* * *

azi e ziua pactului sinistru
Ribentrop şi Molotov- RM
domnule dodon şi doamnă prim ministru
n-o sărbătorim nici n-o comemorăm?!!

n-o să dăm concert în Piaţă noastră
cu valeria, chircorov ori cu leps
maia sandu-pasărea măiastră
n-o să cânte chiar nici un cuplet?!!

n-o să iasă prostul satului să spună
câte voturi de pomină să mai dăm
că să ducem crucea asta împreună
cu Gulagul nostru spre Edem?!!

dulcea Veorica n-o să iasă
să cetească iarăşi vre-n discurs
despre cum să revenim acasă
la Berlin luând foiae de parcurs?!!

Doamne Dumnezeule mă iartă-
îndrăznesc să te întreb cât mai avem
să purtăm în spate astă soartă-
cruce îmbuibată cu blestem?!!

poate totuşi îmi mai dai o şansa
s-o pot luă cumva de la-nceput
că mereu mă laşi şi laşi în transă
parcă nu-s al tău şi nu-s din lut

poate te înduri şi-mi dai tărie
liberă alegere s-o-nfrâng
şi căzut la sânul României
numai României să mă plâng...

poezie de Iurie Osoianu (18 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele îmi ard în gură

Nu-s tânăr Doamnă totuşi ard
chiar dacă-i frig şi nu-s acasă
că mi-ai întins pielea pe gard
să vezi ce naiba o să iasă

Chiar dacă-i frig şi nu-s acasă
aripile-s mereu la mine
dar ţie Doamnă nu-ţi mai pasă
când pe obraji îmi curg rubine

Aripile-s mereu la mine
că mi-ai întins pielea pe gard
n-ai niciun pic zău de ruşine
nu-s tânăr Doamnă totuşi ard

Chiar dacă-i frig şi nu-s acasă
scântei şi fum tot o să iasă

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (7 ianuarie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Troiţă

... ce frumoasă-i dulcea Bucovină
şi ce nume Doamne i-ai mai pus
-nume care nu se mai termină
ori de câte ori să nu-l fi spus

mai la vale Basarabia stă tristă
odihnindu-şi crucea Ta pe spate
şi te roagă Doamne şi insistă
şi te roagă iar să-i faci dreptate...

încă mai la vale plâng ţinuturi
care s-au trezit retrocedate
prin tratate Doamne şi de luturi
şi de Tine şi de Ţara blestemate

toată stânga Doamne-i Românie
toată stânga Doamne încă-i Ţară
poate Doamne, faci cumva să fie
întregită iar. A treia oară...

poezie de Iurie Osoianu (15 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partenerii paradisului

- Bună seara, doamnă.
- Bună seara, domnule.
- Vă privesc până sub inimă, doamnă.
- Ştiu; dar şi eu vă privesc, domnule.
- Vă cunosc şi urna de veci, doamnă.
- Nicio grijă, şi eu vi-o cunosc
pe-a dumneavoastră, domnule.
- Mă enervaţi cumplit, doamnă.
- Şi dumneavoatră, nu mai puţin, domnule.
- Înseamnă că nu se mai poate face
nimic, doamnă.
- Desigur, domnule. Acesta e şi rostul
egalităţii dintre noi, dragă domnule.
- Nici să trăim, doamnă?
- Nici. La ce bun, domnule?
- Nici să murim, doamnă?
- La ce bun, domnule?
- Nici să vă las să trăiţi, doamnă?
- La ce bun, domnule?
- Atunci... vă ucid, doamnă!
- La ce bun, domnule?
- Dar eu sunt un geniu, doamnă?
- La ce bun, domnule?
- Vă asigur că sunt nebun, doamnă!
- La ce bun, domnule?
- Daţi-mi un "Do" de jos, doamnă...
- Aveţi un "Do" de jos; muriţi liniştit,
domnule!

poezie de Ion Crânguleanu din Riscul certitudinii (1985)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primul si ambasadorul

Motto: Prim ministrul RM I. Chicu, discuţii cu ambasadorul României: "Mesajul meu a fost catalogat, în mod eronat, drept denigrator în adresa României. Oficiali din ambele state trebuie să se preocupe de soluţionarea problemelor în propria ţară"

prostul nu e prost destul
dacă nu e şi fudul
spune o zicală romă
din romanţa policromă

epigramă de Iurie Osoianu (26 mai 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dosarul...

