
După o vreme
m-am lăsat scanată
de propria retină
ajutător cronometru atuurilor
nu sufăr de fobia distanțelor
fetițele nu sunt alergice la stele
de pe aceeași parte de peron
dacă aș putea m-aș întoarce
în împrejurare solemnă
pe steaua mea surâs
de unde am fost luată când eram mică
să o pot boteza
de câte ori îmi explic
de ce acolo
există un loc
în care nu aveam voie
poezie de Marilena Tiugan din Din arierplanul unui surâs
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Am stat și eu în tinerețe la Casa de creație de la Palatul Mogoșoaia. Eram poet sărac, n-aveam casă în București, dar aveam acolo o cămăruță la mansardă și era superb. Iar chiria era foarte mică. Mi-a plăcut atunci, eram emoționat în preajma marilor scriitori. Dar văzută dinăuntru, lumea scriitorilor e o lume mică, invidioasă și plină de ranchiună. M-am rupt de ea în 1990, după ce mi-am dat demisia de la Uniunea Scriitorilor. M-am enervat atât de tare că am fost acuzat pe nedrept, că m-am certat cu toți și am plecat. Și până la urmă, a fost șansa mea.
citat din Mircea Dinescu
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde eu nu există, acolo există El.
aforism de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

* * *
unde eu nu există
acolo
există El
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

O mână, Dumnezee
mi-ai cerut să Te las să mă ții de mână
și eu Te-am lăsat iar Tu
m-ai așezat
pe prima treaptă a scării de argint întinsă
până în nimicul nopții
dar câte stele încăpeau pe cerul negru
ca de pe o broboadă cadeau
să încolțească
semințele liniștii
peste umbrele treptelor întipărite
pe cele zece degete de la picioare
tu povesteai despre un pescar din împrejurimi
ce culegea cu mâna din stele
fosforescentă lumina
după care am închis fereastra
și am deschis o parte din mine
pipăiam cu ochii încăperea să-mi întipăresc
făptura
și n-a fost vis dimineața
prin rana mea trecuse
vindecătoare o mână, Dumnezee
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Am avut parte de o educație spartană. Nu aveam voie să întârzii seara după o anumită oră și trebuia să iau note mari. Acasă aveam tot ce îmi trebuia, dar nu eram răsfățat. Dacă îmi doream ceva, trebuia să muncesc. Mama mă punea să dau cu aspiratorul, să pieptăn ciucurii de la covor (activitate care mă enerva la culme!), să duc gunoiul... Tot eu eram responsabil cu încărcatul sifoanelor.
citat din Cătălin Botezatu
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu mi-a spus că eram frumoasă atunci când eram mică. Toate fetițele ar trebui să audă asta, chiar dacă nu este neapărat adevărat.
citat clasic din Marilyn Monroe
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Robert Langdon: Istoria arată că Iisus a fost un om extraordinar, o sursă de inspirație pentru oameni. Atâta tot! Acestea sunt toate dovezile necesare. Dar... când eram copil... când eram în acel puț despre care ți-a povestit Teabing, credeam că voi muri, Sophie! Ceea ce am făcut, a fost să mă rog. M-am rugat la Iisus să mă țină în viață ca să îmi pot vedea părinții iar, să pot merge iar la școală, să mă pot juca iar cu câinele meu. Câteodată mă întreb dacă eram singur acolo jos. De ce Iisus nu putea fi tată, dar să și facă toate acele miracole?
replică din filmul artistic Codul lui Da Vinci, după Dan Brown
Adăugat de Andreea Tanase

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când spectacolul vieții e mut
Am grijă de mine deși se moare-ncet
încă de pe când eram vioară
când spectacolul vieții e mut
dă-mi voie sa plâng
sunt pe o urmă de rană...
nu-mi aminti cum am ajuns
femeie de foc din copilul de lut
Cât eram de frumoasă
știam de la tine,
astăzi nu mai știu de fel
dar învăț cum se moare-n picioare
de pe vremea când
aveam pe deget inel...
Și mă-ndepărtez de toate
să văd
până unde nu mă mai văd,
dacă vreau să uit,
să mă uit
nimic nu mă ține
am voie să plâng,
să mor în picioare,
și să strig istovită după mine...
poezie de Daniela Pârvu Dorin din de la Autor, Clipe (2 august 2020)
Adăugat de Daniela Pârvu Dorin

