Inseparabil
În fiecare zi mă tem
Să nu dispar din gândul tău,
Uitarea-ți ar fi un blestem
Mai crunt decât plonjatu-n hău!
Clipa sfântă când te-am găsit
A fost minunea vieții mele,
Tu ești visul meu împlinit,
Eu mă simt Lună între stele!
De n-ai fi element vital,
Unic, de supraviețuire,
Nu ți-aș fi țărmul de coral,
Nu mi-ai fi marea de iubire!
Formăm un component ciudat,
Armonios, inseparabil,
Piese lego ce s-au sudat
Într-un întreg impenetrabil.
Nu-mi amintesc cam ce-am făcut -
Tu mi-ești motor și tu mi-ești frână,
Sau poate nici nu m-am născut
Nainte să fim împreună!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Ești al meu
Eu te iubesc ca o leoaică, ce-și apără puii cu dinții,
Eu te iubesc mai mult decât își iubește-un copil părinții;
Tu ești acel ce m-a rănit și tot nu scap de vraja ta,
Sub flacăra ta m-am topit... mi-ești orizont, mi-ești vis, mi-ești stea!
Mă zvârcolesc, dar inutil, se pare că nu am scăpare,
E-n van să strig după-ajutor, nimeni n-aude-n larga zare!
Încerc să scap, mă strângi în laț, puterea mi-ai anihilat,
Nu știu cât de femeie-ți sunt, dar tu îmi ești... cel mai bărbat!
Ca să mă rup de tine-acum, ar însemna să-mi sfâșii carnea!
Cine-ncearcă să mi te ia,, voi da luptă soră cu moartea!
Poate nu știu, poate nu pot și să mă schimb acum, mi-e greu,
Nu-s sigură de mai nimic, numai de-un lucru: ești al meu!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Giuvaier
Fiori mă trec, explodez stele,
De cîte ori te văd trecând...
Devin nimic, un muribund;
Se pierd și simțurile mele.
Ești ca un vis de primăvară
Cadână din file de basm;
Am inima-n continu spasm
Când vii și pleci, ca-ntâia oară.
Privirea-ți ghețuri îmi topește
Ca-n zilele cu ger de iarnă.
Prohod de îngeri stau s-aștearnă
D-apari și au primit de veste.
Ești izuri fin mirositoare
Din porii ce-ți emană simțuri...
Te-aș întrona pe veci, în jilțuri,
De-aș fi un rege, scumpă floare.
Ești gajul meu de nemurire
Cât ești a mea, cum apa vieții;
Mi-ești elixirul tinereții...
Mi-ești Univers, scumpă iubire.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire
Te iubesc mai mult decât natura,
Fiindcă tu natura însăși ești,
Decât libertatea mi-ești mai dragă -
Fără voi, ca un ocnaș trăiești.
Te iubesc cu toată nebunia,
Ca pe-un hău, nu ca pe-un drum de roți,
Te iubesc mai mult decât se poate,
Cât de mult - să înțelegi nu poți.
Fără noimă te iubesc întruna,
Și când beau și-atunci când spun prostii;
Mult mai mult decât pe mine însumi
Te iubesc. Vreau sigură să fii.
Te iubesc mai mult decât pe Shakespeare
Decât toate cele pământești,
Mi-ești și decât muzica mai dragă,
Pentru mine, muzica - tu ești!
Te iubesc mai mult decât speranța
Gloriei, în veac de vis și fum,
Decât țara asta ruginită,
Fiindcă tu ești țara mea acum.
Ești nefericită? N-ai temeiuri!
Nu-L mai mânia pe Cel de Sus.
Decât fericirea mi-ești mai dragă
și decât iubirea, mai presus.
poezie de Evgheni Evtușenko
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Dulce tinut al poamelor" de Evgheni Evtușenko este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Azur 3
De unde ai apărut
Azur nebun în calea-mi
De mi-ai furat poemul
Și inima din piept?
Nu îmi răspunde, știu
Din tâmpla-mi de copilă
Când mă rugam s-apari
În seri uitate-n vină.
Dar oare tu știai
Că eu te voi iubi
Ca pe-o icoană sfântă
Și-n piept vei stărui?
Știai chiar tot, iubite
'Nainte să mă ai
Căci eu ți-am fost sortită
Și tu al meu Serai.
