Amar

Oh, cât am fost de păcătos
în viaţa asta de prisos

Cât am iubit şi cât am fost
în dragostea mea fără rost

Cu bani puţini şi generos
Cu cel bogat şi cârpănos

Dând bob de bob un plâns frumos
mici perle porcului sârmos

Acum te-apleacă, şi de jos
culege-ţi trupul os de os

şi du-te'n codrul neguros
şi fă-ţi prieten un bot-gros

sau du-te'n vântul mânios
şi plângi încet sau furios

că totul este de prisos.

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este de prisos să torni apă în mare şi să aprinzi lampa ziua. Tot de prisos este a-l hrăni pe sătul şi a-i da bani unui bogat.

proverbe sanscrite
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Du-te, du-te...

- Du-te... să nu te mai văd altu'
Du-te şi în plata mea mă lasă!
Că mă ceartă iar amantu'
C-ai venit... devreme-acasă.

epigramă de Vasile Iuşan din Justiţia e oarbă... (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Du-te după ea! La naiba, nu mai sta acolo aşteptând ca ea să te sune. Du-te după ea pentru că asta ar trebui să faci când iubeşti pe cineva, nu să aştepţi să-ţi dea ea un semn care ar putea să nu vină niciodată. Nu lăsa oamenii să fie o simplă întâmplare pentru tine. Ea nu este o nenorocită de emisiune TV sau o tornadă care ţi se întâmplă. Sunt oameni pe care poate i-aş fi iubit dacă s-ar fi urcat într-un avion sau ar fi alergat pe stradă după mine sau m-ar fi sunat beţi la 4 noaptea pentru că trebuia să-mi vorbească chiar atunci şi pentru că nu vroiau să regrete asta. Chiar dacă sunt poate singura persoană care face lucruri nebuneşti pentru alţii ce nu ar da doi bani pe asta sau nu s-ar comporta ca nişte idioţi sau să fie complet vulnerabili şi oneşti. Să faci pe cineva să se îndrăgostească de tine este uşor şi nu poţi să stai acolo speriat, respirând în telefon. Nu este idea tuturor despre ce este dragostea, dar este ceea ce cred eu că ar trebui să fie, pentru că eu aşa fac. Aşa că du-te strigă-i dragostea ta, şi fii cu ea în moduri în care contează pentru că asta este frumos şi este generos şi asta înseamnă să iubeşti pe cineva. Este nepoliticos şi nesigur, dar nu contează.

citat din Harvey Milk
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi viaţa

Şi viaţa care merge înainte
şi fără tine, şi fără tine, şi fără tine
triumfătoare viaţă pe ruine,

pe oase şi pe părul tău de lună,
pe ceea ce a fost şi nu e,
pe ceea ce coboară, pe ce suie,

pe ceea ce nici nu ştim dacă e,
pe ceea ce nici nu ştim dacă a fost,
şi cu ce rost, şi cu ce rost, şi cu ce rost,

pe ceea ce ai vrea să întorci şi nu se poate,
pe ceea ce-i aproape şi-i departe,
pe ceea ce desparte.

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce fel de tren

Ce fel de tren marfar eşti tu
dacă ţi-e trupul meu şină de carne;
Cel fel de măr eşti tu
dacă ţi-e ramură viaţa mea?

Eu locuiesc într-un tril
de privighetoare.
Dorm cu ceafa pe nota Do
şi-mi încalţ piciorul
într-un saxofon.

Du-te, îmi strigă ciocanul.
du-te,
du-te idiotule de cui de fier,
du-te;
Nu vezi că te bat în palma
unui crucificat?!

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânul din mine

Când viaţa mi se scurge-încet, încet
Eu mă îndrept spre sfântul Nazaret
Nu sunt de felul meu un păcătos
Am trupul plin de răni, fără folos...

La vârsta mea se-adună anii stând
Ca să-i alung eu nu mi-am pus în gând
Las scris posterităţii pe-un bilet
Că viaţa mea se scurge-încet, încet...

Nu pot ca s-o opresc în loc nicicum
Ar fi-n zadar, ştim totul este fum
Motive am pentru a fi discret
Eu mă îndrept spre sfântul Nazaret...

