
Te știu, micuță impostoare! ...
Mă mir de unde noaptea adună-atâția aștri,
De și-a brodat cu-argintul perdelele din cer.
Cât trec sclipiri răzlețe, mă văd în ochii-albaștri
Ai preaiubitei mele, ce plini sunt de mister.
Lumina ai furat-o din stele căzătoare
Și din paleta toamnei ai înșfăcat culori.
Te știu, gingașă fată, micuță impostoare,
Cu buze senzuale și ochi seducători!
Din cozi de la comete, pomezi pentru carnații,
Ai șterpelit ca furii și ton de galben grâu.
Cum buclele ți-s blonde, cu ele-atragi bărbații,
Ce sclavi ți-s la picioare, dând firii liber frâu.
Din razele de lună, agrafe de lumină
Ai smuls și împletite-s, cu șic, în părul tău.
Socot că mi-ești sortită, tu înger mi-ești, grădină
Și-un cuib plin de dorințe în piscuri de Rarău...
poezie de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Și uite-așa mi te dai toată
Ți-s ochii dimineți de rouă,
Când diamante râd în iarbă
Și soarele cu raze... plouă,
Peste a câta clipă... oarbă.
Ți-s buzele de foc și pară,
De catifea... și flori de mac
Iubirile... când se-nfășoară
Cu vise-n dulcele... iatac.
Ți-s sânii patimi... și ispită,
Plini de nectar și tainic dor,
Ca o chemare... nesfârșită,
Când cerul curge pe covor.
Ți-s coapsele izvor fierbinte
Ce nasc destine... și plăceri,
Când sărutări vor să te-alinte
Și să te-adune... din tăceri.
Și uite-așa... mi te dai... toată
Cum nu credeai... a fi... amor,
Turnat în trupul tău de fată,
La vremea... sfântului fior.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

La început de drum
(ÎN LOC DE MĂRȚIȘOR)
De mi-ai fi fost un mărțișor
Te-aș fi visat odată-n an.
Mi-ești soare-n primăveri ce vin
Mi-ești roșu și-albul laolalt'.
Mi-ești primăvară de lumină
Cu zâmbete și ghiocei
Mi-aduci din înălțimi iubirea
Și-o înnozi să nu mai poți s-o iei.
Cu tine-ncepe ceru'-albastru
La început de anotimp,
Și tot seninul din iubire
Mi-l legi în roșu și argint.
Mi-atârni de el o inimioară
Și mi-o așezi în palma mea.
E început de primăvară
Și-așa începe dragostea..
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna de pe cer
Îți promit că ies la noapte, sus pe cer
Să caut luna, ce se ascunde-n nori
Și, dintre mii de aștri călători
O să ți-o aduc, golită de mister.
Din razele pe care le va geme
O să îți țes o scară fermecată
Pe care să te urci, frumoasă fată,
Spre alte înălțimi ce-or să te cheme
De va fi timp, pe-acolo prin înalt
Îți voi culege și un buchet de stele
Să înțelegi, uitându-te la ele,
Că ești de necuprins, că ești de neuitat
Din luna de pe cer, și stele, și comete
Luminei care ești o să-i aduc lumină
Și poate că atunci, firească și deplină,
Iubirea mea va ști o clipă să te-mbete
poezie de Constantin Cucu
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi ochi frumoși
Am iubit și eu odată
Doi ochi frumoși de fată,
Plini de taină și mister,
Două stele sus pe cer!
Erau fermecători
Ca o grădină cu flori,
Un curcubeu în mii de culori,
Ochii cei nemuritori.
Ce bine mă simțeam
Când alături de mine îi aveam,
Cu vorbe dulci îi dezmierdam,
Ce fericiți eram.