Motto: MAI MD, Năstase confirmă existenţa
unui dosar penal în Elveţia pe numele lui Plahotniuc.

în Elveţia este, la noi încă nu-i
ţara asta-i poveste, da povestea-i a lui
ţara asta platonică şi cu oameni cuminţi
ţara asta demonică dar condusă de sfinţi...

prostul satului spune- alte ţări intentează
nu dosare- minune, numai nu a lui -brează
ţara asta dodonică, cu finuţi şi nănaşi
ţara asta canonică cu miniştrii săi laşi...

iaca luna se trece de când au guvernare
nici lucidă nici rece, la un porc la picioare
ţara asta ironică cu cumătri de soi
ţara asta din cronică - locuită de (v)oi...

poezie de Iurie Osoianu (9 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă

Am spus la toţi cât te iubesc
Şi lunii, soarelui şi mării
Şi cât de simplu mă topesc
În umbra mea şi umbra zării.

Doar tu n-auzi strigarea mea
Şi-mi laşi tăcerile desculţe
Şi eu mă ard sub steaua ta
Cu crucea mea ce se prelinge.

Sunt ca un nor pe cerul tău
Şi nu ştiu de-ţi opresc lumina
Şi ştie numai Dumnezeu
Că nu-s aceea ce port vina.

E dăltuită piatra mea
Şi-am mai simţit vântul iubirii
Şi vremea ce o simt tot grea
E parcă altfel spusă firii.

Şi cred şi-acum că nu m-auzi
Şi laşi pe cerul meu tot noapte
Şi negura mă prinde lin
Şoptindu-mi sec că nu se poate.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monolog...

... credeam c-a revenit Hristos la noi
şi popii primii merg la judecată
la dreapta judecată, de apoi
să li se dea răsplata meritată....
că Doamne tare-s hulpavi şi hapsâni
şi de păcate plini şi lăcomie
şi se-ncălzesc la tine Doamne-n sân
ca nişte şerpi la sânul României
şi au o grijă numai- bani şi bani şi bani
şi cică banii ăştia-s pentru Tine
Tu care ai creat aceşti ţărani
să ai nevoie şi de hrinca lor de pâine?!
Tu care din nimic şi nicăieri
crease-i Univers şi Veşnicie
să ai nevoie de bănuţi în cer
de lumânări şi fumuri de tămâie?!
să ai nevoie Tu de SRL-uri
ce-au îmbuibat biserica creştină
Tu, Tatăl nostru care eşti în ceruri
Tu, Vinul meu şi hrincă mea de Pâine?!
noi chip din chipul Tău, la fel şi trupul
din lut creaţi, în care-Ai pus suflare
să te slăvim mai bine poate cu Facebook-ul
decât cu-arhaică şi scumpa lumânare?!
şi simt că veacul ăsta ni l-ai dat
nu oi să fim - ca Tine creatori
de aia scot popimea la mezat
de aia n-am nevoie de păstori
mă iartă Doamne dacă-n fel şi chip
comit păcat, ba chiar mai rău, greşeală
prin afirmaţia că popii-paraziţi
s-au rătăcit în dogma lor medievală
sunt gata de pedeapsă, resemnat
ca-n ziua judecăţii de apoi
da poate Doamne nu-s eu vinovat
ci numai Tu.
De Duhul pus în noi?!

poezie de Iurie Osoianu (14 aprilie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diagnostic, II : Tumori / Tu mori...

Vezi, Doamne, nu-Ţi port nicio ură
Şi nu mă las învins acum de boală;
Privesc spre ceruri şi mă-ndură
Norii negri, copleşiţi de îndoială?!

Vezi, Doamne, toate nu mai au niciun preţ,
Visele ard albul orb din medicamente;
Privesc spre ceruri, cu teamă-mi învăţ
Incertitudini noi, stări groaznice, ardente?!

Vezi, Doamne, mi s-a-ncuibărit în sufletul rece
Trăiri de care astăzi îmi sunt de dor;
Privesc spre ceruri, şi ploaia mă-nţelege,
Numai Tu uiţi de mine; de ce mă laşi să mor?!

Vezi, Doamne, sunt spre sfinţenia Ta
Şi rug şi flacără şi cruce şi abis;
Învăţ din toate câte poate lacrima sfărâma,
Învăţ din toate în câte nu-s cuprins?!

