Parodie după poezia "Flămând în zori" de Nicu Gavrilovici
Ba, eu voi lua bucata cea mai mare
Și stelele le-oi înșira la gât.
Adame, am și eu o întrebare:
Cu altceva nu poți să joci barbut?
De botezat, vom boteza toți aștri,
Dar, singuri să rămânem nu aș vrea.
Vreau să ascund în ochii mei albaștri
Mai multe lumi, pe lângă lumea ta.
Și mie-mi place noaptea cea cu vise,
Dar, soarele, nu vreau, să îl alungi.
Te vreau cu diminețile deschise,
În pijamaua ta cu roșii dungi.
Iar de zburat, avem noi aripi, oare?
Ei, pescărușii, zboară mult prea sus.
Cu umbre lângă noi, va fi răcoare-
Cred, că ai doruri multe de adus.
Și parte de-oi avea de-așa odihnă,
La pieptul tău, într-un hamac de dor,
Voi sforăi, iubitul meu, în tihnă,
Că n-am avut așa un dormitor.
Tu, stai de pază, ți-am lăsat cafeaua-
Pe-o bancă-n Carul Mare o găsești.
Lunii de miere să îi faci safteaua,
Strigând în zori de zi, că mă iubești...
parodie de Violetta Petre, după Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.