Iubire dintre stele,
Al meu vis rătăcit,
În tâmplele-mi prea ninse
Tu vino-mi la iubit.
Te voi iubi cu Luna
Și Cerul deopotrivă
Din stele îți voi face
A inimii cunună.
Eu te-am ales să-mi fii
Al tâmplelor poem
Pe când eu voi veni
Să fiu al tău blestem.
Ne vom iubi, în Cer
Așa și pe Pământ
Eu m-am născut să pier
Iubindu-te etern.
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când ești lângă mine, mamă
Când ești lângă mine, mamă,
Norii de pe cer dispar.
De nimic nu-mi mai e teamă,
Suntem împreună iar.
Când îmi treci mâna pe frunte
Simt o caldă mângâiere.
Îmi alină doruri multe,
Tristețea din suflet piere.
Iar când mă săruți pe frunte
Simt din plin a ta iubire.
Uit de grijile mărunte,
Radiez de fericire.
În curgerea vieții mele
În inimă te voi purta.
Și când vei pleca la stele
N-am să uit iubirea ta.
poezie de Dumitru Delcă (26 martie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
La început de drum
(ÎN LOC DE MĂRȚIȘOR)
De mi-ai fi fost un mărțișor
Te-aș fi visat odată-n an.
Mi-ești soare-n primăveri ce vin
Mi-ești roșu și-albul laolalt'.
Mi-ești primăvară de lumină
Cu zâmbete și ghiocei
Mi-aduci din înălțimi iubirea
Și-o înnozi să nu mai poți s-o iei.
Cu tine-ncepe ceru'-albastru
La început de anotimp,
Și tot seninul din iubire
Mi-l legi în roșu și argint.
Mi-atârni de el o inimioară
Și mi-o așezi în palma mea.
E început de primăvară
Și-așa începe dragostea..
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vin sărbătorile, iubite!
Ți-aș cânta un colind de iubire,
Să-ți dezgheț geamurile prin care nu mă vezi,
Să topesc gheața ce-o pui între noi uneori,
Să-ți deschizi poarta către mine:
Îmi dai, ori nu-mi dai?
Mâna, să te simt al meu,
Ochii, să-mi luminezi viața,
Inima, să-ți vindec!
Căci tu mi-ești cel mai falnic brad,
Ce-a rupt securile ce-au încercat să-l taie,
A-ntors furtunile ce-au vrut să-l smulgă,
A-ntins brațele, zâmbind, iernii ce-a vrut să-l doboare!
Și ți-aș ura, cât voi trăi,
Semeț, tu să privești de sus,
Ca orice griji să-ți pară mici,
Problemele, să nu la vezi!
Tu să-mi străluceștii în ogradă,
Eu să te scutur de zăpadă,
Să te scap de orice povară,
Să fii mereu vesel și bun,
Fie-ne zilele de vară
Și serile, ca de Crăciun!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Foc mocnit
De-aș împleti vorbele tale,
Mi-aș face scut și adăpost și leac;
Din gânduri mi-aș țese perdele,
Privirea-ți să nu mă orbească.
Zâmbetul tău e scopul meu,
Comoara mea-i iubirea ta.
Din palme, tu mi-ai face leagăn,
Eu ți-aș cânta șoptit, s-adormi
Și-n visul tău m-aș face zână,
Să-ți fiu mereu cea mai frumoasă!
Cum te știu eu... te știu doar eu,
Doar tu mi-ești dor nepământesc,
Până la cer și-adânc sub mări
Mă contopesc, sub vraja ta,
Chiar cu iubirea însăși!
În preajma ta, eu nu sunt eu,
Sunt altceva... sunt umbra ta!
Tu să nu mă lipsești de tine
N-aș avea adăpost, nici leac, nici scut!
...............................................................
Iubirea mea nu-i foc mocnit:
Tu-mi ești... de neînlocuit!
poezie de Leliana Rădulescu din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi amintesc
îmi amintesc de tine cum mi-ai fost
în visul cel tihnit de-odinioară,
când te aveam statornic adăpost
și pavăza furtunilor de-afară.
îmi amintesc de tine cum veneai
în visul cel tihnit de-odinioară,
c-o vorbă spuza zilei mi-o-nviai
și-mi luminai odaia de cu seară.
