
Amintiri despre semințele ce-au trebuit să moară ca să nască taina viitorului rod. Precum vara- ghindă răscoaptă, se stinge împăcată în brațele ruginii ale toamnei surori.
Silvia Cuzum în Adieri de toamnă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Puieți de prun sunt acum desprinși de rădăcina pomului-mamă, purtând pe crengi fragile curcubeie sfărâmate în vagi contururi de amintiri cu chipuri dragi.
Silvia Cuzum în Adieri de toamnă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru ca noi să putem trăi, miliarde, zeci de miliarde sau chiar sute de miliarde de stele au trebuit să moară. Fierul din sângele nostru, calciul din oasele noastre, oxigenul care ne umple plămânii de fiecare dată când respirăm - toate acestea au fost făurite în furnalele stelelor ce-au pierit cu mult înainte ca Pământul să se nască.
citat din Marcus Chown
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

O amintire duioasă, agățată de aripile cafenii ale toamnei, o amintire cu arome de magiun de prune ce-a poposit o clipă la mine ca să-și tragă sufletul în zboru-i spre sărutul blând, îndepărtat al soarelui tomnatic. Și-al lunii cu plete bălaie risipite pe-a cerului pernă.
Silvia Cuzum în Adieri de toamnă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rucsacul fericirii...
Mi-am pus cerceii toamnei la urechi,
Sufletul pe strune vioaie de chitară,
Pașii i-am purtat pe dealuri ruginii,
Focul setei pe maluri abrupte de izvoare,
În băi de lună plină și de soare.
Și am băut cu poftă din cupa fericirii
Vinul răsfățului rămas din iarnă în vară,
Sub cerul înstelat de amintiri,
Ca niciodată florile lor să nu moară,
Niciodată, rucsacul fericirii mele să nu piară.
Niciodată.
poezie de Valeria Mahok (27 septembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!
Taina Crăciunului
O mare taină ni se dezvăluie în Ajun
E taina cea de preț a Sfântului Crăciun.
E-o taină mai presus de fire
Taina Cuvântului jertfire.
E taina Duhului ce prinde trup,
Taina păstorului care păzește oile de Lup.
E taina Împăratului care devine rob
Și taina trandafirului care răsare dintr-un bob.
E taina Soarelui ce stinge nopți,
Taina Luminii și-a dreptelor dreptăți.
E taina păcii ce se așterne peste lume
Și taina iubirii ce ne poartă nume.
E-o taină a patimilor pe cruce îndurate
Taină a milei și a păcatelor iertate.
E taina morții și-a vieții fără moarte
E taina ce sufletul o-mparte.
E taina Raiului ș-a Tatălui de Sus
Taina dumnezeiască a pruncului Iisus!
poezie de Adrian Artene din Colindător la porțile cerului (1 decembrie 2018)
Adăugat de Alesia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Casmirul tău de rouă
cad frunze în alint, cu ele amintiri și vis
în noaptea ce se lasă cu brumă de tăceri.
se-aud viori, departe, arcușul lor învins
de ielele smaralde ce-au fost în primăveri.
în umbre se ascund iubiri ce-au fost de-o vară
îmbrățișări de foc, fiori nestinși, ce ard
amestec de culoare, prinsă în tiară
cu diamantul nopții în ceas târziu, hazard.
zac stinse și răpuse, cu fardurile șterse
și se prefac în cântec ce-n somnul lor răsună,
rapsozi în frac de ploaie în cântece mirese
și-n râuri ruginii, se-aștern rochii de lună.
mă-mbie în pastel, pastel devin îndată
mă scurg în simfonia amurgului regesc,
și ca o harpă vie, cânt toamnei de-altădată
din genele de brumă, lied arhieresc.
ce dulce-mi ești mireasmă, tu ca o vrajă-mi ești
casmirul tău de rouă, mă-mbrăca-n amintiri
și gândurile toate-n orchestre pământești
îmi cântă-n visul nopții fragment din vechi trăiri.
poezie de Loredana Nicoleta Vițelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-am tăiat părul, mi-am șters zâmbetul, mi-am ferecat gura. Tot n-a fost deajuns. Oamenii te răstignesc în fiecare zi.
aforism de Silvia Cuzum
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Să
ar fi trebuit să visăm
să nu începem atât de devreme
ar fi trebuit să-l lăsăm pe dumnezeu pentru mai târziu
să fim surprinși
ar fi trebuit ca liniștea noastră să nu fie pusă în pericol
de cuvinte precum lipsa dragostei sinucidere alcoolul țigările
cancerul nefericirea frica de tine moartea
ar fi trebuit să visăm
și-apoi să începem de undeva
nu de unde ne-am îmbrăcat
ar fi trebuit să rămânem AICI
să uităm a spune și chiar dacă...
să fim surzii hainelor noastre.
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Născut prea târziu
povestea verdelui ce moare e pe cât de tristă pe atât de incredibilă
pentru că nimeni nu e dispus să moară tânăr. e greu de-înțeles ideea de sacrificiu
și numai zeii pot accepta să-și însușească moartea omneneasca
știind că eternitatea le e hărăzită de la naștere
arșița verii se oprește-n prag. primele ploi spăla cerul. ceața acoperă crepusculul
și din tot acest amalgam acvatic vezi răsărind verdele crud al toamnei
semințe nerăbdătoare sau poate naive își iau lumea-n cap
și se dau. dau tot ce pot ca ofrandă. verdele lor inundă tristețea
greu de crezut că cineva e dispus să moară la prima schimbare, la primul ger
și totuși, moartea sădită-n carne așteaptă. răbdătoare.
cuvintele răsar din ceață. taina lor cerne răsuflările pustii
chiar dacă nu mai răspund tinerește, ele, cuvintele, asemeni verdelui crud al toamnei, se dau uitării
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Elena Udrea a plecat în Costa Rica
Cum, ieșindu-ne din grații,
A plecat, precum vedeți,
Să nu nască speculații,
O să nască doi băieți.
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei care ascultă
Eram copil în zilele când trebuia să ascult
bătrânii ședeau în jurul vetrei
balansând presupusele lor păcate spre
ziua sfârșitului, când un
salvator crucificat îi va elibera de ele
Pisica torcea, focul ardea, hornul vâjâia,
cineva bătea ritmul cu toiagul și îngâna un cântec trist
despre fecioara care a călcat pe o felie de pâine.
Gurile știrbe-ale toamnei povesteau
despre semințele leproase ale mlaștinii și
despre floarea amară a secarei cornute.
Îngheț lângă vatra copilăriei.
poezie de Harry Martinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei ce au conștiința prea împăcată nu trebuie lăsați cu nici un preț să trăiască și să moară netulburați.
Emil Cioran în Ispita de a exista
Adăugat de Bogdan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu se află muritor care să nu îndure suferințe, căruia să nu-i moară copii și să i se nască alții și care să nu moară la rândul lor. Muritorii se îndurerează, se redau pământului. Dar necesitatea cere ca viața să fie secerată ca spicul copt.
citat celebru din Euripide
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele două surori
Orgia și Moartea sunt două bune fete,
Prea darnice-n săruturi, cu trup de vlagă plin,
Al căror pântec veșnic virgin, drapat în zdrențe,
N-a cunoscut vreodată al nașterilor chin.
Poetul crunt, dușmanul vieții familiare,
Favorit al gheenei, curtean cam scăpătat,
Găsește în morminte precum și-n lupanare
Un pat de remușcare în veci necercetat.
Și racla și alcovul, adânc blestămătoare,
Ne dau pe rând, ca două amabile surori,
Plăceri îngrozitoare și gingașe orori.
Când mă îngropi, Orgie cu brațele murdare?
O, Moarte, când veni-vei și tu să-ți altoiești
Pe mirții ei scârbelnici chiparoșii funești?
sonet de Charles Baudelaire din Florile răului (1857), traducere de Al.Philippide
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

