ÎNFLORIT-AU PORUMBARII ALB PE DEALURI (Rubayat)
Înflorit-au porumbarii alb pe dealuri
Părând din depărtare că-s ai păcii steaguri,
Mireasma lor mă-nvăluie subit,
Nectarul dulce-l vreau să curgă-n faguri.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Înflorit-au anii mei
ca și florile de tei,
ca și roua cu dulceață
dintr-o caldă dimineață...
catren de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
HAIKU
Valul înspumat
lovind promontoriul-
furtuna din larg.
*
În depărtare
auzindu-se cucul-
ultimul cântec.
*
Fură nectarul
albina în vizită-
floare de salcâm.
haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dealuri
Dealuri, dulci sfere-mpădurite
Ascunse jumătate în pământ
Ca să se poată bucura și morții
De carnea voastră rotunjită blând,
Poate un mort stă ca și mine-acum,
Ascultă veșniciile cum cură,
Își amintește vechi vieți pe rând
Și contemplându-vă murmură:
Dealuri, dulci sfere-mpădurite
Ascunse jumătate în văzduh
Ca să se poată bucura și viii
De nesfârșit de blândul vostru duh...
poezie de Ana Blandiana
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!

Înflorit-au pomii în livadă
Înflorit-au pomii în livadă
Și-mbrăcați în straie de naiadă,
Crengile cu drag la piept le strâng,
Văzând tufe zbuciumate-n crâng.
Știu că timpul mână de la spate
Vântul, ce le lasă dezbrăcate,
Dar azi au motiv de sărbătoare
Și horesc cântând printre răzoare.
După deal un pui de vânt adie,
Răspândind parfum de iasomie.
Peste-o coamă devenit-a boare,
Tocmai când narcisele-s în floare.
Poposind în oaza de lavandă,
Firele-i le-a împletit ghirlandă.
Peste-un strat stingher, pe garofițe,
Le-a aranjat punk, sau cu cosițe.
Trece mai departe-n pași zglobii
Peste-un povârniș cu păpădii.
Boarea, între timp ajunsă vânt,
Își ia spre livada mea avânt.
Cu-alte pale, unite-n sincron,
Schimbă peisajul monoton,
Silind pomii mei să dea ofrandă,
I-a golit de flori, ca o pirandă.
Mii de flori, căzând pe eșafod,
Știu că vor lăsa în urmă rod
Și-n spectacolul amețitor,
N-au fost simple piese de decor.
poezie de Mihaela Banu din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Început de iarnă
Dansează calm în vântul rece,
Acoperă păduri și dealuri
Nedeslușiți fulgi în valuri
Seninul zilei îl vor trece;
Uitată luna se ascunde,
Lumina ei prin nori pătrunde
Feerie-n pragul înserării
Uimește ochii-n largul zării,
Lătrat de câine-n depărtare
Gonește ciorile-n cuibare,
Iubiți-n parc se-mbrățișează,
Legați pe viață se visează,
Omătul crește tot mai mare,
Revine iarna pe hotare.
Decembrie-i lună divină,
E timp ca nea din cer să vină.
Nămeți-n șiruri hibernale,
Efect de vânturi infernale
Albesc grădini în deal și-n vale.
acrostih de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