Dar într-o zi m-au părăsit,
S-au dus și înapoi n-au mai venit
Și sufletu mi-i trist și amărât,
C-am pierdut tot ce-am iubit.
poezie de Vladimir Potlog (7 martie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea măsura tuturor lucrurilor
Copilăria mă bate pe umăr
prietene-ai uitat de mine
trec amintiri fără de număr
prin trupul tău parcă-s jivine
Prietene-ai uitat de mine
ți-s ochii plini de viitor
un trandafir chiar între șine
nu-l vede niciun călător
Ți-s ochii plini de viitor
trec amintiri fără de număr
tăcerea însă n-o măsor
copilăria mă bate pe umăr
Prietene-ai uitate de mine
doar dragoste îmi face bine
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (20 mai 2020)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoportret
Cam micuță, cam negruță
Cu ochii lipiti de frunza
Doua pete maronii
Cu sclipiri de stele vii
O paleta de culori
Puse-n versuri dulci in zori
Amalgam din ganduri zeci
Prin umbritele poteci
Vin din rasarit de soare
Si merg spre apus in zare
Iubesc tot ce-mi este dat
Pastrez sufletul curat
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Primește-mă-n suflet, iubito!
Primește-mă-n suflet, iubito, mi-ești dragă!
Promit să m-așez lângă tine cuminte.
Noian de trăiri strâns de tine mă leagă.
Mă lasă, atât, să te-mbăt în cuvinte.
Ascultă, iubito, cum spun câte-n lună
Și-n stele, nespuse și vechi simțăminte.
Privește-mă-n ochi și-un sărut dă-mi arvună,
Când dragostea mea-ți voi jura pe morminte.
Pe strunele tale, femeie vioară,
Iubirea cea veche-n acorduri revarsă.
Tu blândă, frumoasă și dulce povară,
Păstrează-mi dorința-n visare neștearsă.
Te-oi ține în brațe, pân' zorii s-or naște,
Pe tine, reversul bătrânei Xantipe.
Tăcerea mă-mbie șireată-a cunoaște,
Parfumul suav al trecutelor clipe.
poezie de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tac
Mi-e drag de tine ca la lună cerul.⁸
In brațe i se cuibărește-n nopți senine.
Și cand e-ntreagă, sunt și eu. Ce bine!
Atunci vii tu și mi te joci cu părul.
Ti-l răsucești pe langa mână, și mă doare
Tac. Durerea de la tine e plăcută.
Of Doamne, ai milă de mine. Mă sărută.
O fi aievea? Este. Credeam că mi se pare.
Hm, gura ta miroase-a floare. De mac
Și roșie-i ca iasomia. Ba e albă. Flori...
Nu îmi mai pasă acum de forme, de culori.
Mi-ești drag. Atât mai știu. Atât. Si tac.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe 10 martie
Cu patru-ș'patru de pahare,
Cum să mai poți să te ridici?!
Ori ai rămas cu capul mare,
Ori ți-s picioarele prea mici
epigramă de Mihaela Banu din volumul de versuri Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
O inimă și o lună
Caut apa unei irosiri egale
cu ploaia,
îmi clocotește trupul în lumină
și umbra mi-e mai limpede la brâu.
Se vede într-un ochi subțire de grâu.
pâinea împăturită într-o simplă rugăciune.
Ard odată cu tine,
ni se micșorează sufletele
cât un soare ros de nori.
Tu ai mai fost aici,
te știu pe de rost ca pe o copilărie limpede,
mai limpede ca piatra ieșită din râu,
Se vede printr-un ochi subțire de grâu
cum îmi lucește părul înserat,
îți bate pulsul încurcat.
Mă prelungesc cu trupul de aer
unde ți se sfârșește creștetul.
Se vede într-un ochi albastru de cer
o inimă și o lună
într-o zbatere
subțire de furtună.
camelia oprița
poezie de Camelia Oprița
Adăugat de Camelia Oprița

Comentează! | Votează! | Copiază!

Inseparabil
În fiecare zi mă tem
Să nu dispar din gândul tău,
Uitarea-ți ar fi un blestem
Mai crunt decât plonjatu-n hău!
