Contrast
Tăcerea,
îmi cântă despre frici.
Liniștea,
îmi șoptește cu speranță.
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Albă iarnă
Invoc sunetele căutând liniștea.
Inima-i surdă.
Insist a trăi iluzia.
Mintea-mi e năucită.
Vreau absurdul imposibil.
Sper inexplicabil,
un sfert de clipă,
poate de viață,
timp volatil, implacabil.
Cronos râde superior!
Tăcerea cântă jazz...
Dorința e spirală'n dans!
... am obosit.
Și iarăși ninge...
Liniștea a inghețat!
Felinarele plâng țurțuri?
Visez... a câta oară?
E doar albă iarnă afară!
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albaștri
De-atâta cer,
ne avântăm.
Plângem stele.
Râdem curcubeu.
Spațiu nemărginit
și tihnă nicăieri.
Rătăcim gânduri,
inventăm detalii,
înotăm în iluzii.
Libertate suficientă
să te pierzi.
Sensul,
e evadat din univers.
Liniștea
e invadată de-ntrebări.
Născuți prea devreme,
morți prea târziu.
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nori
Nori violeți,
cu părul vâlvoi.
Nori speriați,
de graba din noi.
Nor - lună, amanți
în nopțile lungi.
Nori războinici,
ca oceanul în stânci.
Nori împrăștiați de vânt,
ca oamenii de frici.
Nori priviți întins pe pământ,
printre iarbă și furnici.
Nori visători,
ca emoțiile tinereții.
Nori rozalii,
ca începutul vieții.
Nori îngândurați,
ca ochii iubiți.
Nori incomozi,
ca intrebările mele.
Nori mirați,
ca nisipul, de valul întors.
Nori inundati de ploaie,
mirosind a verde crud.
Pe voi toți,
vă iubesc.
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omagiu tăcerii
Îmi place tăcerea...
Îmi place tăcerea, iubesc tăcerea
știu când să tac, cum să tac
unde să tac și când să tac.
Mă cert... tăcând, înjur... tăcând
râd.... tăcând, mănânc... tăcând.
Ascult tăcerea, savurez tăcerea și tac.
Am nevoie de tăcere, de liniștea tăcerii,
tăcerea e fidelă și nu mă parasesste
niciodată.
Îmi place compania ei, și mă conversez cu ea
despre una, despre alta.
Ea mă înțelege, este cel mai bun confident,
nu mă bârfește, nu mă jignește
niciodată.
Mă iubește așa cum sunt...
iar eu, la rândul meu, nu o contrazic
niciodată.
O respect întotdeauna - tăcând!
poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Dan C
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Textul original este scris în limba română.singur în codru
liniștea îmi șoptește
despre fulgi de nea
haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt
fulger zâmbind în noapte,
tunet șoptind către stele,
vânt răscolind imperfectul,
ploaie dansând între gene!
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte imperfecte
[Ecou străin]
Viața ce pulsează-n jur,
încă o dată mă doboară!
Instinctual ochii-i închid,
și mă feresc
de tot ce mă-nconjoară.
Inutil în noapte strig!
Ecou metalic si străin,
se-ntoarce în mine disperat,
rănindu-mi adâncurile,
confirmându-mi angoasele.
Zi după zi mă-ntreb:
azi, ce-am să aleg?
Liniștea tuturor,
în schimbul tăcerii mele?
Cuvinte imperfecte,
am să le-ngrop adânc,
sub muntele de ironie a sorții.
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântând
Păsărelele cântă despre ouă pistruiate
Și-și fac cuibul pe ramuri de copaci,
Navigatorul cântă despre parâme și țărmuri depărtate,
Despre călătorii pe mare, nave și cârmaci
Copiii cântă despre-ai Japoniei cireși pe-alei,
Copiii cântă despre Spania și despre palmieri;
Iar tot acum flașneta cu flașnetarul ei
Trec cântând prin ploaia acestei primăveri.
poezie clasică de Robert Louis Stevenson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "The Strange Case of Dr Jekyll and Mr Hyde : A Graphic Novel in Full Colour" de Robert Louis Stevenson este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Nu-mi plac numerele pare
Când am să dispar,
am să-ți lipsesc?
Cât...
o spargere de val?
un coup de foudre accidental?
Cât...
un coșmar demult uitat?
refren obsedant?
Cât...
un fulg răzleț topit pe buză?
doi paraziți pe-o frunză?
Cât...
sărut fugar pe coada ochiului
rămas uimit?
ce-apoi se simte părăsit?
Cât...
tăcerea ce amplifica tunetul?
beția de precede țipătul?