îmi amintesc de tine cum mi-ai fost
în visul cel tihnit de-odinioară,
până să-ți fiu bagajul fără rost
uitat pe un peron de gară.
tăcerea ta e-al morții avanpost,
pe care nici speranța nu-l doboară.
îmi amintesc de tine cu mi-ai fost
în visul cel tihnit de-odinioară.
poezie de Luminița Ignea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Momentul
A fost o zi, nu știu în ce zi,
Nu-mi amintesc la ce oră
Dar îmi amintesc că te-ai întâlnit,
Te-ai auzit, ai strigat, ai trăit.
Îmi amintesc evadarea ta...
Ai ieșit dintr-o gaură de viață
Și te-ai născut cuvânt fără voce.
Acum că te-am citit,
Nu-mi amintesc de ce...
În acea zi, în acel moment
Te-ai găsit căutând în mine,
Pe mine sau pe lângă mine.
Ai fost în așteptare
Sau mai ești încă,
În acel moment, în locul acela
Mi-amintesc...
Era plin de absența mea.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te declar vinovat
Tu mi-ai răpit zâmbetul
Și mi-ai frânt zborul,
Mi-ai înnorat privirea,
Mi-ai împovărat gândul;
Îmi privesc viața ca pe o clepsidră:
Câte minute de iubire mi-au rămas?
Se scurg rapid și doar tu ești de vină,
Mi-ai măsluit clepsidra iubirii
Tocmai acum, când mai e puțin
Nisipul ce mi l-ai aruncat în ochi
Pe post de dragoste!
Dar tot e bine: măcar toate firele lui sunt aceeași culoare,
Nu le mai văd pe cele negre
Când am dat mâna cu suferința
Ori de câte ori tu răsuceai clepsidra altcuiva...
Te declar vinovat,
Deși nu am dovezi:
Nu ai ochi pentru rănile mele,
Ba chiar spui că m-am rănit singură!
Te condamn la iubire pe viață,
Să-ntorc clepsidra și s-o pun să cearnă
Numai iubire pură!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-mi
Spune-mi cum visul te-a găsit
tremurând în gând cu mine
ori în taină te-a iubit
și s-a întors cu iz de tine?
Spune-mi de ce gândul te-a durut
când l-am trimis să te întrebe
de ce ți-e freamătul tăcut
și m-ai împietrit în tâmple?
Spune-mi cum noaptea te-a primit
în ale sale brațe cu iubire
să știi că mi-ești veșnicul ursit
și vers etern în poezie?
Spune-mi tu, domn între stele
de ce te-ai oprit la mine-n piept
ori să mă ferești de rele
ori viața-ntreagă să te-aștept?
Nu am răspuns la toate cele
doar un gând ce mă frământă
să fii lumina de la stele
sau doar iubirea ce mă cântă?
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marlin: Uau.
Coral: Hmm.
Marlin: Uau.
Coral: Hmm.
Marlin: Uau.
Coral: Da, Marlin. O văd. E frumoasă.
Marlin: Deci, Coral, când ai spus că vrei să ai vedere la ocean, nu credeai că o sa primești tot oceanul, nu-i așa? (Respiră adânc.)
Marlin: Oh, da. Aici avem spațiu destul. Ți-am făcut pe plac, sau nu?
Coral: Mi-ai făcut pe plac.
Marlin: Și nu a fost foarte ușor.
Coral: Pentru că și alți pești-clovni puseseră ochii pe locul acesta.
replici din filmul artistic În căutarea lui Nemo
Adăugat de Liliana Stefan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfântă ești natură
Sfântă ești natură, în cartea vieții mele,
Ca o icoană veche, ca luna între stele.
Ca doina, cusută pe ia țărănească,
Ca dragostea sfințită, în casa părintească.
Ca bucuria vieții, în suflet omenesc,
Ca razele de soare, pe trupul pământesc.
Ca ploaia cea măruntă, ce cade peste toate,
Ca holdele bogate și coapte peste noapte.
Ca armonia vieții pe strune de vioară.
Ca valsul primăverii, pe coarde de chitară.
Ca dansul feciorelnic, între ferestre mute,
Ca gândul înțelept, cu fapte mult mai multe.