- ghindă
- Ghindă: stejar în eprubetă.
definiție aforistică de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
- copilărie
- Copilăria e taina dezvăluirii viitorului.
definiție celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Evtodienco Tanea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecut cucernic
Stă cu conștiința împăcată,
În taina sfintei mânăstiri.
Căci a făcut, când era fată,
Ea, singură, mai mulți martiri.
epigramă de Nicolae Paul Mihail-Nicomah din Epigrame cu și despre femei (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu acum
ar fi trebuit să plâng
dar nu acum
căci nu am lacrimi
ar fi trebuit să beau
dar nu acum
căci n-am de unde
ar fi trebui s-aștep
dar nu acum
căci nu am loc
ar fi trebuit să-ți fiu
dar nu acum
căci nu sunt eu
ar fi trebuit mai mult
dar nu acum
căci e puțin
ar fi trebuit un zâmbet
dar nu acum
căci sunt doar ploi
ar fi trebuit o zi
dar nu acum
căci este noapte
ar fi trebuit să stai
dar nu acum
căci ai plecat
ar fi trebuit să plec
dar nu acum
căci stau pe loc
ar fi trebuit odihnă
dar nu acum
căci sunt grăbit
ar fi trebuit ceva
dar nu acum
căci n-am nimic.
poezie de Valentin Chircă
Adăugat de Cucuiul

Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice mare realizare (sau mică) a fost mai întâi de toate un vis. Stejarul este conținut în ghindă, unde doarme și își așteaptă manifestarea. Pasărea așteaptă și ea în ou iar în viziunea supremă a sufletului așteaptă un înger. Visurile sunt semințele care vor manifesta realitatea de mâine.
citat clasic din James Allen
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

In memoriam
De poet ramân poeziile
fluturi în zbor
luminând cu miile
umbra pădurilor -
de suflet se-alege pulberea
țesut năpârlit
invadat de larvele cărora
aripi nu le-a clocit.
De poet ramân poeziile
amintiri de visător
bântuindu-l cu miile
în prezentul său gol -
sufletul sfârșeste-n mizerie
sortit să moară
de dorul vieții și-al fluturilor
rămași afară...
poezie de Silvia Velea
Adăugat de Silvia Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!