O glumă bună mi se pare-a fi
Ca să trăiesc ferice zi de zi
Am sufletul ca de un vierme ros
Nu sun de felul meu un păcătos...

Şi chiar de-ar fi, să mă exprim aşa
Cui foloseşte astăzi a visa
Sunt prea bătrân a fi invidios
Am trupul plin de răni, fără folos...

Am trupul plin de răni, fără folos
Nu sunt de felul meu un păcătos
Eu mă îndrept spre sfântul Nazaret
Când viaţa mea se scurge-încet, încet!...

poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu vii când sunt mort

Să nu vii când sunt mort
Lacrimi prosteşti să-ţi curgă pe mormânt
Şi să te-nvârţi la capul meu, că nu suport
Lasă-mi ţărâna liniştită în pământ.
Să-mi cânte fluierarul, să bată vântul iute
Dar tu, tu du-te.

Copilă, nu ai vină c-am plecat
Oricum nu-mi pasă, n-am fost norocos;
Să te măriţi, căci eu de Timp m-am săturat
Şi de odihnă-acum sunt bucuros.
Lasă-mă aici şi fă lucruri plăcute
Hai, du-te, du-te.

poezie clasică de Alfred Tennyson, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minciuna

Du-te, suflete, trupului musafir,
După un ţel fără răsplată:
Nu te teme să-atingi cel mai de preţ safir,
Adevărul fie-ţi diată.
Du-te, eu trebuie să mor de-acuma,
Du-te – iar lumea va livra minciuna.

poezie de Walter Raleigh, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământul e plin de oameni de prisos, viaţa e stricată de acei ce sunt de prisos. Aceştia trebuie atraşi afară din viaţa aceasta, cu gogoriţa "vieţii veşnice!".

citat celebru din romanul Aşa grăit-a Zarathustra de Friedrich Nietzsche
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plec, iubito

Ţi-am dăruit toată iubirea
Şi am sperat că tu,
Îmi vei aduce fericirea,
Dar mi-ai distrus sufletul.

Plec, iubito, mă aşteaptă
Un drum lung şi pustiit,
Soarta nu e deloc dreaptă,
M-a ţinut doar chinuit.

Te-am iubit, dar în zadar,
Dragostea m-a umilit,
Am dăruit, iar eu în dar
Numai lacrimi am primit.

Ce rost are să mai sper
C-am să fiu iubit vreodată?
Sunt sătul mereu să cer
Dragoste adevărată.

Plec, iubito, n-am ce face
Totul e împotriva mea,
Nu am linişte, nici pace
Nicicând nu le voi avea.

Plec, iubito, tu mă uită
Şi fă-ţi viaţa cum vei vrea,
Mi-este soarta năruită
Şi viaţa asemenea.

Viaţa din mine dispare
Fără să-ţi mai pot grăi,
Dragostea, odată mare,
Fără ea nu pot trăi.

A fost de vânt risipită,
S-a pierdut iubirea noastră,
Nu mai am nici-o ispită,
Nici-un dor sub zarea albastră.

Nu mai pot vorbi de-acum,
Căci mi-e gura încleştată,
Mă evapor ca şi-un fum,
Eu şi dragostea mea toată.

poezie de Razvan Isac (11 februarie 2015)
Adăugat de Razvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trădare!

Şi te-am iubit cum m-am iubit pe mine,
Ţi-am fost prieten bun, sfătuitor...
Când erai căzut, veneai la mine
Şi te ridicam cu dragoste şi dor.

Şi te-am acceptat aşa cum eşti...!
Nu am pus condiţii ca să-mi fii...
Iar tu acum nedreptăţeşti
Fără dovezi şi argumente vii.

Şi te-am ajutat chiar întru toate!
Şi m-am lăsat pe mine... locul doi...
Oare cum n-ai văzut tu asta...? Poate,
Nu ne-a fost scris să fim doar amândoi.

Mă simt trădată de vipere bătrâne!
Ce tot m-au folosit în fel şi fel...
Suflele lor, negre şi păgâne...
Mă simt înjunghiat ca şi un miel!