Clipa sfântă când te-am găsit
A fost minunea vieții mele,
Tu ești visul meu împlinit,
Eu mă simt Lună între stele!
De n-ai fi element vital,
Unic, de supraviețuire,
Nu ți-aș fi țărmul de coral,
Nu mi-ai fi marea de iubire!
Formăm un component ciudat,
Armonios, inseparabil,
Piese lego ce s-au sudat
Într-un întreg impenetrabil.
Nu-mi amintesc cam ce-am făcut -
Tu mi-ești motor și tu mi-ești frână,
Sau poate nici nu m-am născut
Nainte să fim împreună!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor îmi e de tine ...
Dor îmi e de tine, dragă,
Dor de ieri, cu dor de azi.
De noi doi ce-o să se-aleagă,
De nu vii la piept să-mi cazi?!
Dor îmi e de tine, fată,
Tu mi-ești dragostea dintâi,
Ce-a plecat ca niciodată,
Când credeam c-ai să rămâi.
Dor îmi e de tine, dragă,
Nu-s nici flori, nu-s nici fântâni,
Lângă ele-a gurii fragă
Să mi-o dai fără s-amâni.
Dor îmi e de tine, fată.
Crezul meu e că m-aștepți,
Proaspătă și-mbujorată,
Vechi fiori să redeștepți.
Dor îmi e de tine, dragă,
Să te salt de subțiori.
Lumea, dacă ne reneagă,
Ne-om iubi din seară-n zori.
Dor îmi e de tine, fată,
Vreau să-ți mângâi părul tău.
De destin mi-ai fost tu dată
Și iubită și călău.
Dor îmi e de tine, dragă,-
Toate-s vânt, iubirea-mi nu.
Vechi simțiri pe veci ne leagă
Și-am să vin de vrei și tu!
poezie de Mihaela Banu din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
S-ar stinge mai curând
S-ar stinge mai curând un cer cu stele
Și apele-ar seca pe orișiunde,
Și soarele s-ar îneca în unde
Și n-ar mai scânteia ca azi în ele;
Și munții mari cu înălțimi rebele
Tot mai curând în haos s-ar ascunde
Decât aș vrea să-mi fac spre-o blondă punte,
Spre-albaștrii ochi, cu dorurile mele.
Doi ochi căprui pe veci mă-ncătușară,
Ceilalți nici vii în fața mea să-mi pară!
Și nu mă-ncântă părul auriu.
Doi ochi căprui mi-ar lumina și-n moarte,
Căci numai ei mi-s dăruiți de soarte -
Doi aștri peste inimă să-i știu.
sonet de Pierre de Ronsard din Sonete, traducere de Pavel Darie
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneori zâmbim atât de senin precum e cerul noaptea plin de stele cu o lună plină. Luna se oglindește doar în ochii plini de lumină.
citat din Natalia Păun (ianuarie 2016)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Adun pentru un mâine...
Adun lumini de suflet pe drumul vieții mele
Ce strălucesc în juru-mi, ca stelele din cer!
Și le culeg cu drag, punând de-o parte cele
Ce-mi dăruiesc lumina cu veșnicul mister!
Îmi fac apoi din ele, depozit pentr-un mâine,
Când întuneric poate-oricând să se abată!
Și caut să mai strâng ceva și pentru cine,
Puterea nu o are și pare să nu poată...
Și ne încropim un cer, ocean geamăn de stele!
Să semănăm lumină, să strălucim de dor...
Și cu sclipiri de-argint asemenea cu ele,
Să încântăm privirea, lucind asemeni lor!
poezie de Mihaela Ciofoaia
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc
Te pierd pentru-o secundă, cât pleoapele-mi clipesc.
Te rătăcesc în gânduri, doar să te regăsesc.
Și-n ăst răstimp, iubito, pe iris ți-odihnești
A trupului splendoare și pletele-ngerești.
Rămas-am treaz în noapte ca trupul să-ți dezmierd,
De teamă că în somnu-mi putea-voi să te pierd.
