Musafiri la mine-acasă,
Fără să-i poftesc vreodată,
Am un şoarec, doi păinjeni
Şi, din când în când, o fată.

catren de George Topîrceanu din Antologia epigramei româneşti (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnii care ne fac legile au avut întotdeauna dreptul să le calce înaintea noastră. Nimeni nu le-a contestat vreodată acest drept patern de prioritate. Şi când toate drepturile şi prohibiţiunile publice ies din Parlament... e natural ca acolo înăuntru să nu mai rămâie nici una. Noi, particularii, n-avem dreptul să ne batem în public nici măcar aşa, de-un gust, la zile mari, fără ca poliţia să intervină. Dar auzit-aţi vreodată ca doi deputaţi care s-au bătut în incinta Camerei să fi ajuns la poliţie sau la judecătoria de pace?

citat celebru din George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar eu am scris povestirea. Este despre o fată care şi-a pierdut cinstea, fără să-i fie vreodată dor de ea.

citat din Mae West
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnii care ne fac legile au avut întotdeauna dreptul să le calce înaintea noastră. Nimeni nu le-a contestat vreodată acest drept patern de prioritate. Şi când toate drepturile şi prohibiţiunile publice ies din Parlament... e natural ca acolo înăuntru să nu mai rămâie nici una...

citat celebru din George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aţi văzut vreodată?

Aţi văzut vreodată
Nişte tigri zburători?
Sau vreo capră care
S-ascunde printre nori?

Aţi văzut vreodată
Un şoarec cât un om?
Sau vreo vacă care
Se urcă drept în pom?

Aţi văzut prasade
Cum se coc pe tei rotat?
N-am văzut nici eu, desigur,
Dar aşa v-am întrebat.

poezie de Cornel Banari (15 ianuarie 2016)
Adăugat de Cornel Banari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multe-i spun când nu m-ascultă,
Dar tresar şi tac din gură
Când, c-un zâmbet, îşi ridică
Ochii de pe cusătură.

catren de George Topîrceanu din Antologia epigramei româneşti (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonete pluvioase (II)

Sunt izolat ca Robinson Crusoe,
Nu vine nime-n uşa mea să bată,
Şi dacă stau cu uşa încuiată
E că nici eu de nime n-am nevoie.

Mai fericit ca legendarul Noe,
Din toată omenirea inundată,
În arca mea nu am decât o fată...
Deasupra lumii noi plutim în voie...

Degeaba vă-ndesaţi ca la pomană,
Reprezentanţi ai faunei terestre, —
Nu iau cu mine nici o lighioană!

Căci e destul o singură pereche:
Un trubadur şi-o fată fără zestre,
Ca să refacă toată lumea veche!

sonet de George Topîrceanu din Migdale amare (1928)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un autograf - pe volumul "Scrisori fără adresă", violonistului Mircea Bârsan

Arta sfântă când ne-adună,
Pe noi toţi în jurul ei,
Unul scârţâie din strună,
Altul numai din condei!

epigramă de George Topîrceanu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ospitalitate basarabeană

Îmi spune rusul că sunt prost
Când îl poftesc la mine-n casă
Şi îl aşez cu toţi la masă,
Luându-mă, ades, la rost.

De-i zic ceva, el nu se lasă
Şi-n felul său de-a fi, anost,
Îmi spune rusul că sunt prost
Când îl poftesc la mine-n casă.

Îi mai ofer şi adăpost,
Când, criţă, nu mai pleacă-acasă,
Căci este de aleasă rasă
Şi, bând şi în câşlegi, şi-n post,
Îmi spune rusul că sunt prost.

rondel de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La comemorarea lui George Topîrceanu

Chiar la "Domnul" de mă spui,
Topîrceanu nu pot fi:
Nu că n-am talentul lui,
Ci că-s încă printre vii.

epigramă de Dumitru Spătaru din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnii care ne fac legile au avut întotdeauna dreptul să le calce înaintea noastră. Nimeni nu le-a contestat vreodată acest drept patern de prioritate.

George Topîrceanu în Despre duel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Isprava toamnei

Toamna, fată deocheată -
Biata fată!...
Deocheată, dar frumoasă
Şi cochetă,
Mi-a intrat odată-n casă,
Indiscretă,
Să mă-ntrebe ce mai fac...
Ce problemă viitoare
Mă mai doare...
Ce ţigări de foi mă otrăvesc
Când vorbesc...
Şi ce fel de coniac
Beau când tac...