Şi totul are-un rost pe lume...
Prietenia... demult nu mai există!
Viaţa este doar valuri cu negre brume,
Şi stă-n picioare cine îi rezistă!

Regret tot ce am oferit şi ce am dat...
N-a fost nici înţeles şi nici apreciat!
Prin lecţii dure, durerea mi-am aflat,
Şi palme aspre! Nu aplaudat...!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inés (Ieşindu-i în întâmpinare): Eduardo!... Eduardo!
Eduardo: Inés, viaţa mea!
Inés: La ora asta se vine?!
Eduardo: Întotdeauna vin la două. (Cu un ton smerit.)
Inés: Şi acum e trei.
Eduardo (Arătându-i ceasul): E două fără un sfert. Vrei să te convingi? (Arătă spre ceasul de pe şemineu) Uite, şi ăsta arată aceeaşi oră.
Inés (jignită): Mă rog, mă rog: ai dreptate. Ce iubit delicat, care se târguieşte cu mine pentru fiecare minut! Oricând i se pare prea devreme să vină şi totdeauna târziu, când trebuie să-şi ia rămas bun de la Inés a lui; iar bătăile inimii şi le programează după tic-tac-ul cronometrului său!
Eduardo (Rugător): Inés!
Inés: Du-te... Du-te... Nu e încă ora două... Mai sunt cinsprezece minute... Du-te pe strada San Jeronimo; faci o plimbare căscând gura la trecători şi la două fix te întorci.
Eduardo: Inés!
Inés: Păi dacă asta e ora la care vii de obicei! Asta ar mai lipsi! Ce-ar spune Observatorul Astronomic dacă ai sosi în avans?
Eduardo: Iartă-mă, pentru numele lui Dumnezeu!... Am greşit.

replici din piesa de teatru Sau nebunie, sau sfinţenie, Actul I, Scena a 5-a, scenariu de Jose Echegaray (1877)
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai vreau regrete

Când tu departe vrei să pleci,
iar eu acasă să rămân,
Când ochii-n lacrimi mi-i îneci,
ascultă vorbele ce-ţi spun:
Du-te, du-te! Dar nu mă lăsa.
Du-te, du-te unde-i casa ta.
Pleacă, pleacă dar nu fără mine.
Pleacă, pleacă, vin şi eu cu tine.
Dacă tu pleci singur ai să rătăceşti.
Vreau să mă asigur că încă mă iubeşti.
Pierdut în lumea mare, uşor mă vei uita,
Din ochi lacrimi amare, faţa îmi vor brăzda.
Nu-ţi mai spun băiete du-te, du-te. Nici să pleci.
Nu mai vreau regrete, iubire vreau în veci.

poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un fost ce nu aţi fost

Nu o să mai fiu ce am fost să fi fost
Pierzându-mi lacrima de tuş făr rost
Totul are-n răni ascunse crud cost
De-as fi ce şi voiţi să vă fi fost

Pentru ce să mă schimb în acest anost
Ce ucide fila într-un petmafrost
Să vă fiu un fost ce voi nu aţi fost
Dorintă turmei de fi fără vreun rost

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc, Părinte

Auzi Părinte, am venit la tine, să-ţi spun ceva
Din oful meu, c-aşa mă doare.
Şi poate mă ajuţi c-o rugaciune dumneata,
Acum în prag de Sărbătoare.

Iubesc Părinte, un barbat. Pe-al meu?
Nu. E al nu ştiu cui.
Dar vede bunul Dumnezeu,
Că nu e vina nimănui.

Eu lupt cu mine şi aş vrea
Să nu-mi mai zboare gândul fără rost,
Dar poate faci Părinte dumneata,
Să fie totul cum a fost.

Nu pot eu face, draga mea.
Ce Dumnezeu a rânduit,
Rămâne scris in cartea sa.
Ce-i de iubit, e de iubit.

Aşa că du-te sănătoasă
Si-aruncă-ţi rufele în râu,
Te scaldă, ca să fii frumoasă
Şi nu-ţi mai ţine doru-n frâu.