Ca părul cel mângâie cu dragoste zefirul,
Ca tinerețea, în sân cu trandafirul.
Ca hărnicia zilei, de toate aducătoare,
Ca înserarea nopții, ce îmbie la visare.
Ca gerul iernii, ce râde pe țurțurii de gheață,
Ca soarele zâmbind, în prag de dimineață.
Ca sfânta rugă în pragul adormirii,
Ca o recunoștință, pe marea mulțumirii.
Sfântă ești natură, când fruntea mi-o mângâi,
Ai fost prima iubire, de mână să mă ții,
Atât cât voi trăi, atât cât voi trăi.
poezie de Valeria Mahok (24 noiembrie 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfântă ești natură...
Sfântă ești natură, în cartea vieții mele,
Ca o icoană veche, ca luna între stele.
Ca doina cusută pe ia țărănească,
Ca dragostea sfințită în casa părintească.
Ca bucuria vieții în suflet omenesc,
Ca razele de soare pe trupul pământesc.
Ca ploaia cea măruntă ce cade peste toate,
Ca holdele bogate și coapte peste noapte.
Ca armonia vieții pe strune de vioară.
Ca valsul primăverii pe coarde de chitară.
Ca dansul feciorelnic între ferestre mute,
Ca gândul înțelept cu fapte mult mai multe.
Ca părul cel mângâie cu dragoste zefirul.
Ca tinerețea în sân cu trandafirul.
Ca hărnicia zilei de toate aducătoare,
Ca înserarea nopții ce îmbie la visare.
Ca gerul iernii ce râde pe țurturii de gheață,
Ca soarele zâmbind în prag de dimineață.
Ca sfânta rugă în pragul adormirii,
Ca o recunoștință pe marea mulțumirii.
Sfântă ești natură, când fruntea mi-o mângâi,
Ai fost prima iubire, de mână să mă ții,
Atât cât voi trăi, atât cât voi trăi.
poezie de Valeria Mahok (24 noiembrie 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căutători de dragoste pe internet
Vreau să ne tutuim, e-mailurile tale sunt ciudat de precise
folosești puține cuvinte dar la obiect
blândețea ta îmi dă încredere
speranțele tale îmi dau speranțe
nădejdile tale se vor metamorfoza
Tu nu ești tu?
Îmi place îmbrățișarea ta din ultimul răspuns,
bizar, dar e plină de căldură, e la locul ei
singurătatea ta îmi umple sufletul
nu mai sunt singur
înconjurat de persoane care mă iubesc
nu mai sunt singur.
Îmi place îmbrățișarea ta
este fictivă, ireal de plină
îmi umple inima
vorbele tale îmi arată o altă fațetă
Tu nu ești tu.
Căutăm speranțe întruna
te-am găsit?
te-am găsit virtual într-un moment vital
simt... cum încerci să îmi spui multe
dar n-ai încredere
n-ai certitudini încă
momentul în care vei răbufni e aproape
Ai încredere, ai speranțe, fii veselă
fii binevoitoare
fii cum te-am visat
nu te mint, nu-mi place să amăgesc
scrie-mi mai mult
am nevoie.
Tu, încă nu ești tu!
Ești sinceră?
ești departe?
cu atât mai bine
suferi?
poate vei suferi mai puțin!
întreabă-mă orice
nu te ascunde!
te tăinuiești în expresii
plângi?
nu plânge, visează
știu că ești frumoasă
mi-a șoptit un înger
Dar tu ești tu?
E ușor să păcălești pe Internet
un nume, o fotografie, o adresă
mai multe nume, mai multe fotografii
mai multe adrese.
Nu are rost să mă minți
vorbele tale ascund o persoană inteligentă
dar ți-e frică.
Dacă eu nu sunt eu iar tu... nu ești tu?
M-am jucat o clipă
ești singura care mi-ai răspuns
nu vreau să mai caut.
Port un nume simplu
eu nu sunt.
Sunt obosit
sunt bătrân și tânăr
sunt prins, încadrat de iubiri
avem giga biți nenumărați
miliarde de nano și mai multe miliarde de pico!
Ți-e teamă de pustietate?
și mie!
dar împreună vom cuprinde tot universul.
Îmi lipsește îmbrățișarea ta de la ora 4
am devenit dependent de tine!
