-n cale
Păcate, măscări, osanale.
Iar tu, piază rea,
Nu te depărta
De prin preajma sa.
Dă-i în ochi albeață,
În păr mătreață,
În nas roseață,
În inima un ceas rău,
În piept o scoabă
Si-n pat o babă.
Fă din el păpușe,
Să-l strivească-n ușe
Fată jucăușe:
Să-i smulgă urechea si țîțele
Să-i curgă prin coate tărîțele,
Stuchi-l-ar mîțele!
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cai, poezii despre ceas, poezii despre valoare, poezii despre urechi, poezii despre ninsoare sau poezii despre munți

84
Cu opaiț și cu lună,
Ne-am scris nopțile-mpreună.
Și la rău, ca și la bine,
Nu prea m-am uitat la mine,
Ascultînd numai povața:
Omul să-și muncească viața.
Mi-am muncit-o - și atît -
Ca să-mi treacă de urît.
poezie celebră de Tudor Arghezi din Versuri -1980
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Tudor Arghezi despre viață, citate de Tudor Arghezi despre timp sau poezii despre sfaturi

Părinți vitregi
Frunză verde de ce vrei
La copii așa țin ei
Cu ține lupul la miei
Frunză verde de hiadă
Îs de ăia puși pe sfadă
Aruncă copii în stradă
Frunză verde de sadea
Le place numai să bea
Și să facă viața grea
Frunză verde de ce poți
Se remarcă dintre toți
Așa mari tâlhari și hoți
Frunză verde tărăboi
Așa țin și ei la noi
Cum ține lupul la oi.
poezie de David Boia (25 martie 2015)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre oi sau poezii despre lupi

Zăpada
Fulg limpede și pur,
Te-aștept să te scobori,
Petala de pe flori
Sădite în azur.
Azurul se încheagă
Să facă iernii salbă.
E-o trudă-n bolta-ntreagă
Să-ți facă ființa albă.
Dar ajungând la noi,
Cu steaua și cu luna,
Tu treci întotdeauna
Și lași în lut noroi.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre stele, citate de Tudor Arghezi despre stele, poezii despre iarnă, poezii despre flori, citate de Tudor Arghezi despre flori, poezii despre alb sau citate de Tudor Arghezi despre alb

Omul e un cocor care zboară pe dinlăuntru.
Tudor Arghezi în Scrieri, Cocorii (1965)
Adăugat de Eli Gîlcescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zbor sau citate de Tudor Arghezi despre zbor

- om (vezi și ființă umană)
- Omul e un cocor care zboară pe dinlăuntru.
definiție celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Elena Meculescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

EU, COPACUL...
Eu m-am ascuns adesea, de mine, prin pădure
Și mă credeam copacul cu trunchi și ramuri dure;
Am alergat timidă spre licăriri de soare
Și mă credeam, eu însămi, o stea nemuritoare....
Mi s-a-ntâmplat odată s-alerg spre nicăieri,
Să zbor printre iluzii chiar dincolo de zări,
Am alergat prin beznă și prinsă în hățiș
Nu-mi mai găseam cărarea să ies spre luminiș...
Atuncea eu, copacul, m-am clătinat în noapte
Și-am picurat în zori cu rouă și cu șoapte...
Mi s-a deschis deodată fereastra către Cer
Și m-am rugat în taină:,, Nu mă lăsa să pier!''
Și am rămas copacul firav, dar în picioare;
Eu mai alerg și-acuma, ca orice muritoare,
Să ies din întuneric, culeg din cer lumină,
Și trec prin,, uși'' deschise... cu inima senină....
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre rouă, poezii despre noapte sau poezii despre inimă

Tot omul e ros de un vierme și obsedat de un el însuși inexistent, de ceea ce ar fi dorit el să fie.
citat celebru din Tudor Arghezi
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viermi sau citate despre dorințe

Omul își plătește greu dreptul la inteligență cu conștiința că este muritor.
citat celebru din Tudor Arghezi
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre plată, citate de Tudor Arghezi despre plată, citate despre inteligență, citate de Tudor Arghezi despre inteligență sau citate despre conștiință
Natura îi îngăduie fiecărui copac să crească oricât de înalt poate crește. Și, știi ceva? Copacul chiar asta și face. Nu există nicăieri, nici nu poate exista vreunul care să se oprească din creștere numai fiindcă nu are dreptul să aleagă - dacă nu intervine vreo opreliște exterioară, copacul va continua să se înalțe atât cât va putea.
Colin Turner în Născut pentru succes
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre creștere, citate despre existență, citate despre copaci, citate despre înălțime sau citate despre natură

Cărturarii sunt aleși de Dumnezeu ca să mângâie oamenii cu graiuri noi și cu povestiri frumoase și ca să le facă viața mai lină și mulțumirile mai adânci.
Tudor Arghezi în Scrieri, volumul 6 (1964)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre religie, citate de Tudor Arghezi despre religie, citate despre mulțumire, citate despre frumusețe, citate de Tudor Arghezi despre frumusețe, citate despre Dumnezeu sau citate de Tudor Arghezi despre Dumnezeu

Bătrâna țărână
Trăind, ești doar un trecător;
Murind, omul se întoarce acasă.
O scurtă călătorie între cer și pământ,
Apoi devenim vechea țărâna care-am fost prin miile de veacuri.
Zadarnic vrăjitoarele cântăresc leacuri în balanța lunii;
Fu-sang, copacul imortalității, s-a prăbușit devenind lemn pentru foc.
Omul moare, oasele lui albe tac și nu pot rosti un cuvânt
Când pinii verzi simt în ramuri venirea primăverii.
Privind înapoi în trecut, oftez; privind spre viitor, oftez iarăși.
Ce se poate afla mai de preț în aburii glorioși ai vieții?
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre lemn sau poezii despre devenire