Dă-i drumul, să se ducă-n zbor,
Iubeşte pân la ultima suflare.
Şi nu te plânge că ţi-e dor,
Curând, vei fi o... lumânare.

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O clipa de senin

Of, iubito, eşti prea departe,
e în zadar!
Tu te-ai dus,
eu am rămas;
ai jucat totul pe-un zar
şi ai pierdut.
Eu n-am să vin,
tu n-ai să pleci,
deci timpul dintre noi
e mut.

Păcat.
Putea să fie ce n-a fost?
Putea să fie altcumva?
Îmi umplu singurătăţile
întrebări fără rost
şi amintirea ta.

A fost frumos,
a fost plăcut,
căci ne-am iubit
şi ne-am urât,
ne-am înşelat
şi ne-am jucat,
pân-am rămas,
pân-ai plecat.

Nu regreta.
Nu plânge mult.
Nu mă uita.
N-am să te uit.
A fost frumos.
A fost sublim.
A fost o clipă
de senin.

poezie de Cosmin Soames
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Terţine

Şi acum ţin minte şoaptele-i pierdute
În vuietul sălbatic de furtună:
"De ce nu eşti cuminte? Du-te, du-te!"

E vânt, e noapte. Fulgeră şi tună,
Şi-o ploaie — acum a început să cadă
În picuri mari cât boaba de alună.

Cuprinsu-i plin ca de sclipiri de spadă,
Eu plec încet, ca-n vis, şi nu-mi dau seamă.
Un glas... dar cine-ar fi putut să creadă?

Părea că-n urmă-mi rugător mă cheamă.

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antiiarnă

Hai iarnă fă-ţi bagajul şi du-te, du-te, du-te
Nu-mi încerca răbdarea că fac atac de cord
Cât te detest! Spun multe şi vrute, şi nevrute,
Te-aş îngropa de vie, sub nea, la Polul Nord!

Să nu mai vii la mine, nu eşti bine primită
Nu-mi flutura Crăciunul, căci nu cred în minuni
Nu sunt nici slab de înger să-ţi cad întru ispită,
Ca pentru două zile să te suport trei luni!

Dispari cu-a ta zăpadă şi gerul tău sinistru,
Cu nopţile devreme şi ţurţurii tăi reci
Îţi jur că dac-o clipă aş fi eu prim ministru,
Aş da o ordonanţă să nu mai vii în veci!

Cum să-ţi suport fiinţa când Martie-mi zâmbeşte,
Când mugurii pe ramuri petrec de fac prăpăd?
Prin simpla ta prezenţă mă strângi ca într-un cleşte
Hai, pleacă, du-te, du-te, nu vreau să te mai văd!

poezie de Daniel Dobrică
Adăugat de Băştinaşul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfat

Unii te vor prost şi fără rost
Că poate îi votezi şi nu te prinzi
Că sunt ori loaze, ori bolunzi
Aşa că roagă-te şi ţine post.

Şi-aşa un pic mai luminat
Du-te la şcoală, că ai de învăţat.
E locul întâlnirilor miraculoase,
Alea de ajung până la oase

Şi fac din tine omul vertical.
După un val urmează un alt val,
După o întrebare alta şi mai mare,
Aşa că trebuie să ai răbdare.

Da, vei primi răspunsul meritat.
Du-te la şcoală acum şi neîncetat.

sonet de Radu Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi doi...

Uneori mi te ascunzi în palme
Iar alteori mi te strecori în gând,
Pe braţe te alin, tristeţea când te-adoarme
În inimă te adăpostesc când plângi.

De n-aş fi eu, ce-ai fi tu fără mine?
Şi fără tine eu cum aş trăi?
Fără iubirea-ţi blândă care mă susţine,
Nu aş mai vrea în zori a mă trezi.

Şi ce frumos ne completăm noi doi
Şi viaţa ce frumos noi o trăim,
Ne-om duce către stele amândoi
Căci ne-a fost scris să nu ne despărţim.

Să ne iubim şi dincolo de stele
Aşa cum ne-am iubit, de mici copii
Eu raza ta, tu raza fiinţei mele
Vom străluci pe veci în galaxii.

poezie de Elena Bulancea (20 noiembrie 2020)
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!