Marea
- în starea de alertă

A început să-mi fie cald,
Sudoarea-mi iese prin toţi porii,
Mă-mpac cu visuri iluzorii
Şi-n cadă, resemnat, mă scald.

Grigore Tunşanu
Adăugat de Grigore Tunşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muza cea de joi

Muza mea de astăzi, muza cea de joi,
Îmi şopteşte versuri c-o privire blândă
Care mă încântă şi îmi face, moi,
Braţele să-mi fie gata de osândă

Şi să-i fie valuri peste trupul cald,
Mângâind alene rotunjimi de stâncă,
Sub priviri albastre-n care azi mă scald
Aşteptând în umbra şoaptelor "Nu, încă!".

Simt cum timpul intră-n marea de nisip,
Valuri se animă, devenind secunde
Ce cuprind în ele străluciri de chip
Şi, doar într-o clipă, mâinile-mi flămânde.

Versul se sfârşeşte-n şoapte rare, moi,
Şi-n îmbrăţişarea muzei. (Cea de joi).

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel de dor

Mi-e dor de infinitu-ţi cald,
De necuprinsu-ţi sufletesc,
Mi-e dor de versu-ţi îngeresc,
Mi-e dor de ochii-ţi de smarald...

Mereu aş vrea ca să mă scald,
În verbul tău dumnezeiesc,
Mi-e dor de infinitu-ţi cald,
În el vreau să mă ispăşesc!

Sunt fericit, ca un herald,
Primesc iubiri şi dăruiesc,
Şi-n visul tău sălăşluiesc,
Eşti totul, Simm, totul, my heart...

Mi-e dor de infinitu-ţi cald!

rondel de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel cu insomnie creatoare

E cald şi noaptea este pe sfârşite,
Nu bate vântul, nu se-adună norii,
Secundele pe ceas îţi par oprite
Şi viaţa ţi se scurge prin toţi porii.

Tot căutând cuvinte potrivite
Curând-curând or să răsară zorii,
E cald şi noaptea este pe sfârşite,
Nu bate vântul, nu se-adună norii.

Ţi-au mai rămas speranţe neîmplinite
Şi ţi-au murit de mult lăudătorii,
Mai sunt destui dispuşi să te imite
Cât încă se învârte roata morii.

E cald şi noaptea este pe sfârşite.

rondel de Mitică Ion
Adăugat de Mitică Ion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scânteieri de suflet

Ce-a mai rămas, o vom simţi-o, poate,
În jar ce sub cenuşă va mocni
Cu amintiri uitate neuitate
Prin scânteieri de suflet, încă vii.

Iar de va fi un vânt să se abată
În lumea lor, să fie flăcări iar,
Aş vrea ca ea, cenuşa-ceea, toată,
Să fie ce a fost, o zi măcar,

Tu să-mi apari, mirată, din uitare,
Aşa cum doar prin visuri îmi apari
Şi mă cuprinzi în braţe de-alinare
Şi-n ochi atât de trişti şi-atât de clari.

Dar de va fi cenuşa să-mi îngroape
Troiene reci de veşnice zăpezi,
Aş vrea să fii scânteilor aproape
Şi-n jarul tău, un timp, să le păstrezi.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Starea, ca un blestem

La început,
am fost în stare,
să articulăm primul cuvânt.
Apoi am fost în stare să muncim,
fără să ne văietăm.
Aşa a apărut starea!
Mai târziu, fără să fim în stare să ne dumirim,
starea noastră a devenit natural,
starea altora.

Pentru că cei ce ne luaseră starea,
erau grijulii,
a venit şi starea de necesitate.
Aveam şi noi, şi ei, stări şi necesităţi,
starea era a lor,
necesitatea era a noastră.
La sfârşit,
am fost în stare de orice.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Odysseas Elytis inima de cristal a Greciei

Libertatea transpiraţie celestă
izbucneşte
prin toţi porii sufletului tău
zbuciumat ca Marea Egee

Pe vremea aceea
dorul îţi flutura
precum
părul iubitei

Şi numai amintirea
îţi strânge
de gât

acum

versurile de cristal

PS
În
urma
ta
crucile
răsar
ca
nişte
flori

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (2 noiembrie 2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cumpăr visuri. Felurite visuri. Vrem să schimbăm ţara din temelii. Ţara noastră are nevoie de visuri. Lumea trebuie îndreptată. Tu ce faci cu ele? Ele nu ţin nici de foame, nici de sete, nici de cald, nici de răcoare...