De departe
Mai coborî o toamnă de pe dealuri
și păsările-n stol tăcut plecară
și strugurii se coc la noi în vie
și viile se coc la noi în țară
mai coborî o toamnă de pe dealuri
și peste munți mai pribegi o vară.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1975)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei albine-
dăruindu-și nectarul
floarea deschisă.
haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul apropiatei bătrâneți
Bătrânețe, să nu vii!
Nu am chef să te aștept;
Îmi bate o inimă în piept
Și vreau să fiu printre cei vii.
Păru-i nins cu stele argintii,
Oricum spre tine mă îndrept,
Bătrânețe, să nu vii!
Nu am chef să te aștept.
Profund gândește și-nțelept:
Să nu ții seama că din vii
Mă-nvăluie foșnind discret,
Ale toamnei frunze arămii...
Bătrânețe, să nu vii!
rondel de Ioan Friciu (27 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
VINULSĂ ÎL BEI LICOARE SFÂNTĂ (Rubayat)
Vinul să îl bei licoare sfântă
Până inima din tine cântă,
Dacă oarecum vei depăși măsura,
Vei fi cu sănătate frântă.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
NU ȘTIM CĂ A-NVERZIT LA NOI PĂDUREA (Rubayat)
Nu știm că a-nverzit la noi pădurea
Că stăm clauștrii și gândim aiurea,
Iar de vom sta așa mai multă vreme
O vom pierde, că lacomă-i securea.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
E TRUPUL UN TELURIC AMBALAJ (Rubayat)
E trupul un teluric ambalaj
al sufletului, ce rămâne gaj
Țărânei din care fost-am plămădiți
Cu har divin de Sfântul arbitraj.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să fiu din nou copil
Vreau să fiu din nou copil,
Să alerg peste dealuri, câmpii, ogoare.
Și să mă mângâie mama
Cu mâna ei caldă și moale.
Vreau să fiu din nou copil,
Să visez că sunt într-o poveste
Un făt-frumos cu sabie la brâu,
Un erou care a fost și nu mai este.
Vreau să fiu din nou copil,
Să mă pot juca cu ai mei de-o seamă,
Viața să-mi pară un paradis
Și frumoasa copilărie un dulce vis.
poezie de Vladimir Potlog (1 iunie 2014)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
CUM EXISTENȚA O COMPAR C-UN GHE DE AȚĂ (Rubayat)
Cum existența o compar c-un ghem de ață,
Să-ți faci deprinderi, iar ce poți învață
Să răzbești cu bine și să treci învingător
Suișul, coborâșul ce parte e din viață.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu văd lacrimi!
Din stele îmi voi împleti o scară
Cu care să mă urc spre veșnicie;
Planeta noastră intră-n agonie
Că siguranța vieții e precară.
Eu, peste lume nu mai vreau urgie,
Nici cimitirte-n câmp să mai răsară,
Să nu văd lacrimi curse din vioară,
Nu vreau să plâng a păcii nostalgie!
În suflet, Omul aibă bucurie,
Să moștenească-n liniște pamântul
Atâta vreme până-i vine rândul
Ca să asculte Domnului cuvântul;
Înveșmântat în capă alburie,
El să depună dreaptă mărturie!
sonet de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Țară
Pe dealuri se-naltă solare
podgorii albastre și sonde.
Râuri spre alte seminții
duc slava bucatelor blonde.
Țara și-a-mpins hotarele
toate până în cer.
Pajuri rotesc minutare în veșnicul ceas -
peste câmp și oier.
Fluturând în vesminte
de culoarea sofranului,
ard fetele verii ca steaguri
în vântul și-n râsetul anului.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius

Comentează! | Votează! | Copiază!
Uite, pe dealuri rosii
Uite, pe dealuri rosii, podgoriile ard.
Zorelele cu roua in pleoape rad pe gard.
Vazduhul dimineata e limpede si rece.
Nimic nu s-a schimbat si raul inca trece
Cu ape stravezii sa cante-n roata morii,
Dar, undeva, sub zare, in palcuri negre, norii
S-au adunat, - si cerul pe unde porumbei
Cu aripile albe aduna funigei
il vor surpa curand, intunecati si rai.
De-aceea-ngenuncheat, iti spun: in ochii tai
Culege, azi, lumina din mine si din soare.
Cad stelele in piept, se prabusesc frunzare.
Mi-e teama, vreau tristetea sa n-afle unde sant,
Ca pe-o samanta-n toamna ascunde-ma-n pamant.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
E ORA CÂND BĂTRÂNII IES PE TROTUARE (Rubayat)
E ora când bătrânii ies pe trotuare
Cu plasele în mâini ori duși în cărucioare,
Mergând la târguieli sau pur și simplu
Își fac gimnastică la mâini și la picioare.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
SUB SOARELE UCIGĂTOR SIHASTRUL BEDUIN (Rubayat)
Sub soarele ucigător, sihastrul beduin
Își poartă turma scormonind nisipul cel mai fin
În căutarea unei oaze pe deșertul gol,
Sperând că apa din izvor e prefăcută-n vin.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dealuri de stele
Voi lăsa scris pe ziduri
numele acestor poeți
bolnavi de cuvintele
ce i-au săpat în inimi
pe timp de ploaie și viscol,
clocotindu-le sângele
pe dealuri fragile de stele,
în timp ce-și împărțeau sufletul
în veacuri.
Voi spune lumii despre curajul lor
de a înfrunta desculți
spinii acelor zile
în care trebuiau să semneze
la oră fixă
în condica lui Dumnezeu.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
PE-NALTE PROMONTORII VALURI SFĂRÂMATE (Rubayat)
Pe-nalte promontorii valuri sfărâmate,
Corăbii ce dansează-n porturi ancorate
Pe muzica furtunilor din negrele abisuri,
Iar dirijor e vântul cel sărat ce bate.
rubaiat de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!