Floarea

Nu ai rădăcini,
priveşti pe fereastră,
geamu-i făcut din
sticlă de glastră.

Cu lacrime schimbi
apa din vază,
vrei ochiul străin
să-l bucuri cu-o rază.

Te-mbraci în culori
noi rime găseşti,
miresmele tale
duc glastra-n poveşti...

Dar vremea se schimbă,
sevele scad,
tăcute-ţi arată
vadul spre iad.

Pe cerul speranţei,
aripi pălesc,
grele devin,
în plumb se topesc.

Aluneci din basm,
sub cioburi sfârşeşti,

fragil e cristalul
din clipe cereşti!

poezie de N. Petrescu-Redi (6 decembrie 2019)
Adăugat de Njcolae Petrescu Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evei

Când Raiul noaptea-l înfiripi
Şi-l luminezi cu-o dulce rază,
Pari înger ce-şi topeşte aripi
Şi demon care-naripează.

epigramă de N. Petrescu-Redi din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din statuia de plumb a regelui englez George al III-lea, supuşii nord-americani au făcut gloanţe republicane.

aforism de N. Petrescu-Redi din Îngândurări (2016)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecutul trăieşte, e viu, ia parte la prezent, îl influenţează şi se schimbă în funcţie de ceea ce ni se întâmplă. Unele amintiri scad în importanţă, pălesc, altele, dimpotrivă, capătă înţelesuri noi la care nu ne-am gândit înainte. Devin, din fleacuri, momente esenţiale. De aceea, azi, înţeleg că destinul se ascunde, deseori, în cea mai cenuşie şi insesizabilă banalitate.

Octavian Paler în Autoportret într-o oglindă spartă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gazelul care avertizează

Tu chiar nu vrei, străine ce azi mă stăpâneşti,
Spre timpul meu cel vechi, de aur, să priveşti?

Tu chiar nu vrei, străine, să înţelegi că eu
Am rădăcini adânci în veacuri vitejeşti?

Tu chiar crezi că din timpul în care am crescut,
Poţi smulge rădăcini ce-mi dau puteri cereşti?

Trezeşte-te, străine, cât încă mai sunt blând,
Să n-ajungi tu în noaptea pe care mi-o doreşti

Şi neamul tău, cu tine, în hău să se afunde,
Când fi-vor, lângă mine, puteri dumnezeieşti!

poezie de Pavel Lică din Gazelurile mele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ARMURA

M-agăţ de clipă, visul
nechează,
noapte-şopârlă,
coadă de rază...

Nori mă ajung,
gri mă străpung,
raza mi-o fură,

unde e, Doamne,
promisa armură?

-În cerul pe care
încerci să-l atingi,
în nourii care
te-nvaţă să ningi.

poezie de N. Petrescu-Redi din Prin jar şi brumă (2017)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele bolţii pălesc în zorii zilei... şi-n amurgul iubirii.

aforism de N. Petrescu-Redi din La fereastra oglinzii (2000)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simfonia care oftează

tristeţea de toamnă iar mă împresoară
cerul deasupra parcă este de plumb
clipele sunt grele ca pietrele de moară
izvorul meu susură lângă lan de porumb

o lumânare mi se aprinde-n piept
sufletul meu îngenunchiază iar
chem prin rugăciune astrul înţelept
să mă umple de lumină şi de har

pe marea speranţei navighez haotic
fără să ştiu pe unde ancora s-o cobor
aproape de laguna cu verdele exotic
să-mi fie cald şi iarna frigul să-l dobor

e noapte în suflet simfonia oftează
pe harpa cerului atârnată de rază

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie, sunt făcut din lut,
în amforă, grăbită, pune
o rază dintr-un nor cernut
şi cidrul bolţilor nebune.

catren de N. Petrescu-Redi din Nopţi albe în Laconia
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peste lacrimile mele tu desenezi rime

Ale timpului viori îmi unesc freamătul inimii
În aripi port plumb şi totuşi zbor
Sufletul meu e un ultim zbor
Spre o lume intactă... frumoasă....
Voi adormi cu fiecare cuvânt....
În toamna asta mă simt o pasăre fără cuib
Îmbrăţişarea ta rămâne o amintire
O vară întreagă am aşteptat iubirea...
În iarna asta pot muri...
Îmbrăţisarea ta ar fi prea târzie...
Corpul meu căzut se va ridica?
Mai e un drum pe care spun că-l fac de-o vară...
Munţii spun poveşti pe care nu am vrut să le aud
Sunt singură.... ca tine... sunt poezia ta...
Singurătăţile noastre se vor întâlni,
Odată cu florile ce strigă din fereastră
Peste lacrimile mele tu desenezi rime
Pe care eu nu mai doresc să le scriu...
Uitarea scrie iubirea...
Lumina a luat locul întunericului din noi....

