Ovidiu Cristian Dinică

Circul

într-un oraș populat cu iluzii
din lăuntrul ființei mele,
în intersecții de cuvinte
ochii poposesc pe circul din stradă,
cu saltimbanci visători
bufoni răsfățați
acrobați la trapez
ei urcă spre cer
să afle la pieptul fecioarelor
epopeea sânilor sărutați
decolteul anunță pruncii
zămisliți în nopți cu foc
iubirea ascunde tăcerea
așternuturilor pătate
trompeta trubadurilor
însoțește dansul balerinei
în căutarea aripilor
prizonier clepsidrei
timpul este mut
aruncă pe jar amintiri
ce ard libertatea de a visa.
a adultului corijent la maturitate

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Ovidiu Cristian Dinică

Jurnal

ntunericul
te copleșește,
pierzi încrederea
devii alcătuire a fricii,
zâmbetul dispare,
ca să respiri deschizi geamul,
frânturi de amintiri vin
ochii se deschid lăuntric,
prizonier tăcerii petreci ziua în fugă,
inconștientă alergare, cursă nebună,
treci de obstacole, te impidici în idei
ca un elev corijent
intri în toamna repetării.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Pe scenă

în rol ca într-un balans
picioarele urcă neliniștea pe tavanul zugrăvit
cu așteptare,
ochii aleargă în tinda cuprinsă de flacăra gândului,
cuvintele mă răscolesc,
prezent măsor timpul ce-mi adună în inimă emoția,
obrajii se colorează precum palmele ce strâng frunzele diminetii,
cu răbdare
povestea de iubire intă în memoria incitată de joc,
secvențe răstignite în intersecții dureroase dansează cazacioc,
pe o scară ce duce spre vis
glorii efemere se amestecă în omul mărunt rupt de vreascuri și timp
cu pieptul văduvit de zâmbet.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Jurnal

întunericul
te copleșește,
pierzi încrederea
prin cutele sufletului,
devii o sumă de fricii,
zâmbetul dispare,
ca să respiri te uiți pe geam,
amintiri îți deschid ochii închiși înăuntru,
prizonier tăcerii petreci ziua în fugă,
inconștientă alergare
treci de obstacole, te impidici în idei
ca un elev corijent
intri în toamna repetării.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Îngerul

de la ferestre deschise
îngerii
rup din liniște cuvinte
vântul este în cautarea timpului inchis
în uitare
ca într-un abator
cu amintiri sugrumate
sunt clipe in care visele devin cenușa timpului otrăvit
în criptă tăcerea știe să numere
timpurile însingurării.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Pe scenă

în balans
picioarele urcă neliniștea pe tavan,
ochii caută în tinda cuprinsă de flăcări, gândul nopții
cuvintele răscolesc emoția,
obrajii se colorează precum palmele ce strâng din rouă frunzele diminetii,
povestea de iubire intră în joc
secvențe rupte în intersecții dansează ritualul morții,
pe scara ce duce spre vis
gloria dă nume omului, efemeride vin la cină.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Un țipăt

aripile de înger
acoperite cu mantaua iernilor
de sub care cuvintele
ies să ascundă tăcerea
precum un
izvor acoperă
ochii să nu se vadă crestele
înfipte în coama cerului
cu gheara de urs îndreptată
spre soare
să fure lumina
în opaițul dur
al minții bolnave,
poartă amintiri dureroase

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Epopeea

păcatul ca un burete
absoarbe impuritățile
ce te alcătuiesc vărsând asupra ta
întuneric și frică, grabă
cum ar spune criticii
traversând epopeea
travestiți în salvatori, după
ieșirea prin cuvânt ei
asemeni uliului
spintecă prada,
o tranșează pentru pui,
tu
poetul vinovat care a născut
cu o secundă mai devreme poemul
transfigurat de realitate
trăiești
sub anarhia timpului
distilat în cuvinte.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Pruncii

orașele se construiau
dinspre mare
întâi se desenau zidurile
înalte
cât să se nască pe țărm
iubirea
cu ea se acopereau pașii
din prea multă așteptare
cu mâini sigure
pruncii erau închinați
zeilor
întotdeauna acelorași
zei
să capete vlagă
din inima lor