Vezi, Doamne, toate se pierd în timp
Captive devin amintirile, topiri în gol;
Martire gânduri fără de aure şi nimb...
Of, de Viaţă, de Viaţă, mi-e tot mai dor!

poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerşetoarea

Motto: Prim-ministrul Republicii Moldova,
Maia Sandu, nu exclude că ar putea solicita un
împrumut de la Guvernul României

iar umblăm din poartă-n poartă
cu cerutu-, ca golanii
pentru ţara asta, moartă
unde-s vii doar şobolanii...

epigramă de Iurie Osoianu (1 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu spatele la harta României

Cu spatele la harta României
Stă istoria bătută-n cui,
Mă-ntreb mereu şi îmi răspund
A fost a noastră sau a nimănui?

Cei din stânga vin, prin inimă trecând,
Să-mbuneze dreapta cu dreptate,
Să fim uniţi prin sânge şi prin cuget,
Prezentul să ne fie azi şi nu departe.

Dar pas cu pas istoria se scrie
În anarhia gândului străpuns
De nepăsări şi neloialitate
Faţă de popor şi faţă de Iisus.

Degeaba-i pod de flori
Şi-s vise minunate,
Degeaba hăţul stă în mâna celui pus
Să pună borne astăzi la Cetate

El pleacă la Madrid
Să sară-n ajutor
Eladei răvăşite
În valul neputinţelor.

Pâinea şi cu sarea
E-ntinsă tot de noi,
Urmaşii gliei sfinte
Din neamuri de eroi.

Aţi văzut cumva să iasă azi în cale
Un reprezentat al celui cunoscut?
Nicidecum, doar harta-n cuiul ei
Uitată-i in trecut.

Lacrimile-amare
Se-nchid în noi, se-nchid în sânul ei,
Cu dorurile legate
În zbor la porumbei!

Cu spatele la harta României
Stă istoria bătută-n cui,
Mă-ntreb mereu şi îmi răspund
A fost a noastră, rămâne-a nimănui?

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-s

Nu-s nici hoţ... nebun nu sunt,
Dar iubesc, iubesc ochi verzi,
Nu-s batrân... am păr cărunt,
Vreau în tine să mă pierzi.

Nu-s tâlhar... haiduc nu sunt,
Port iubirea-n cingătoare,
Cu păr negru... fir mărunt,
Chipul trandafir în floare.

Nu-s director... nici golan,
Dar te vreau a mea stăpână,
De-aş rămâne făr-un ban,
Tot voi cere... a ta mână.

Nu-s actor... nici negustor,
Dar doresc cu-nverşunare,
Să te culc lângă izvor
Şi să te înalţ spre soare.

Nu-s beţiv... nici păcătos,
Cred în dragoste şi-n vise,
Dar iubesc tot ce-i frumos,
Chiar dacă-mi sunt... interzise.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Gheorghe Petic...

Motto: În Basarabia îşi bat joc în închisoare de deţinutul politic Gheorghe Petic.
Mai ceva ca în" nopţile albelor volume" din vremurile crunte ale României comuniste.

nesimţiţii ăştia din Pas cu Da
trebuiau să-l facă deputat
dar aşa-i la moldoveni - Iuda
e pe listă numai la trădat...

totu-i teatru ieftin şi bătaie
nu numai de joc- de intelect
pe din faţă toţi fac hărmălaie
pe din dos- se înţeleg perfect...

Petic o să stea la închisoare
astea au nevoie de martir
dă mă rog, sunt pete şi pe soare
iar politică nu-i soare ci sortir...

drept că e sortir de miliarde
banii n-au miros - Vespasian
parlamentul e beton şi arde
numai zic de dur de moldovean...

poate va veni şi vremea noastră
poate ţărişoara s-a trezi
poate, că mereu o au de proastă
şi nici n-are unde mai fugi....

poezie de Iurie Osoianu (1 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bună seara, domnule ministru

Bună seara, domnule ministru,
Iartă-mă că-nchid televizorul
Nu mai fi posomorât, sinistru
Fluturii de noapte şi-au luat zborul

Oamenii-s sătui de baliverne
Dă-le învoire să se culce
Să-şi ascundă grijile sub perne,
Pentru-o noapte de odihnă dulce

Indecenţa e la ea acasă
Un discurs în plus, nu mai contează
Demnitarilor de azi nu le mai pasă
Cât rămâne cobitoarea trează

Bună seara domnule ministru
Circumstanţele sunt deci atenuante
Rupe terfeloaga aia de registru
Cu minciuni atât de captivante

Că rămân naivii să te-asculte
Cine crede-n stropul de dreptate
Nu mai ia în seamă cât de multe
Spuneţi despre sfânta libertate

Bună seara domnule ministru
Iartă-mă că-nchid televizorul
Vine vremea să schimbăm magistru'
Că se obturează iar vizorul!