Nicolae Dabija în Nu vă îndrăgostiţi primăvara!
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din urmă visuri

din paşi răsar anotimpuri
şi-n urmă se scurge cerneala timpului
prin visuri de cuvinte
urmele tăcutelor drumuri
spun vorbe în mine despre tine
în amurguri

nu mai cad decât urme de toamnă
în paşi frunzele caută
trecutul
nu pot să fiu un sens fără lumină
încerc să mă agăţ de o greangă de timp
să-mi bandajez rănile sufletului
prin cărări care nu mă mai duc nicăeri
nu mă mai pot amăgi în apusuri răsărituri
nu mai pot fi aripă de pasăre
fără zbor
nu mai pot dormi
decât
în visul unui gând
rătăcit

poezie de Viorel Muha (ianuarie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nefericirea-i starea pură-a fericirii

Aştept ce nu se va-ntâmpla vreodată,
ca-n înserarea sângelui din mine,
din când în când, la ore celestine,
să-mi înfloreşti, iubito, Preacurată...

Speranţa mea-i un vis indefinibil
şi-un echivoc sfâşietor al vieţii,
te văd în vis şi-n roua dimineţii –
mi-eşti marea cantitate de posibil.

La umbra unor crini îndrăgostiţi,
am fost tovarăşi, mai demult, în Rai,
într-un amurg extatic şi corai,
nefericiţi de-a nu fi fost nefericiţi...

Ştii bine că-n iubire se şi plânge,
nefericirea-i starea pură-a fericirii,
e spinul crunt purtat de trandafirii,
ce ne iubesc, solemn, până la sânge...

Din depărtări, iubito, eu te-aş strânge,
ca să-mi săruţi privirile nătânge...

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Artistul trebuie să simtă întâi armonia şi aceasta nu poate fi falsificată, trebuie să respire şi transpire prin porii degetelor şi prin porii vopselei şi asta se întâmplă când nu mai poate fi stăpânită.

citat din Marney Ward
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea

aş vrea să fiu copac, să nu mă vadă nici pădurea
aş vrea să fiu o floare, să râd spre soare
să-aud cum cântă marea
aş vrea să fiu o frunză, pe-o ramură lumină
aş vrea să fiu din nou, un început
şi-un nor să-mi cânte-n surdină
din pianul cerului cu ploaie şi cu vânt

aş vea să fiu, pian cu clape albe
iar degetele tale să le simt
aş vrea să-ţi fiu o noapte-n visuri
să-adorm cu tine-n gând

poezie de Viorel Muha (octombrie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de verde

Atât de greu apare primăvara
Să-mi scald privirile-n verdele cel crud
Şi cor de păsări în dumbrăvi s-aud
Din zorii dimineţii până seara.

Când vrăbii se agită-n frunzele din dud,
Semnalu-i clar! Venită este vara
Cu greierii ce-şi pregătesc chitara
Pe fir de iarbă şi-n ramul de agud.

Eu văd cum toamna iute se iveşte,
Cum păsăretul se-ndreaptă către sud
Şi ritmul vieţii parcă-ncetineşte.

Dar iată, lunga iarnă se grăbeşte
Cu mantia să-nvelească şesul nud
Şi dor de cald şi verde îmi trezeşte.

sonet de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă scald

într-o lacrimă de fată frumoasă
şi după aceea o să-mi fac
timp să corectez ce-am scris
aseară în vis cu pana de lebădă
mă scald în versuri şi răscolesc
iluzii încinse în jarul sufletului
am timp să jertfesc somnul
pentru o îmbrăţişare tandră
mă scald în celebritatea
care-mi vine până la brâu
dar n-am ajuns să regret
tot ce-am scris în ultima
fărâmă de vis consumat

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copaci în prag de iarnă

Pe urmele atâtor dulci ravagii rămân prin vie
solitari haragii şi-n parc sau chiar am simţit
de ieri mireasmă de zăpadă bună-n cer.