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încercăm să ne ferim ochiul de lacrimi; şi lacrimile - de ochiul lumii.

aforism de N. Petrescu-Redi din Reverber (2005)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răstignirea

Gloata prin neguri
strigă Baraba,

viforul şuieră,
viforul bate
cuie de-arginţi...

-Grele,
grele mai sunt,
Tată,
piroanele astea,
geme Iisus...

Ca lutul din ei,
ca tot Cerul din
Mine,
sunt grele, Tată!

poezie de N. Petrescu-Redi din Vânător de cerbi albaştri (2011)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu deţine controlul fericirii tale în afară de tine. Prin urmare, tu ai puterea să schimbi orice lucru pe care vrei să-l schimbi la tine sau în viaţa ta.

citat din Barbara de Angelis
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioburi

Zeci şi mii si sute de cioburi,
Strapung prin frageda carne,
Adanc...
Printre coaste,
Către nimic.

Cioburi de sticlă,
De gheaţă,
Ce se topesc
Si picură incet
În balta de roşu şi durere.

Zeci si mii si sute de amintiri.....
Arse, de focul mistuitor al durerii,
Mă sufocă, precum o funie in jurul gâtului,
Îmi inundă traheia
Şi îmi şopteste culori de gri la ureche.
Precum şi vioara.
Ce îmi şoptea ducli şi suave
Petalii de hortensie.

Cândva, vedeam şi eu Soare
Vedeam parfumul primăverii,
Iar de pe buze gustam zâmbete.
Acum, orb şi mut şi surd,
Bâjbâi dupa fericire,
Dar totul...
Tot ce ating şi cuprind,
Doare şi este gri şi roşu.

poezie de Corneliu Caluian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muntele îţi arată piscul, prăpastia îţi arată fundul.

aforism de N. Petrescu-Redi din Aforisme (1995)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Departe de basm

Clinchete, molcom,
bat la fereşti,
zâna învârte
ciucuri cereşti,
tu nu îi vezi, mamă!

Păru-ţi trădează
iarna din gând,
ochiu-ţi asudă,
tristeţi cărând,
ninge!...

Cad îngeri, măicuţă,
ieşi din tăceri,
desculţi să păşim
prin omătul de ieri,
desculţi...

Amar şi dulce
peste abis
ningă trecutul
cu ce ţi-a promis,

ningă!...

poezie de N. Petrescu-Redi din Maxime şi poeme (2006)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici preschimbat în floare, Narcis n-a scăpat de blestemul Afroditei. S-a îndrăgostit privindu-se în apa din glastră.

aforism de N. Petrescu-Redi (2013)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soldaţii de plumb îmi aduc aminte de plumbii din soldaţi.

aforism de N. Petrescu-Redi din Aforisme (1995)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arborele nostru genealogic are rădăcini de măr.

N. Petrescu-Redi (11 martie 2018)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aruncăm cu pietre în oglinzi şi învinuim soarta când călcăm pe cioburi.

aforism de N. Petrescu-Redi din Aforisme (1995)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corona

Toamna-mi mănâncă frunza-i din palmă: suntem prieteni.
Vremea din nuci o cojim şi-i învăţăm să se ducă;
vremea se-ntoarce în coajă.
În oglindă-i duminecă,
în vis este somn,
adevăr gura grăieşte.

Ochiul meu se apleacă spre sexul iubitei:
noi ne privim.
Ne spunem ceva de-ntuneric,
ne iubim ca mac şi memorie,
dormim ca vinul în scoici,
ca marea în raza de sânge a lunii.

Stăm la fereastră îmbrăţişaţi, ei se uită din stradă la noi:
e vremea să ştie!
E vremea piatra să purceadă a-nflori,
neliniştea-n inimă să se abată.

E vremea, vremea să vină.
E vremea.

poezie de Paul Celan, traducere de Maria Banuş
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!