CUM EXISTENŢA O COMPAR C-UN GHE DE AŢĂ (Rubayat)

Cum existenţa o compar c-un ghem de aţă,
Să-ţi faci deprinderi, iar ce poţi învaţă
Să răzbeşti cu bine şi să treci învingător
Suişul, coborâşul ce parte e din viaţă.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comparaţii: unui lăudăros, care se laudă că e perfect

C-un om perfect de mă compar,
Constat că eu sunt vai şi-amar!
Dar dacă mă compar cu tine,
Constat că stau cu mult mai bine...

pamflet de George Budoi din Calităţile şi defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (16 iunie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comparaţie în familie

Îi privesc şi îi compar:
Tatăl seamănă c-un par,
Mama seamănă c-un crin,
Iar copilul... c-un vecin.

epigramă de Ştefan Lipca din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ibostei...

Cum să te compar cu cerul, când însuşi cerul tu îmi eşti,
Cum să te compar cu mierea, când însăţi tu mi-o făureşti,
Cum să te compar cu viaţa, când viaţa tu mi-o stăpâneşti,
Cum să te compar, n-am unde, când tu eşti un veşnic cedru,
N-am să te compar cu nimeni, când eşti vârf de tetraedru...

poezie de Vasile Zamolxeanu (11 februarie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru Anne

De când Annie m-a părăsit,
Cu ochii cui să compar
Soarele la răsărit?

Nu că până-acum aş fi stat vreodată să-i compar,
Dar am început să-i compar,
De când ea m-a părăsit.

poezie de Leonard Cohen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin muncă îţi poţi câştiga existenţa, dar nu te poţi îmbogăţi; precum te poţi îmbogăţi fără să-ţi câştigi existenţa.

antimetabolă aforistică de George Geafir din Lux de jeratic (1998)
Adăugat de George Geafir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Treci la tablă

- Tu, de-acolo,
Treci la tablă!
- Nu ştiu lecţia, doamnă dragă.
- Şi de ce n-ai învăţat?
- Fiindcă am fost la bal mascat.
- Bal mascat îţi trebuie ţie?
Şi c-un doi la geografie,
Şi c-un trei în catalog,
Itsy bitsy, treci la loc.

epigramă de Roxana Dobrin
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Circumstanţele şi vicisitudinile vieţii te învaţă să răzbeşti prin viaţă luând-o în serios şi Biblia te învaţă să fii om de-a lungul vieţii.

Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de Machiavinski
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui jurisconsult zaharisit

Te-ai însurat şi căsnicia-ţi
C-un uzufruct o s-o compar:
Aveai mai ieri şi folosinţa,
Acum eşti nud proprietar.

epigramă de Ştefan Ivanovici-Terenţiu din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la orbi învaţă

De la orbi învaţă
Şi ia seama bine
Ce-i vederea-n viaţă
Şi viaţa-n sine.

De la surzi învaţă
Şi ascultă bine
Cum cheamă la viaţă
Cuvântul din tine.

De la prunci învaţă
Inima curată
Ce-ţi aduce-n viaţă
Pace necurmată.

De la orice floare
Învaţă mereu
A vieţii splendoare
Ce-o dă Dumnezeu.

Dumnezeu te învaţă
Viaţa din Scriptură
Căci Scriptura-i Viaţă,
Har fără măsură.

De la vânt şi ceaţă
Ia învăţătură;
Slava Lui măreaţă
Se vede-n natură.

Căci natura întreagă,
Cerul înstelat,
Face să Se vadă
Cel ce le-a creat.

De la tot ce vezi
Şi auzi învaţă,
Învaţă să crezi
În Suprem şi Viaţă.

Din toate învaţă
Că-n orice suflare
Se vede măreaţă
Mâna creatoare.

Tot ce-a fost creat
Este-n armonie
Cu-al vieţii Împărat
Până-n veşnicie.

"Un Fiu ni S-a dat"
Din ceruri de Sus,
Domn şi Împărat;
Viaţa e Isus!

Poţi alege-n toate
Cât ar fi de greu,
Pentru Eternitate
Domn pe Dumnezeu.

Învaţă să-auzi
Şoapta Lui divină
Ajutând pe surzi
La Hristos să vină.

Fii un văzător
Care îl conduce
Pe nevăzător
Cu râvnă la cruce.

Traiul cu folos
Pe pământ să-ţi fie,
Parte cu Hristos
Să-ai în veşnicie!

Ioan Hapca
10/01/2020 -Zaragoza

poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Marin Oprescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învaţă

De la orbi învaţă
Şi ia seama bine
Ce-i vederea-n viaţă
Şi viaţa-n sine.

De la surzi învaţă
Şi ascultă bine
Cum cheamă la viaţă
Cuvântul din tine.

De la prunci învaţă
Inima curată
Ce-ţi aduce-n viaţă
Pace necurmată.

De la orice floare
Învaţă mereu
A vieţii splendoare
Ce-o dă Dumnezeu.

Dumnezeu te învaţă
Viaţa din Scriptură
Căci Scriptura-i Viaţă,
Har fără măsură.

De la vînt şi ceaţă
Ia învăţătură;
Slava Lui măreaţă
Se vede-n natură.

Căci natura întreagă,
Cerul înstelat,
Face să Se vadă
Cel ce le-a creat.

De la tot ce vezi
Şi auzi învaţă,
Învaţă să crezi
În Suprem şi Viaţă.

Din toate învaţă
Că-n orice suflare
Se vede măreaţă
Mâna creatoare.

Tot ce-a fost creat
Este-n armonie
Cu-al vieţii Împărat
Până-n veşnicie.