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este la îndemâna oricui, dar, dacă am vrea și ne-am strădui mai mult, am putea căpăta seninătatea unei stele.
aforism de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Trezește-te inimă!
m-aș fi lăsat să plutesc pe norii de iubire,
pe unde calătoare să vibrez ușor...
dar a pluti, înseamnă rătăcire
și m-am trezit, alungând din dor.
m-aș fi lăsat purtată de iubire,
dar unde e iubire... nu poți ști.
mai mult eu mi-am dorit o regăsire
a sinelui de-a exista și de a fi.
și luptă aprigă în mine...
te-aș fi iubit până la stele...!
tu te-ai iubit mai mult pe tine,
iar eu, rămasă-n firi rebele.
ce trist când cineva iubeste
și numai el e în poveste!...
și inima se-mbolnăvește
și rațiunea te orbește!
m-aș fi lăsat să plutesc pe norii de iubire,
pe straturi de visări și cărări noi...
dar, am ales în schimb o despărțire,
decât s-ajung cumva-n noroi!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă Lira se află sus pe cer, uitați-vă la steaua ε. Veți putea să judecați puterea ochilor, căci dacă aveți ochi buni, pătrunzători, atunci veți observa că ε e formată din două stele la fel. Un binoclu cu o putere cât de slabă vă va arăta foarte bine cele două stele. Dacă ați avea o lunetă, ați vedea că fiecare dintre aceste stele se desparte în alte câte două; cu alte cuvinte, sunt patru stele acolo unde nu se vede decât o stea când te uiți fără băgare de seamă. Ar fi deci un sistem quadruplu de stele. Cum se învârtesc stelele acestea, una în jurul alteia? Ce planete are fiecare dintre acești sori? Ce omeniri populează acele planete? Tot întrebări la cari nimeni nu poate să răspundă. Singura întâia întrebare va căpăta un răspuns în viitor.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Capcană perfectă
există câte o zi
când simți
că de-ai atinge
doar o frunză
ar începe să doară
înlăuntru
ramurile copacului
ca o rană
pe care nu ai curajul
s-o oblojești
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru toamna mea încoronată
dacă aș mai avea oglinda
cu chip de când nu eram nici copil nici numai
un surâs blând
inundat de vară în umbrele norilor ce învăluie
valea înverzită
oh, dacă aș mai avea-o în agenția mea filantropică
de dăruit
grădini
aripi de păsări
priviri cu sclipiri
mirosul de iarbă crudă
scoici de care să-ți lipești urechea
fluieratul unui tren ce tocmai sosește în gară!
cum mă încăpățânez ca o pisică
sub soarele binefăcător pentru albine
din toate acestea să mai păstrez
câte ceva pentru toamna mea încoronată
însuflețindu-mi puterea de a iubi
hulubii albi aflați laolaltă cu rândunelele gri
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Scara rulantă
una urcă alta coboară
pereche alunecă
între sus și jos
greu să-ți ții echilibrul
câte chipuri sunt pe treptele de plumb
câte mâini de zăpadă caută
balustradele ce se deplasează cu aceeași viteză
oh dacă scara se rupe sau numai o treaptă
spre ieșire
cei din spate îi văd pe cei din față
și tălpile încălțărilor pieptănate de podea
se despart în triunghi
și alții tot vin cu scări fixe
ascunse sub aripile lor
pictate cu pene de aur
de păsări care fug de moarte
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tatălui meu (care azi ar fi împlinit optzeci de ani)
De acolo sus, de unde ești
Știu că veghezi la mine
Mai știu că încă mă iubești,
Și vrei să-mi fie bine.
Dar oare care-i steaua ta
Din miile de stele?!
Că-n fiecare noapte stau,
Și tot privesc la ele...
Și încă nu m-am dumirit
Dar tare mult aș vrea
Să știu de jos, de unde sunt
Cam, cum arată ea...
Eu cred că-i mare, luminoasă
Ca și inima ta.
C-așa a fost de când te știu
Când mic copil fiind,
Îmi aduceai bomboane-n pungi
Ce le-auzeam foșnind,
Prin buzunarul de la haină
Ce o purtai mereu.
Mi-e tare dor de tine tată
Și tare-mi este greu...
Te-ai dus de tânăr ș-ai lăsat
În urmă doar durere,
Ce n-as fi dat să-mi fii alături
Dar totu-i doar... tăcere...
poezie de Mariana Simionescu (17 octombrie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
De câte ori...
De câte ori am încercat,
Atâtea șanse-am spulberat.
Încerc mereu, sunt disperat
Să-i amintesc ce a uitat.
N-a mai vrut și a plecat,
Într-un minut ea m-a lăsat.
Nimic frumos n-a mai durat
Și-am rămas îndurerat.
După ea să fug am ezitat,
N-am putut, am înghețat,
Oricat de mult m-aș fi luptat,
N-am putut, eram blocat.
"Ce să fac?" m-am întrebat,
Ce am vrut n-am realizat,
Am rămas neajutorat
Și de durere torturat.
De câte ori am încercat
Să ma ierte, m-am rugat,
Dar n-a vrut, nu m-a iertat,
Nici măcar nu i-a păsat.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Eram și nu eram
mi-a fost greu să fiu simplu
mi-a fost ușor
am avut curaj - nu
mi-a fost frică și am avut timp
să-l citesc pe jung -
eram și nu eram intere
sat (!?) de psihoterapia
clinică
nu mi-a fost greu să-l citesc
pe freud
eram și nu eram
interesat de psihanaliză
impulsuri și nevroze
l-am lăsat pe jung
l-am lăsat pe freud
m-am refugiat pe moldova
eram și nu eram nomad
stăteam pe malul râu
lui jung i-am pus gând rău
și lui freud
eram și nu eram un caz
psihiatric într-un conflict
inconștient legat de dorințele
refulate
eram și nu eram
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima ta carte este excelentă, atâta doar că putea să se cheme la fel de bine Sentimentul paraguayan al ființei. În locul tău eu m-aș întoarce la Logică: unde, dacă nu acolo, se poate delira mai bine?
Emil Cioran în conversație cu Constantin Noica
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo, în camera de la mansardă, am luat hotărârea de a scrie câte o povestire despre fiecare lucru pe care îl știu. Și întotdeauna când am scris m-am străduit să țin seama de hotărârea luată, ceea ce a fost pentru mine o disciplină severă și folositoare.
Ernest Hemingway în Sărbătoare de neuitat (1964)
Adăugat de Doina Bumbuț

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vei fi atent la promisiunile pe care ți le face Dumnezeu, cu timpul, vei observa că nu sunt deșarte. Când lucrurile se întorc pe dos, observă-le partea cealaltă, ceea ce se ascunde înapoia lor. El, de acea parte, este răspunzător. De aceea, nu trebuie să te grăbești s-o iei înaintea Lui.
citat din Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!