Pajişti

uite,
dacă tot ne-am întâlnit
pe pajiştea asta tăcută
îţi propun un joc
tu să fii nor de ploaie nebună
eu, umbră de apă curgând
să mă evapor în tine
noaptea
să nu mai fiu

uite, dacă tot ne-am întâlnit
pe pajiştea aceasta albastră
îţi propun un joc
eu să mă întind pe spate
ca o câmpie de păpădii
şi tu să-mi sufli în pene din înalturi
cu toată dragostea ta
cu toată fiinţa ta
să mă spulberi în vânt
să nu mai ating vreodată cu
umbra pământul
să rămân înfipt în buzele tale
în trupul tău
în pupilele tale
să nu mă mai cunosc

uite,
dacă tot ne-am întâlnit pe jumătatea
aceasta de pământ
îţi propun
să ne jucăm de-a ascunselea
eu să te leg la ochi cu un petec de pajişte
înnoptată
să te învârt pe o pasăre călătoare
şi tu să mă cauţi într-o iubire
să mă strigi împrejur
până nu te mai vezi

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimb de experienţă

Erai tu Venus, eu Adonis,
Ne-am întâlnit aşa de-odată,
Iar delegaţia la Tomis
Am prelungit-o vara toată;

Erai frumoasă şi nebună,
Erai a mea şi-aveam noroc,
Zburdam pe plajă împreună -
Doi cai sălbatici, plini de foc,

Prin valuri ziua şi prin soare,
N-aveam nici griji şi nici urgenţe,
Iar noaptea ne-o doream mai mare,
Să tot schimbăm experienţe.

Erai o iapă lată-n crupă,
Eram un tânăr armăsar,
Şi ne-am iubit atunci, dar după,
Ai dispărut c-un marinar...

Ne-am întâlnit acum, vezi bine,
Când devenim sexagenari
Şi suntem două cabaline
Ce fac... doar schimb de ochelari.

poezie de Marius Coge din Vis şi armonie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-ai să ştii... Şi... ce dacă?!

Ne-am întâlnit în ceaţa deasă
şi ne-am atins, fără să vrem,
şi ai ales să-ţi fiu aleasă,
luând din gară primul tren.

Spre-o destinaţie străină,
sorbindu-ne din ochi priveam,
dar tu nu aveai nicio vină!
Doar eu aveam! Că... te iubeam!

Tu erai prins în amăgire
şi nu ştiai ce va urma.
Eu eram toată doar IUBIRE
şi tu erai IUBIREA mea!

În glum-ai pus o sărutare
pe-obrazu-mi ce s-a înroşit
şi, de emoţie prea mare,
am închis ochii... şi-am dorit
stăpân să-mi fii, în Legea Firii!...
Şi ne-am iubit, uitând de noi...
Când ne-am trezit, i-ai spus IUBIRII
că n-ajunge pentru-amândoi.

Mi-ai curs în inima-mi pustie,
potop de lacrimi, ce mă-neacă...
Şi n-ai să ştii câtă IUBIRE
ţi-as fi sortit... da!...
Şi... ce dacă?!

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Captiv

chiar dacă mă ţii captiv în umbra ta
adu-mi un felinar de aer
să-mi văd conştiinţa subjugată
iar noaptea naşte-mă din nou
într-o eclipsă

chiar dacă mă ţii captiv în conturul tău pregnant
lasă-mă măcar să-mi măsor iluziile
în virtutea inerţiei tale
şi voinţa circumscrisă dorinţelor tale
apoi lasă-mă fâlfâind din toţi porii
să mă prefac într-o pasăre nelocuită
poate aşa te voi vedea fiinţă
iubindu-mă mai presus
de orice obscuritate

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără relevanţă

ce cred nu mai are relevanţă
contează numai că ne-am întâlnit
când iubirea trebuia strigată
cu frunzele căzute peste buze
când eu trebuia să te trăiesc
până la prăpastie
şi tu trebuia să mă prefaci
în luna unui pârâu

ce am spus nu mai are semnificaţie
contează doar sărutul săvârşit
visând
doar iarba călcată din dragoste
şi cercul acela de foc
care ne strângea unul în altul
de parcă eu eram în tine
sufocat
şi tu te sfâşiai
într-o pasăre ţipătoare
cu petale galbene
de vânt

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-am întâlnit într-o zi

Ne-am întâlnit într-o zi. Era Toamnă.
Eu străină..... Tu, copil. Aveai mamă şi tată.
Ne-am întâlnit într-o zi. Era Vară.
Eu străină... Tu, îndrăgostit de mine şi de alte femei
din lumea întreagă.
Ne-am întâlnit într-o zi, Era din nou Toamnă,
Eu te iubeam.... Tu iubeai ploile şi o altă femeie.
Mi-am pus capul pe inima ta, iar cu mâna dreaptă
îmi strângeam sânul stâng,
Sub care simţeam dinţii unui destin gelos dar drept
Cu Toamna şi iubirea din mine, ce-ţi oferea un dar nemeritat
... Timpul.
Timpul meu! A trecut prin mine şi prin tine într-o zi,
Şi ne-a hotărât soarta.
... Te-am strigat înainte să plec!!! Dar n-ai avut cum să m-auzi,
... Aveai multe iubite... şi ploua zgomotos! De vină era Toamna.
Am plecat! Am plecat... tot străină! Ploua! A fost ultima noapte
de dragoste în cântecul ploii de Toamnă.
Ne-am auzit în Vară. Ne-am întâlnit bucuroşi.
Nu se schimbase nimic în vieţile noastre.
Tu... aveai acelaşi dor de ducă, şi aceeaşi agendă de telefon,
Cu numere vechi, cu nume consumate şi cumpărate la un şpriţ de vin,
Ce-au grăbit cândva albirea tâmplelor mele,
Şi mi-au împachetat toate sentimentele de dragoste în văzul lumii.
... Acum, e din nou Toamnă! Dar nu plouă, Dacă iţi spun că te iubesc m-auzi?
Nu ştiu dacă iţi aminteşti, de fiecare dată când ne întâlneam
ploua. Şi niciodată nu ai auzit când ţi-am spus: Te iubesc.
Ţi-am repetat de zeci de ori... atât cât a cântat ploaia, şi inima mea a reuşit să te adoarmă... liniştit.
Ne-am întâlnit într-o zi. Ne-am întâlnit într-o zi cât pentru o viaţă
întreagă,... chiar dacă tu eşti acolo, şi eu, aici.
... Toamna e de vină, pentru tot ce-mi doare, pentru ce-ţi doare,
pentru tot timpul ce trece prin noi,
cu regrete tardive - şi mulţi ghiocei răsăriţi la tâmple şi-n inimile
încă tinere... de-a rezista ploilor de Toamnă cu iubiri.
Ne-am întâlnit şi-acum. Te-am strigat.... până să înceapă bocetul
Toamnei... dar în zadar răspunsul tău. Acum îmi scurmă frunzele
şi sufletul ce se întinde moale pe pământ... pentru o linişte
şi-un somn odihnitor cerut de-o inimă cât frunza Toamnei.

poezie de Adelina Cojocaru (19 septembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te înţeleg, draga mea, îmi cedezi numai dacă ne luăm cu acte. Uite, îţi propun să începem cu un act sexual?!

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea...

a fost odată şi eu cu tine
într-o poveste cu ploi senine
ne-am întâlnit în altă viaţă
bătrini ca iarna şi faţă -n faţă...

te-am întâlnit într-un departe
călcand pre moarte cu-aceiaşi moarte
- am renăscut cum El renaşte
În sorocitul crâmpei de Paşte...

şi sorb privire şi sorb retină
şi sorb Marie şi Magdalină
şi sorb sărutul mereu iubire
de Dumnezee-n Dumnezeire...

a fost odată şi eu cu tine
într-o poveste cu ploi senine
ne-am întâlnit în altă viaţă
bătrini ca iarna şi faţă -n faţă...

poezie de Iurie Osoianu (13 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În viaţă dăm examene. Dacă ne-am biruit patimile, dacă am dorit iubirea, dacă am urât răul, dacă ne-am cunoscut pe noi înşine, dacă L-am întâlnit pe Dumnezeu, atunci am găsit scopul, ţinta, sensul vieţii. Am trecut examenele, suntem câştigători. Simţim mireasma veşniciei. Nu ne temem de moarte. Nu ni se pare obositoare viaţa. Ne pocăim. Nădăjduim. Ne bucurăm.

Monahul Moise Aghioritul în Sensul vieţii
Adăugat de El
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne cunoaştem

Ne cunoaştem,
Ne-am întâlnit într-o zi
Pe pământ,
Eu mergeam pe o parte a lui
Tu pe cealaltă.

Tu erai aşa şi pe dincolo,
O, erai ca toate femeile,
Uite că ţi-am reţinut
Chipul.

Eu m-am emoţionat
Şi ţi-am spus ceva cu mâna pe inimă,
Dar n-ai avut cum să m-auzi.

Pentru că între noi treceau întruna maşini
Şi ape şi mai ales munţi,
Şi tot glohul.

M-ai privit în ochi
Dar ce să vezi?
În emisfera mea
Tocmai se făcuse noapte.

Ai întins mâna: ai dat de un nor.
Eu am cuprins de umeri o frunză.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebări în umbră

dacă aş fi întâmplător
doar fulgerarea unui meteor
în noaptea unui deşert,
tu ce-ai fi?
te-am întrebat.
aş fi lumina tandră a Lunii
şi tu te-ai teme de faţa mea nevăzută,
îmi răspundeai într-un târziu.

dacă aş fi curcubeul însuşi peste
abisul dintre muntele tău
şi al meu,
tu ce-ai vrea să fii?
te-am întrebat.
aş vrea să fiu ploaia nebună care îţi smulge copacii
sădiţi în inima ta,
îmi răspundeai între două tăceri.

ce-ai fi tu,
dacă eu aş fi doar trilul unui văzduh?
te întrebam în şoaptă.
aş fi ultima pasăre călătoare
care se frânge pe cerul tău,
răspundeai,
privindu-ţi în somn
penele aripilor.

ce-ai vrea să fii tu,
dacă eu aş fi un suflet străin
care aleargă în pustiu?
te întrebam.
aş fi doar muzica unui pian
uitat la ţărmul mării.
spuneai tu,
pipăind întunericul.

spune-mi,
ce-ai fi tu,
dacă eu aş fi o apă repede, curgătoare?
aş vrea să fiu doar o piatră tăcută
într-o vale adâncă
aşteptând ca apele tale să-mi pieptene
genele lungi de nisip,
măcar o dată la o mie de ani.

răspundeai tu
unei umbre,
de la celălalt capăt
al Pământului.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catrenul împăcaţilor în vis

Ne-am împăcat în vise, nu suntem tot certaţi,
Ne-am întâlnit şi-azi-noapte, vorbit-am ca doi fraţi,
Mi-am amintit un vis anterior, în care
Ne-am acordat, din nou îndrăgostiţi, iertare.

poezie de Marius Robu (20 aprilie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt eu

cel care nu m-am întâlnit
cu mine la descoperirea
statuii mele la eveniment
nu ne-am întâlnit în sala aceea
unde se împărţeau săruturi
fără o noimă umblau rimele
pe sub dresurile doamnelor
nu m-am întâlnit cu mine
am avut tupeul să lipsesc

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu ar exista Răul pă Pământ.
ne-am face armate din zâmbete
şi ne-am bate între noi p
ână ne-am prăpădi de placere si de râs,
apoi ne-am face armate de idei
cu care să îi învingem pe zei, dupa care,
impreuna cu ei, să ne punem pe ras,
în pace şi plini de avant, dacă..
dacă nu existau atâţia virusaţi - infectati pe Pământ!

citat din Octav Bibere
Adăugat de Kitzy Bush
Comentează! | Votează! | Copiază!

Si Dios fuera una mujer / Dacă Dumnezeu ar fi o femeie

Şi dacă Dumnezeu este o femeie?
se întrebă Juan fără a se mişca,
uite, uite, dacă Dumnezeu ar fi o femeie
e posibil ca noi, gnosticii şi ateii
să spunem nu dând din cap
dar să spunem da cu vintrele.

Poate ne-am apropia de goliciunea sa divină
pentru a săruta picioarele ei nu din bronz
vulva ei nu din piatră
sânii ei nu din marmură
buzele ei nu din ipsos.

Dacă Dumnezeu ar fi o femeie am îmbrăţişa-o
pentru a o smulge din depărtarea sa
şi nu ar mai trebui să jurăm
până moartea ne va despărţi
pentru că ar fi imortală prin definiţie
şi în loc să ne transmită SIDA sau panică
ne-ar contagia cu nemurirea sa.

Dacă Dumnezeu ar fi o femeie
nu s-ar instala departe, în împărăţia cerurilor
ci ne-ar aştepta în vestibulul iadului
cu braţele sale nu închise
cu trandafirul ei nu de plastic
cu dragostea ei nu de îngeri.

Oh Doamne, Dumnezeul meu
dacă pentru totdeauna şi dintotdeauna
ai fi fost o femeie
ce frumos scandal ar fi
ce fericită, splendidă, imposibilă
prodigioasă blasfemie.

poezie de Mario Benedetti, traducere de Daniela Mărculeţ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gelozie

Dacă nu ne-am fi-ntâlnit
(Absolut din întâmplare),
Tu pe altul oarecare
Tot aşa l-ai fi iubit.

Dacă nu-ţi ieşeam în drum,
Ai fi dat cu bucurie
Altuia străin, nu mie,
Mângâierile de-acum.

Ai avea şi vreun copil
Care, poate (idiotul!),
Ar fi sămănat în totul
Cu-acel tată imbecil.

Dar aşa... ce lucru mare
Că-ntr-o zi ne-am întâlnit
Şi că-s foarte fericit, —
Absolut din întâmplare!

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Andra Iosifan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semne prin aer

încerc să te caut,
eşti undeva prin lume,
îmi trec multe gânduri prin minte,
mă întreb dacă am să găsesc semnele lăsate
de tine prin aer,
mai demult îţi desenam pe copaci
constelaţii
şi drumul pe care te voi pierde cândva
printre comete,

tu îmi citeai un descântec
pe o cărare străveche,

mai credeai în ursită,
pe atunci
creşteau încă leacuri neştiute
şi pietrele se lăsau rotunjite
de trecerea oamenilor prin vreme,

- uite o pasăre,
îmi arătai coapsele
alergând împrejurul cerului meu
de foc,
cât crezi că va mai zbura
cu braţele deschise spre tine,
dacă nu o cauţi
prin lume
să te cuprindă?

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te grăbi

Nu te grăbi!
Din zâmbete încă mai răsar oameni,
Ştiai?
Uite cum din bucurii cresc inimi,
Ca florile din lumină,
A primăverii.
Nu te grăbi!
Din mângâieri încă se desenează mâini,
Ştiai?
Uite cum din dor se nasc ochi,
Ca norii din ploaie,
A vieţii...

Nu te grăbi!
Din timp încă mai cresc suflete,
Ştiai?
Uite cum din şoapte se nasc buze,
Ca soarele din curcubeu,
Al vremii...

Nu te grăbi!
Din iubire încă mai sar vieţi,
Ştiai?
Uite cum din tine mă nasc eu,
Ca soarele din umbră,
A visului...

poezie de Gabriela Chişcari (10 mai 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drum crucial

Pe scara sufletului meu
M-am întâlnit cu bunul Dumnezeu -
Eu coboram mâhnit din conştiinţa mea,
Iar El urca surâzător spre ea!…

Şi ne-am oprit la jumătatea scării
Încrucişându-ne în clipa-ntâmpinării
Săgeţile perechilor de ochi ca de-obicei -
Ah! ochii Lui cum seamănă cu ochii mei!

Pe scara sufletului meu
M-am întâlnit din nou cu Dumnezeu -
El cobora solemn din conştiinţa mea,
Iar Eu urcam surâzător spre ea!…

poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţia: Ia uite, vecinul nostru, toată noaptea face dragoste cu vecina! Tu de ce nu faci?
Soţul: Draga mea, păi cum aş putea să fac dacă eu nici măcar nu o cunosc?

replici
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pajiştea fierbinte a tinereţii

ne rostogoleam într-o adiere caldă
pe nişte câmpuri necosite
luminate tandru de o Lună
pe jumătate dezgolită de inhibiţii,
fremăta grâul în spic sub trupurile arzând
descătuşate de zalele întunericului,
şuşotelile nopţii
şi tremurul pământului îl simţeam în artere
pulsând viaţă şi moarte.

în noi se trezeau instinctiv
toate păcatele trupului
de la facerea lumii,
stăteam dezbrăcaţi de conştiinţă
şi de sfială în faţa naturii
şi a lui Dumnezeu,

noaptea părea o pasăre gigantică
planând cosmic
peste câmpurile nesecerate
şi peste pajiştea fierbinte
a tinereţii.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!