Sclipesc şi stelele mai auster pe-un fir de
rază brusc trecând prin fier şi-ncepi în lumea
vastelor miragii să înţelegi din nou ce-şi spun
copacii.

Sâmt lanurile puse la păstrare şi să
renască iarăşi înmiit avem sămânţă
pentru fiecare.

Ce cald ţi-e sângele şi-n întrupare,
schimbat într-o amiază de zenit cu
fierbinţeala unui tei în floare.

sonet de Grigore Hagiu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am plăsmuit din visuri şi dorinţi

Te-am plăsmuit din visuri şi dorinţe,
Iar zeii închipuiţi ţi-au fost părinţi,
Te-am adunat din cerul plin cu stele
Cu nerăbdarea căutării mele,
Din zarea îndepărtată şi senină
Ţi-am luat un trup de falnică regină
Din lan de grâu şi din grădini cu flori
Pe chipul tău am aşternut splendori
Şi-n ochii tăi cu înseninări divine
S-au strecurat priviri diamantine,
Surâsul tău mistuitor şi cald,
Născut a fost din marea de smarald,
Iar braţele născute-n infinit,
Din marmură superb s-au dăltuit,
Păşeşti agale, tainic şi uşor,
Asemenea ca şi un fulg în zbor,
Venind spre mine plină de dorinţe,
Cu mângâieri ce-alungă suferinţi,
Tu, plăsmuirea mea încântătoare,
Cu chip etern, de-acum amăgitoare.

poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altă stare

O doamnă ce m-a dat pe spate
Cu starea de necesitate,
Îmi recomandă, cu decenţă,
Să trec la starea de urgenţă!

Grigore Tunşanu
Adăugat de Grigore Tunşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Revelion propune-ţi să fii dulce ca o bomboană fondantă, să dai la veselie ton şi să emani prin toţi porii bonton!

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aştept...

Aştept de-acum să-mi crească iarba-n oase,
să-mi crească-n barbă sacul de pământ
în mângâieri de flori tuberculoase
şi ghiocei la tâmplele de vânt.

Să-mi urle mieii-n sângele de mire
cu lâna lor de aur şi de ploi,
aştept ieşirea melcilor din fire
şi-a arcelor din limba-mi de noroi,

o nouă zare-a zânelor să-mi cadă
pe ochii mei mijiţi în bastonaş,
să-mi spele cristalinul de zăpadă
în luciul vioriu de toporaş.

Să-mi zboare ca suflate-n păpădie
gândirile de giulgiu îngheţat
şi verdele de înger să-mi învie
surâsul blând de leş neatârnat,

Să-mi sufle cald o pată dinspre soare
poemele cu versul ne-nceput
şi-n şirurile albe de cocoare
să mă revăd zburând spre absolut.

Să sar în câmp ca greierii pe coasă,
la nesfârşitul drum de lângă drum,
din cântec buburuzele să-mi iasă
pe umeri ca şi vulturii de fum.

Că-i doar un fum în urmă şi în faţă,
mi-aud şi ursitoarele-aşteptând,
aştept de-o viaţă încă-o altă viaţă.
Aştept, aştept, aştept... Dar până când?

poezie de Daniel Bratu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Purtat de ochi şi de închipuire, mă pătrundeam cu şi fără fabulaţie, prin toţi porii, de vraja şi primejdia Muntelui.

citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulţi ani Grigore, Vasile, Ioan!

În săli, la început de ore,
Elevii m-aşteptau cuminţi,
Ştiind că eu, fiind Grigore,
Sunt, astăzi, unul dintre sfinţi.

madrigal de Grigore Cotul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!