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

aripa păsării deasupra pietrei
ascunde tăcerea,
în linistea nopții se strâng speranțe,
apa devine ochiul
iertări

gogyohka de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

aripa păsării deasupra pietrei
ascunde tăcerea,
în linistea nopții se strâng speranțe,
apa devine ochiul
iertării

gogyohka de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Zborul

aripi de înger
sub mantaua iernilor
lasă tăcerea
să îngroape cuvinte,
precum un
izvor acoperă
ochii,
să nu se vadă crestele
înfipte în coama cerului
de gheara de urs îndreptată
spre soare
să fure lumina,
cu opaițul sus
credințe
se revoltă,
zborul prima dorință!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Libertatea

zi și tot ce vei spune
se va întoarce,
libertatea egoului
exprimată virulent
devine toxică în corul libertăților comune,
într-o pandemie doar transpirația
te salvează de la anonimat,
impactul olfactiv este mai important
ca o amprentă pe o stradă
în care câini latră la lună înghit alune
beau bere și rostogolesc cutii de tablă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Morții cuminți

morții se urcă unii
în spinarea altora
fără regrete
până la sonerie
anunță stăpânul
că viața nu s-a sfârșit
în livingul cu trandafiri
vocile
tremură în fața
uitării
nu pot să-și scoată
etichetele de pe frontispiciu
pot doar să se rupă
în bucăți mici
tot mai mici
asemeni
unor moaște

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Între cer și pământ doar un timp

Într-un ochi de oglindă, faldurile nopții
ne-opresc timpul pe strada Mântuleasa.
Intersecții de raze și umbre,
punți către cer.

Galbene frunze, amintiri răscolite prin aerul lunii,
păstrează nisipul din vidul clepsidrei.
Razele sufletului oglindesc mozaicul
pașilor mei prin întuneric.

Prin lumina felinarelor
aripi de îngeri sfâșie tăcerea,
Prelinse în urmă două din umbrele mele
se întind către cer.

Sunt umbrele sufletului nostru
risipite în tu... în eu...
în eu... în tu...

Își caută urmele noastre în timpuri.

poezie de
Adăugat de Irina Lucia MihalcaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

* * *

Primele Ore
În sângele învolburat frica bântuie
în perfuzii.
Văzduhul înghite suflarea.
se așterne tăcerea în copaci.
Ninge peste apa interzisă
Umbra vieții miroase a duhoare,
fuga continuă din timpul suferind
spre colindul de iarnă.
Vânătorul sună din goarnă,
căprioare traversează orașul,
într-un decor pustiit
rujul iubirii
își tulbură culoarea.
Se aud primele sirene,
iarba va răsări prin ciment.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Eternul dans

tremur
cu masca trasă adânc pe suflet,
curcubeul ascunde
strigătele reci,
pașii sunt în cadența vântului,
din curți se aduc căldări
pentru lacrimile înțelepților,
într-o câmpie însetată
chipul uriaș al mulțimii
urcă la tribune
să cânte în nebunia colectivă
imnul înmormântării,
sub braț de flori să cadă
prizonier lucirii
și-n deznădejde să-și
fluture aripile asemeni soarelui
ce minte,
timpurile goale varsă foc
se ridică glasuri de năluci
din piepturi pavate cu lozinci
cu nările supuse transfuziei
de ocazie.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Între cer și pământ doar un timp

Într-un ochi de oglindă, faldurile nopții
ne-opresc timpul pe strada Mântuleasa,
Intersecții de raze și umbre
Punți către cer.

Galbene frunze, amintiri răscolite prin aerul lunii,
păstrează nisipul din vidul clepsidrei,
Razele sufletului oglindesc mozaicul
pașilor mei prin întuneric.

Prin lumina felinarelor
aripi de îngeri sfâșie tăcerea nopții,
Prelinse în urmă două din umbrele mele
se întind către cer.

Sunt umbrele sufletului nostru
risipite în tu... în eu...
în eu... în tu...

Își caută urmele noastre în timpuri...

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Poeții

cu pânzele în vânt
pe mări agitate
poeții se încumetă
să aducă lumina
îngroapă frica
în esențe
pe cer nu au rău de înălțime
sunt demiurgi
vânează tristețea
nu se tem de cuvinte
atenți
să nu răstălmăcească
tăcerea din cripte

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Dăruire

în orizontul său firesc
reîntregit cu vise
slobod este un chip tânăr
cu mădulare sănătoase,
grabnic săritor,
harnic cum satul
încă nu văzuse,
sub steaua născătoare
obsesii se preling
sfătoasă toamna cum să cuprindă
în file lacrima dorinței
pură și nejertfită într-o
poveste dragă inimilor tinere,
dar vântul iată strânge frunze și din poiană
cântecul se aude lângă vatra
în care câinii latră și vârtos mușcă
din mărul nepătat,
se lasă seară, fiorul nu cedează,
domnița la oglindă se ascunde,
porniri celesti conduc la gândul îmbrățișărilor galante,
inima ei pitită în pieptul alb
tremură înfierbântată,
iubitul vine în lenjerii să o găsească
falnic cu brațele puternice
și-n foc să contopească iubirea,
se aruncă în valuri trupuri pline de sudoarea dăruirii
spre liman plutesc cei cuceriți de patimi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

fără zestrea de cuvinte
poetul este orfan
supraviețuitor
al anilor
în care se repetă epoci

gogyohka de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook