Era prea iarnă-n păr şi-n gând-
Ningea cum nu îmi place mie,
Aşa că m-am trezit, strigând:
Să fie toamnă ruginie!

catren de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

M-am trezit dintr-o dată,
Mai singur ca niciodată!
M-am trezit răvăşit de lipsa,
A ceea ce-mi lipseşte!
M-am trezit cu un dor,
Şi-o durere în piept,
De moartea îmi era singura dorinţă!
M-am trezit printre cuvinte,
Pierdute în mii de tăceri!
M-am trezit că nu ştiu ce vreau,
Că niciodată nu am ştiut cu adevărat,
Ce vreau!
M-am trezit zguduit de trecut,
De ceea ce am avut şi-am pierdut!
M-am trezit,, slab" si nehotărât!
M-am trezit, trezit de cuvintele tale!
De vocea Ta, de bătăile inimii tale!
De cuvântul scris pentru mine, pentru tine!
M-am trezit, trezit să fiu lângă tine!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna mea de-acum

Toamnă ruginie, toamnă încărcată
Cu prinosul verii, cu al viei rod,
Adu bunăstarea mult prea aşteptată
De-o întreagă ţară, de-un întreg norod.

Vino cu blândeţe, fără întristare,
Vino cu căldura serilor de mai
Şi alină-n codru frunza care moare
Cu o doină-n care să-i şopteşti: "Mai stai!".

Dacă norii negri vin să te-nsoţească,
Fă-i să plângă iute lacrimi ca un cânt
Care să mai spele, să mai limpezească
Tot ce întinează viaţa pe Pământ.

Mie, toamnă blândă, toamnă ruginie,
Lasă-mi neschimbată calea pe un drum
Care-mi e plăcere, pace, bucurie,
Toamna mea de aur, toamna mea de-acum.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunză ruginie

Frunză, frunză ruginie, cine dorul tău îl ştie,
Înţelege de ce pleci pe ape şi pe poteci!

Frunză, ruginie doamnă, vine-n zborul tău o toamnă
Mănoasă şi generoasă şi se cuibăreşte-n casă!

Pică-n zborul tău alene, vara, adormind pe gene.
Pică visele brumate, la pământ, înspăimântate!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la replica lui Petru Ioan Gârda la replica Violettei Petre la replica lui Petru Ioan Gârda la replica Violettei Petre la poezia "În toamna aceasta se-ntâmplă ceva" de Petru Ioan Gârda

Nu-i toamna aceasta la fel cum era -
Iubite - nfloreşte din nou liliacul,
Se-ncurcă în stele şi-n noi zodiacul,
Se-aprinde în cer pentru noi înc-o stea.

Nu-i vreme de chin, când în ochi mă priveşti -
Albastrul te cheamă-n poeme de vară,
Le am toate-n mine, chiar dacă afară
E toamnă. Tu vino, să-mi fii cât mai eşti!

Că vin eu, sau tu şi că-i toamnă în noi,
Nu-i nicio problemă, de-om fi împreună;
Ne-om ţine în braţe sub clarul de lună
Şi prin anotimpuri vom trece-amândoi...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă zurlie...

Într-o palmă de lumină stă-ntunericul la sfadă
Cu amurgul toamnei mele, înveliţi într-o broboadă.
Orizontu-şi prinde părul cu agrafe de rubine,
Eu, din cer, îmi fac năframă şi trag cerul peste mine.

E o linişte bizară, care-mi urlă pe sub piele,
Anii mei trag cu urechea la un zvon de uculele.
O fi toamnă la adresa unde îmi aştept sentinţa,
Dar în colţul gurii-un zâmbet, încă-şi deapănă dorinţa.

Stau juraţii-(adică-amurgul şi-ntunericul) pe gânduri,
Cum de îndrăznesc, eu-toamnă, să mai port pe umeri fluturi?
-Păi, cum să vă spun eu vouă, ca ciudat să nu vă pară?
Sunt o toamnă ruginie, dar am nervi de primăvară...

-Oooo, să trecem în zapise aşa răzvrătire crasă,
Poate-ţi vine nebunia să te faci, toamnă, mireasă!
Eu mă duc să trag o vodkă, hai, amurgule cu mine,
Că, de stăm mai mult la sfadă, te apucă şi pe tine

Nervii cei de primăvară-i pandemie-n univers
Şi şterg nopţile din ceruri şi-ntunericul din mers...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum, când încă zorii nu-s...

Vreau să vă fac mărturisire, acum când zorii încă nu-s că eu nu sunt decât iubire şi o primesc (ştiţi voi) de Sus.
De-i întuneric sau lumină, coboară-n mine dar divin, eu mai mărturisesc o vină şi beau o lacrimă de vin...
De cade frunza ruginie, sau mugurii-nfloresc pe ram, eu pun iubire-n poezie, că numai poezie am...
O pun şi în singurătate, să nu îi fie prea urât şi-n liniştea de peste noapte în care vise-am zăvorât...
Împart din ea la fiecare şi de cumva împart prea mult, e ca un leac de vindecare, pentru durerea ce-o ascult
În scâncete de neiubire la porţi închise unde bat atâtea suflete-n neştire într-un amurg întârziat...
Acum, când încă zorii nu-s, eu mă perind printre cuvinte, s-adun iubiri ce au apus şi să-mi aduc de ele-aminte...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcerea nuferilor

Şi m-am trezit cu nuferii pe pleoape,
Acoperindu-mi lacrima albastră,
Sub gene vise albe-mi sunt aproape
Şi nuferi galbeni intră pe fereastră.

Şi îmi şoptesc, aşa, cum luna cântă
Deasupra apelor învolburate.
Ai crede că sunt flori şi nu cuvântă
Dar, ce tăceri ascund şi-n taină, poate,

În scâncetele albe mor cuvinte
Neînţelese. Doar în gând se-aşază,
Iar eu privesc cum albul lor cuminte
În versuri se-mpleteşte şi rimează.

Mi-e bine când pe gleznă mă sărută
Poemele cu nuferi în oglindă.
Sunt flori în care suferinţa mută
Un univers întreg poa' să cuprindă.

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte rece de toamnă

E o noapte rece de toamnă
Şi eu visez un vis frumos,
Dar vântul se plimbă pe străzi
Trist şi cam sfios.

E o noapte rece de toamnă,
O frunză cade din pom
Şi undeva departe,
Adoarme un pui de om.

E o noapte rece de toamnă
Şi se aude cum latră un câine,
Un cocoş sprinten ne anunţă
Că o nouă zi vine.

E o dimineaţă rece de toamnă
Şi eu m-am trezit din visul meu plăcut,
Privesc la geam şi mă mir
Cât de repede noaptea a trecut.

poezie de Vladimir Potlog (3 octombrie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am ascuns de toamnă...

M-am ascuns de toamnă într-un vârtej de frunze rătăcite,
Lenevind mă poartă vântul spre orizonturi prăfuite.

M-am ascuns de toamnă sub un butuc de vie plin de struguri,
În visul ruginit al viţei se trezesc şi plesnesc muguri.

M-am ascuns de toamnă sub poala mărului ce stă să ardă,
Freamătă uşor, se teme că frumuseţea o să-şi piardă.

M-am ascuns de toamnă sub un gutui ce candela-şi aprinde,
Arde fitilu-n felinar, raza speranţei se întinde.

M-am ascuns de toamnă iar sub nucul falnic din grădină,
Coji de nuci se zdrenţuiesc, foşneşte-n ram frunza-i puţină.

M-am ascuns de toamnă în nostalgia dulcilor tristeţi,
Mi-a fugit dorul de-acasă în zorii unei dimineţi.

M-am ascuns de toamnă într-un lăcaş de răvăşite gânduri
Şi m-a găsit în zboru-mi lin prin păsări pribegind în cârduri.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna cuvintelor

Ningea mărunt, ningea hain,
Cu vorbe rele şi minciuni,
În mine se surpau genuni
Şi gându-mi îngheţa străin.

Nu mai aştept demult minuni,
Doar binele născut în chin.
Ningea mărunt, ningea hain,
Cu vorbe rele şi minciuni.

Cu disperarea sunt vecin,
Aştept să plouă cu tăuni,
Agonizând să fim mai buni,
Primind iar biblicul vaccin...

Ningea mărunt, ningea hain.

rondel de Valeria Moroşan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă, toamnă, toamnă

Norii iarăşi se descarcă
Şi acum ca astă vară.
Anotimpul ăsta parcă…
A mai fost şi-n primăvară.

epigramă de Valentin Groza din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peisaj de toamnă

E-un timp frumos de toamnă ruginie,
Sunt strânse roadele de pe câmpie,
Dar, după cum au tot prezis prorocii,
Un alt guvern va număra bobocii!

epigramă de Sorin Cotlarciuc din O, tempora! O, mores!, Tema "Ce timpuri / vremuri! Ce moravuri / năravuri!", epigramă selecţionată dintre cele primite (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

El către ea

- Merg pe munte unde-mi place,
Chiar de nu sunt prea vivace
Am să urc şi-n patru labe
Că m-am săturat de... Babe.

epigramă de Gheorghe I. Gheorghe din Rebus Bis (iunie 2003)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parodie după poezia "Flămând în zori" de Nicu Gavrilovici

Ba, eu voi lua bucata cea mai mare
Şi stelele le-oi înşira la gât.
Adame, am şi eu o întrebare:
Cu altceva nu poţi să joci barbut?

De botezat, vom boteza toţi aştri,
Dar, singuri să rămânem nu aş vrea.
Vreau să ascund în ochii mei albaştri
Mai multe lumi, pe lângă lumea ta.

Şi mie-mi place noaptea cea cu vise,
Dar, soarele, nu vreau, să îl alungi.
Te vreau cu dimineţile deschise,
În pijamaua ta cu roşii dungi.

Iar de zburat, avem noi aripi, oare?
Ei, pescăruşii, zboară mult prea sus.
Cu umbre lângă noi, va fi răcoare-
Cred, că ai doruri multe de adus.

Şi parte de-oi avea de-aşa odihnă,
La pieptul tău, într-un hamac de dor,
Voi sforăi, iubitul meu, în tihnă,
Că n-am avut aşa un dormitor.

Tu, stai de pază, ţi-am lăsat cafeaua-
Pe-o bancă-n Carul Mare o găseşti.
Lunii de miere să îi faci safteaua,
Strigând în zori de zi, că mă iubeşti...

parodie de Violetta Petre, după Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă străluceşti prea tare,
Te doare-n bască şi ce mare
Economie vei ma face!
Să ştii c-am să te chem încoace...

catren de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A mai trecut o toamnă peste noi

A mai trecut o toamnă peste noi,
Bat clopotele-a dor şi-a despărţire
Şi am rămas mai singuri şi mai goi,
De-atâţia paşi pierduţi prin cimitire.

Prea multe aripi frânte timpuriu,
Prea multe inimi au uitat să bată
Şi ne-a rămas în sufletul pustiu,
Un gol şi-o lacrimă nemângâiată.

Prea multe întrebări ce n-au răspuns,
Prea multe visuri prematur ucise,
Mocnesc durut tăcerile-n ascuns
Iar vântul bate pe la porţi închise...

A-ngenuncheat şi frunza prin grădini,
Amurgul sângerează-a suferinţă,
Iar noi suntem mereu tot mai străini
Şi tot mai distanţaţi şi-n neputinţă.

A mai trecut o toamnă peste noi
Şi-n gând şoptim aceeaşi rugăciune:
Întoarce Doamne vremea înapoi
Şi-aşterne curcubeul peste lume!

poezie de Violeta Andrei Stoicescu (noiembrie 2021)
Adăugat de Violeta Andrei Stoicescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E toamnă

E toamnă pe străzi şi lumina e moartă;
E toamnă, din soare-a rămas doar o şoaptă;

E toamnă şi cântecul mi se-ntristează;
E toamnă, un stol de heralzi emigrează;

E toamnă pustie,
Gri-cenuşie
Şi creşte-ndărătnic rugina în vie.

Se luptă satirii lumina să-nghită
Muşcând îngheţat din natura cernită.

E toamnă, visează izvorul cântând;
E toamnă amară în mine şi-n gând.

Fire de ploaie ţes lumii veşmânt
Iar ceaţa zideşte cetăţi pe pământ.

E toamnă, sarcastic, agonic cuvânt,
E toamnă... ş-atât.

poezie de Alin Cucuruzan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Reproş banal" de Violetta Petre

Azi te-ai trezit cu faţa către pernă,
Nervoasă şi pornită pe scandal,
Am arborat drapelul alb în bernă
Având o faţă lungă, ca de cal.

Te-ntreb sfios de mi-ai călcat cămaşa
Şi dac-avem ceva, ca mic dejun,
Dar ai lovit în masă cu cravaşa,
De mâţa a zbughit-o ca din tun!

Se sparge vaza, zăngăne vitrina,
Vecinii dau cu mătura-n tavan,
Era un unicat adus din China,
Ce mama mi l-a dat acum un an,

Pe masă şi-n chiuvetă-i plin de vase,
Cafeaua nu mai am unde s-o pun,
E buda înfundată şi miroase,
Şi-am lunecat în baie pe-un săpun...

Mă tai cu lama, nu găsesc prosopul,
Pe un fotoliu-i haina şifonată,
Nervos, am înhăţat de coadă mopul
Şi torn pe tine apa din găleată!

Mă ameninţi, spărgând o farfurie,
Că pleci la mama, însă m-am decis:
Îţi dau un pix şi-o coală de hartie
Şi te somez, solemn, să-mi dai în scris!

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţie-ţi place roua rece

Crizantemă înflorită
Vesteşti toamna ruginită,
Ai chemat-o prea devreme
Să-mi apese peste gene.

Ţie-ţi place roua rece
Şi răcoarea ce nu trece,
Eu încerc să mă ascund
De-a ta toamnă sub un dud.

E devreme, prea devreme,
Îmi vesteşti ce mi se cerne
Şi pe frunze, şi pe plete,
Îmi arăţi că timpul trece.

Crizantemă, crizantemă
Înflorită şi boemă
Cum poţi oare să fii albă
Când e frig, când îmi e toamnă!

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea rea e că m-am trezit la realitate destul de târziu! Partea bună, e că m-am trezit!

aforism de Andrei Ş.L. Evelin (2017)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!