Şi de-atunci -
Nu vreau să spun de când -
Am rămas cu toamna-n trup şi gând!...
Şi de-atunci, în fiecare an,
Toamna, fată bună, vine să mă vadă -
Vine ca o oră fixă pe cadran
Şi solemnă ca o stea cu coadă...
Şi, cum ştie că eu nu fac decât bine,
Toamna stă trei luni întregi la mine,
Cum ar sta la ea acasă...
Până ce-ntr-o bună zi mă lasă
Şi se duce de s-ascunde...
Unde?...
Dracul ştie unde!...
Numai că, după ce pleacă,
Odăiţa-mi pare mai săracă...
Poate fiindcă toamna-mi fură
De la gură
Tot ce-n nouă luni adun -
Cu răbdare şi tutun -
Tot ce cred că-i mai de seamă
Pentru clopoţelul meu de-alarmă!...
Toamna, fată indiscretă
Şi cochetă,
Se agită ca un ascuţiş de sapă
Pe biroul plin de praf şi prin sertare
Şi-mi distruge fără milă
Operele literare,
Rupând filă după filă,
De mă lasă gol... goluţ...
Ca o ciutură-ntr-un puţ,
Fără niciun pic de apă!...

Dar norocul meu că-n acest an
Timpul merge după alt meridian...
Şi că versurile acestea au fost scrise
Nu la mine-acasă -
Cum scriu eu de obicei, pe masă -
Ci pe iarba verde,
Undeva, la ţară,
Unde calendarul scrie că-i tot vară
Şi-unde toamna încă nu sosise!...

poezie celebră de Ion Minulescu din Adevărul literar şi artistic, nr. 618 (9 octombrie 1932)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zici că la război

Zici că la război, iubito,
Vii cu mine fără preget...
O, dar cum plângeai asară,
Când te-ai înţepat la deget!

epigramă de George Topîrceanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În curtea cu poarta deschisă intră şi musafiri poftiţi, şi musafiri nepoftiţi.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Valentin Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fată mică

Astăzi, spune o bunică,
Nu mai este de mirare,
Când vezi câte-o fată mică
C-a rămas cu burta mare...

pamflet de George Budoi din Gravidia în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (31 mai 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru Anne

De când Annie m-a părăsit,
Cu ochii cui să compar
Soarele la răsărit?

Nu că până-acum aş fi stat vreodată să-i compar,
Dar am început să-i compar,
De când ea m-a părăsit.

poezie de Leonard Cohen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Musafiri de sărbători?!

De musafiri în aşteptare,
Pe noi, ca gazde, ne obligă;
Cum n-avem pâine, ci doar sare,
Vom pune-o iar... de mămăligă!

epigramă de Gigi Burlacu din De-a buşi(te)lea (decembrie 2010)
Adăugat de Gigi Burlacu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Consolare... cu dichis

Pe vremea când era copilă,
Vai şi amar, să-i plângi de milă,
Şi-acum când este fată mare,
Tot vai şi-amar, dar ce... picioare!...

epigramă de Gheorghe Gurău (aprilie 2011)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cred că şi-a mai ridicat vreodată o regină glasul ca să spună adevăruri atât de cumplite şi de făţişe, care nu se pot spune decât atunci când priveşti moartea în faţă şi ai de gând să-i ţii piept eroic, fără să clipeşti şi fără să te sinchiseşti de tortura înceată a agoniei.

Regina Maria în Jurnal de război (II). 1917–1918
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec

Frumoasă eşti, pădurea mea,
Când umbra-i încă rară
Şi printre crengi adie-abia
Un vânt de primăvară...

Când de sub frunze moarte ies
În umbră viorele,
Iar eu străbat huceagul des
Cu gândurile mele...

Când strălucesc sub rouă grea
Cărări de soare pline,
Frumoasă eşti, pădurea mea.
Şi singură ca mine...

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umorului

Umorul e un gen uşor,
Să-i dăm mai multă greutate:
Lui, calitatea de umor,
Nouă, umor de calitate.

antimetabolă epigramatică de George Topîrceanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!