"Un Fiu ni S-a dat"
Din ceruri de Sus,
Domn şi Împărat;
Viaţa eIsus!

Învaţă să-auzi
Şoapta Lui divină
Ajutând pe surzi
La Hristos să vină.

Fii un văzător
Care îl conduce
Pe nevăzător
Cu râvnă la cruce

Şi-alege-n toate
Viaţa cea de Sus
Ce-i Eternitate
Cu Domnul Isus.

Traiul cu folos
Pe pământ să-ţi fie,
Parte cu Hristos
Să-ai în veşnicie!

Ioan Hapca
10/01/2020 -Zaragoza

poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Marin Oprescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învaţă de la toate

Învaţă de la apă să ai statornic drum,
Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum.
Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi,
Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi.
Învaţă de la pietre cât trebuie să spui,
Învaţă de la soare cum trebuie s-apui.
Învaţă de la vântul ce-adie pe poteci,
Cum trebuie prin lume de liniştit să treci,
Învaţă de la toate, că toate-ţi sânt surori,
Să treci frumos prin viaţă, cum poţi frumos să mori.
Învaţă de la vierme că nimeni nu-i uitat,
Învaţă de la nufăr să fii mereu curat.
Învaţă de la flăcări ce-avem de ars în noi,
Învaţă de la apă să nu dai înapoi.
Învaţă de la umbră să fii smerit ca ea,
Învaţă de la stâncă să-nduri furtuna grea.
Învaţă de la soare ca vremea s-o cunoşti,
Învaţă de la stele că ceru-i numai oşti.
Învaţă de la greieri – când umerii ţi-s grei
Şi du-te la furnică să vezi povara ei.
Învaţă de la floare să fii gingaş cu ea,
Învaţă de la oaie să ai blândeţea sa.
Învaţă de la păsări să fii mai mult în zbor,
Învaţă de la toate, că totu-i trecător.
Ia seamă, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci,
Să-nveţi din tot ce piere, cum să trăieşti în veci!

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de Liviu Ceclan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ursita

În toate e destinul şi în mine,
Nu gravitează singur, în derivă;
E rău, e bun, loveşte deopotrivă,
Surprins, nu bănuieşti de unde vine,

Iar dacă te aşezi lui împotrivă
Te vei scălda în lacrimi şi suspine;
Tu, Omule, să faci ce crezi că-i bine,
Să speri în judecată milostivă.

Dar uneori ursita se răzbună
Ş-atunci să ai gândirea pozitivă,
Să-ţi meargă-n viaţă totul ca pe strună.

Să părăseşti ideea negativă
De a-nghiţi un bob de mătrăgună,
Să-ţi faci din existenţă o cunună.

sonet de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramistului Marţial

Deşi nu te compar cu mine,
Scriai şi tu destul de bine!

distih de Constant Petrescu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

16 martie - Ziua "Tot ce faci este bine" - Mi-am zis să profit de ocazie, dar...

Când m-am întors târziu, cântând,
În uşă, mieluşica mea
S-a năpustit c-un mai, spunând
Că-i bine şi ce face ea.

epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cunoaştem deci existenţa şi natura finitului, pentru că suntem finiţi şi de aceeaşi mărime cu el. Cunoaştem existenţa infinitului, dar nu-i cunoaştem natura pentru că el are mărime ca şi noi, dar nu e mărginit ca noi. Dar nu cunoaştem nici existenţa, nici natura lui Dumnezeu pentru că nu are mărime, nici margini. Numai prin credinţă îi putem cunoaşte existenţa, iar prin har îi vom cunoaşte natura. Or, am arătat de multe ori că poţi cunoaşte un lucru fără să-i cunoşti natura.

Blaise Pascal în Cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul rostuirii

Tu ai plecat să-ţi faci un rost,
Copilul meu gândesc la tine
C-a prins grădina mărăcine
De când acasă n-ai mai fost.

Mă rog la Domnul şi ţin post,
Dumnezeu să-ţi dea tot bine
C-ai plecat să-ţi faci un rost,
Copilul meu gândesc la tine.

Să reuşeşti are un cost,
Sacrific totul de la mine
Chiar dacă traiul mi-e anost
Acum când bătrâneţea vine.

Tu ai plecat să-ţi faci un rost!

rondel de Ioan Friciu (22 februarie 2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nedreptate

Compar salarii de-astăzi, în "parale",
Şi spun deschis, pe numele lui Crist,
Că le găsesc atât de inegale,
De-mi vine să mă fac ilegalist!

epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei Doamne - care insistă să mă vadă

Vino, Doamnă, cu ce vrei,
C-un buchet, c-un retevei,
Chiar cu parul poţi să vii -
Să nu vii cu poezii!

epigramă de Nicolae Crevedia din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel cu maidanezi

Îşi strigă grabnic maidanezii
Un măcelar c-un braţ de oase,
Sătul e omul de angoase
Pornite din lătratul străzii,

Dulăi cu fălcile hidoase
Flămânzi la orele amiezii;
Îşi strigă grabnic maidanezii
Un măcelar c-un braţ de oase

Că-i vor aduce lui foloase
Păzindu-i fructele livezii
Şi porţile cu praguri roase,
Împrejmuirile ogrăzii.

Îşi strigă grabnic maidanezii...

rondel de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bogăţie dacă-n urma ta rămâne după moarte,
Ar putea trezi ranchiuni şi certuri grele să se poarte
Şi să-ţi tulbure nemărginita adormire în divin,
Aşa că-n timpul vieţii, celor umili să le faci parte

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!