Cât...
un lapsus enervant?
un oftat ușurat?
Cât...
un numar impar,
un surâs ștrengar?
Cât...?
Știu!
N-am să-ți lipsesc deloc.
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ingenios
Și când va fi să mor,
voi, oameni dragi,
să știți că-s lângă voi.
În vântul ce-acum vă mângâie duios,
și-apoi vă ceartă nemilos.
În floarea inspirată nesățios,
în nopțile intunecate și reci, miraculos,
și-n cele înstelate, aventuros.
Mă veți simți,
în praful verii, insidios și vicios,
în fulgii ce vă sărută ochii, scandalos,
în verdele ierbii, capricios.
Mă veți găsi,
în dansul naturii, copilăros,
în urletul furtunii, primejdios
și-n liniștea dimineții, prea curios.
Am să rămân aproape.
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crepuscul
De-ar fi să cred răsăritul,
magiei asfințitului,
i-aș găsi sens.
De-ar fi să cred ciripitul,
și dans păgân aș fi,
și ultim fâlfâit de aripi.
De-ar fi să cred mugurii,
m-aș abandona soarelui,
cu ochii deschiși.
De-ar fi să cred vântul,
pe cei instrăinați,
cu sufletul i-aș imbrățisa.
De-ar fi să cred verdele,
aș întineri cu fiecare frunză,
până la primul surâs.
De-ar fi să cred liniștea,
aș renunța să te caut,
fiindu-mi deajuns ca exiști.
Pentru că,
în crepusculul dorului meu,
ești tu.
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lovește-mă
Lovește-mă
prin cuvinte,
înfierate,
atemporale,
letale,
și poate,
doar poate,
am să mă pot vindeca
de obsesia mea.
Până atunci,
am să pretind...
că nu-nțeleg!
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înțelegere
Răspunsurile la esențialele-ntrebări,
cele ce nu dispar în timp,
ci revin cu și mai mult sarcasm,
sunt chiar în noi,
adânc ascunse!
Acolo unde,
evitam să interogăm
cu teama stupidă de a nu ne afla slabi,
și groaza morbidă că ne vom descoperi,
pe noi!
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vise expandate
Speranțe nano-străvezii,
înmuguresc primăvăratec.
Hrănesc fantasmagoric,
albastre-verzi iluzii.
Vise expandate,
oscilează amețite.
Realitatea,
tresare-n somn uimită!
E...
necesar...
uman,
toxicoman,
anesteziat!
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imatur
Sufletul meu,
imatur în ani lumină,
ahtiat de experiențe,
versatil în secunde,
impetuos dând in obscur,
întâlni...
sufletul tău,
bătrân în înțelegeri,
sictirit de sens,
imuabil no matter what,
salvat de autocunoaștere.
și vru și el sa afle...
toate cele.
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Niciodată nu vei putea înțelege zgomotul, dacă nu știi ce este tăcerea. Și să nu crezi că tăcerea este liniște. Nicidecum. Liniștea cuprinde și tăcerea, însă tăcerea nu înseamnă liniște.
citat din Cătălin Manea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Intoarcerea la liniste" de Cătălin Manea este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Acel nebun
Craterul vulcanului tău
visează cumva,
alintul jucăuș al vântului meu?
Cândva?
Puțin spre deloc?
Sau...
He, he...
chiar eu!
Acel nebun,
dintr-un timp
și dintr-un spațiu
dispărute demult!
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-un final
Viața e minunată!
Din când în când.
Iar eu,
recunosc:
spun prostii...
cocoloașe,
câteodată...
Greșeli fac,
chiar și mai multe...
Nu le băgați in seamă.
Într-un final,
voi înceta.
Și atunci,
ploaia se va opri!
Sau poate,
abia va începe?
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Litera lipsă
Noi doi,
avem același nume.
Dar eu,
mai am o literă în plus.
Sau poate că,
tu ai pierdut-o
în timp,
pe drum...
Dar litera asta,
e...
cât o lume-ntreagă!
Și tot pe atâta,
ne desparte.
N-aș vrea să deranjez pe nimeni
întrebând,
dacă nu cumva...
cineva,
mi-a găsit...
litera lipsă.
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ezitare
Răspunsurile la esențialele-ntrebări,
cele ce nu dispar în timp,
ci revin cu și mai mult sarcasm,
nu sunt 100%-n noi, unde le tot căutam.
Răspunsurile sunt... chiar acolo unde,
evităm să mergem să le aflăm
din teama stupidă de a nu parea slabi,
și groaza morbidă că se va râde de noi.
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!