Ajuns-am să mă sperii de-al nopții fiu, Morfeu.
De-n labirint de vise tu pieri, mă pierd și eu.
În Cerber m-aș preface, pândind la căpătâi;
Când ochii-i vei deschide, să fiu eu cel dintâi,
Pe care-ți lași privirea să lenevească-n zori,
Să simt până-n străfunduri ai dragostei fiori.
Te pierd pentru-o clipită, doar să te regăsesc,
Ursita mea mireasă, cu chip dumnezeiesc.
Ți-s ochii rupți din stele, ți-e gura rod în pârg.
Mă lași, sau voi fi furul ce o sărut cu sârg?!
Să dăm urmare firii! Tu, cea de zei sortită,
Mă-nvață alfabetul iubirii și-n sanscrită!
poezie de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ești al meu
Eu te iubesc ca o leoaică, ce-și apără puii cu dinții,
Eu te iubesc mai mult decât își iubește-un copil părinții;
Tu ești acel ce m-a rănit și tot nu scap de vraja ta,
Sub flacăra ta m-am topit... mi-ești orizont, mi-ești vis, mi-ești stea!
Mă zvârcolesc, dar inutil, se pare că nu am scăpare,
E-n van să strig după-ajutor, nimeni n-aude-n larga zare!
Încerc să scap, mă strângi în laț, puterea mi-ai anihilat,
Nu știu cât de femeie-ți sunt, dar tu îmi ești... cel mai bărbat!
Ca să mă rup de tine-acum, ar însemna să-mi sfâșii carnea!
Cine-ncearcă să mi te ia,, voi da luptă soră cu moartea!
Poate nu știu, poate nu pot și să mă schimb acum, mi-e greu,
Nu-s sigură de mai nimic, numai de-un lucru: ești al meu!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Giuvaier
Fiori mă trec, explodez stele,
De cîte ori te văd trecând...
Devin nimic, un muribund;
Se pierd și simțurile mele.
Ești ca un vis de primăvară
Cadână din file de basm;
Am inima-n continu spasm
Când vii și pleci, ca-ntâia oară.
Privirea-ți ghețuri îmi topește
Ca-n zilele cu ger de iarnă.
Prohod de îngeri stau s-aștearnă
D-apari și au primit de veste.
Ești izuri fin mirositoare
Din porii ce-ți emană simțuri...
Te-aș întrona pe veci, în jilțuri,
De-aș fi un rege, scumpă floare.
Ești gajul meu de nemurire
Cât ești a mea, cum apa vieții;
Mi-ești elixirul tinereții...
Mi-ești Univers, scumpă iubire.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea
Izvorul meu de mângâiere
ce-mi plângi în liniște durerea,
când te cuprind la piept
în brațele mele însetate de tine,
ce cresc din trup doritoare,
ca niște ramuri spre lumină,
mă pierd în noaptea ochilor tăi negri,
plini de mister fierbinte.
Bucuria vieții mele,
ochii tăi sunt două făclii
care ard orice frică ascunsă în mine,
altarul meu de rugăciuni
în care văd sclipirea a mii de îngeri păzitori,
iubite stele din adâncuri,
pe care le număr noaptea, ca un copil,
până adorm.
poezie de Florin Armangic
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt liniștea ta
Tu ești o furtună, dar cu liniștea mea
Te acopăr în noaptea prea rece
Mă-nconjori plin de ceață doar cu dragostea ta
Și mă doare crunt timpul ce trece
Printre valuri te pierzi dar eu știu să te simt
Și-ți aștern țărmul meu la picioare
În furtuna-ți nebună te acopăr cu-alint
Iar din beznă te-mping către soare
Dar când zile-or veni și vei fi prea să rac,
Iar eu vis îți voi fi de departe
Am să-ncerc doar în stropi de iubiri să te-mbrac
Eu sunt liniștea ta.... Tu mi-ești noapte....
poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!