Voi pândi să se aprindă plicul
oare îmi vei răspunde?
Tu... eu?!
poezie de Aurel Avram Stănescu (martie 2009)
Adăugat de Aurel Avram Stănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
LA PRIMA VEDERE (gazel)
M-am grăbit să te văd goală...
Tinerețe, scurtă boală!
Apoi, m-am mai liniștit
Ba chiar mi-ai părut nasoală!
Când a fost să deschizi gura,
Creierul ți-e albă coală,
Se vedea de la o poștă
Că n-ai prea dat pe la școală!
Chiar dacă era de firmă
Era urâtă-a ta țoală
Și-atunci când mergeai pe stradă
Să știi că păreai o troală!
Nu știu ce-am văzut la tine
Bani am cheltuit o poală
Du-te de unde-ai venit
Că nici nu mi se mai scoală!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La ceas de seară
La ceas de seară gândurile-mi fură
Și liniștea și clipa de tăcere...
Le simt precum un strop de cianură
Ascuns azi într-un fagure de miere...
Îmi amintesc copila de-altădată
Cu părul negru, lung și ondulat,
Cu zâmbet cast și ochi de ciocolată.
Dar timpul a trecut... Te-ai depărtat!
Îmi amintesc cum mă strângeai de mână.
Zburam spre stele și spre adevăr...
Azi timpul amintirile-mi sugrumă
Și de acel trecut îmi este dor.
Da, timpul a trecut. Ai fost mireasă...
Te-a dus un june mândru la altar.
Ce tânără ai fost și ce frumoasă!
Ne-am întâlnit pe drumul vieții iar...
Și viața ta a fost un câmp cu grâne.
Timpul s-a-ntors în palma noastră iar
Și nu-mi mai amintesc nici cum nume
Ne-am revăzut pe-al timpului altar.
Din cerul desfăcut ca o fântână,
Culegem astăzi, iarăși, amintiri.
Tu ești de-acum pe sufletu-ți stăpână,
Iar eu, oh, eu am lacrimi în priviri.
S-a strâns în noi, gol după gol, uitarea.
Din noi, mereu, tăceri s-au adăpat.
Ne este ca un haos depărtarea
Și ce străin ni-i drumul... Ce păcat!
N-avem fotografii, dar ne rămâne
Doar gândul bun trimis spre Dumnezeu
Și timpul petrecut în astă lume -
Un gol imens prins între tu și eu.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strofa mea preferată
Ai apărut într-o zi răcoroasă
Atât afară, cât și în inima mea.
Dar mi-ai făcut viața frumoasă
Și-acum doar pe tine te vrea.
Te iubesc cum n-am mai iubit
Sufletul meu doar ție îți aparține.
Din clipa-n care te-am găsit
Mi s-a schimbat soarta în bine.
Zâmbetul tău timid m-a cucerit,
Formăm un întreg amândoi.
Iar tot Universul mi-ai răvășit
Doar cu buzele tale dulci și moi.
Alături de tine sunt completă,
Te-am așteptat cu nerăbdare.
Mă faci să mă simt perfectă,
Mi-ai alungat orice supărare.
Acum îți spun cu sinceritate ție,
Nu te-aș lăsa sau uita vreodată.
Iar de viața-nseamnă poezie,
Tu rămâi strofa mea preferată!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (19 iulie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ești zăbava vieții mele
Tu ești zăbava vieții mele
în care-nchizi singurătatea,
cu sluj și mii de temenele
slobozi din mine răutatea!
Trezești de fiecare dată
gânduri trăsnite și rebele,
ești cea mai insolită fată
când ești zăbava vieții mele!
Remarc figura-ți încruntată
când te-ntâlesc, uit toate cele,
mă placi, te prefaci bosumflată,
dar ești zăbava vieții mele!
Se mai întâmplă câteodată
să uit de lună și de stele,
te vreau așa... îngândurată
că ești zăbava vieții mele!
În clipele cele mai grele
să te urăsc, să plâng îmi vine,
că ești zăbava vieții mele
și te-aș pârî... dar n-am la cine!
Că-mi ești atât de singulară
încât îți compun poezele,
ispită dulce și amară,
tu ești zăbava vieții mele!
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!