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste amară

m-am întors înnapoi, m-am întors, încă viu
din infernul -şuvoi aşternut în sicriu

ziua albă cu rece loveşte în zări
şi se trece se trece pe cărări pe cărări

parcă nu se mai stinge nici o stea în amiezi
şi nici nu te mai ninge şi nici nu e ce crezi

parcă nu mai aprinde nici un soare fundal
şi nici nu mai cuprinde umbra lunii pe deal

numai codrul se zbate undeva în zenit
intuind că mai poate frăsui liniştit

o poveste amară cu final neştiut
nici de ultima oară nici de primul sărut...

poezie de Iurie Osoianu (8 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Novembre

Nu-i soare – nu-i lună pe cerescul crug!
Nu-i dimineaţă – nu-i amiază –
Reperele zilei lipsesc – nu-s zori – şi nici amurg.

Nu-i căldură, nici bucurie, nici aer sănătos,
Nu simt nici un comfort în membre –
Nu-i umbră, nu-i lumină, nici albine nu-s, nici fluture frumos,
Nu-s fructe, nu-s flori, nu-s frunze, nici priveghetori!
Novembre!

poezie de Thomas Hood, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintr-o rugă la Dumnezeul României

O, Doamne, ce divini conducători
Au făurit UNIREA ROMÂNEASCĂ...
De ce ne pui şefi, astăzi - impostori
Ce nu-s capabili nici să-i maimuţească?!?

epigramă de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce peisaje, Doamne...

Doamne, ce peisaje şi privelişti
Şi ce raze, Doamne, şi ce nori,
Cum să laşi Tu omul de izbelişti,
Fără harul Tău mântuitor?!

Scoate, Doamne, de pe noi blestemul
Care l-ai scăpat involuntar,
Cum să laşi Tu omul la cheremul
Unor toxici cu orgoliu nuclear?!

Cum să-l laşi Tu, Doamne, iar să piară
Într-un nou potop mistuitor,
Oare iar am devenit povară
Şi nu vrei să-mi fii Mântuitor?!

Oare poţi să faci aşa pomană
Necuratului ce vine triumfal
Cu aripi de Pershing şi Satană
După sufletul meu trist şi marţial?!

Doamne, ce peisaje şi privelişti
Şi ce raze, Doamne, şi ce nori,
Cum să laşi Tu omul de izbelişti,
Fără harul Tău mântuitor?

poezie de Iurie Osoianu (3 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neperechea...

tu să ştii că n-ai pereche-n lume
nici în asta nici în paralele
poate numai undeva prin stele
poate numai undeva sub hume

să mai ştii că ai noroc de soartă
că ţi-a hărăzit divinitatea
să te-alinte doar singurătatea
-unica fiinţă care iartă...

poezie de Iurie Osoianu (27 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai, Românie centenară...

Motto: Un cretin e un cretin. Doi cretini sunt doi cretini. Zece mii de cretini fomează un partid politic. Franz Kafka

hai, Românie centenară, proiectul nostru fratricid
alde băsescu şi şalaru constituiesc un nou partid
îi spune PUN de-aici-nainte adică pune, noi vom lua
adică sinonim cuminte cu am furat şi vom fură

vă-nchipuiţi voi, Reunirea adusă pentru toţi la scară
de plebea asta, de molima marinăresc-veterinară
atâţia ani ce deţinură puterile în stat, reale
azi vine iar şi iarăşi fură, idee, patrimoniu, cale

hai, Basarabie vândută, sărbătoreşte-ţi centenarul
cu largi transferuri de valută pentru băsescu şi şalaru
şi pentru aia din culise ce iarăşi zădără hazardul
ca unui proxenet să-i pice în gură para-miliardul

un centenar de la Unire - prilej de fastă sărbătoare
de veşnică, de pomenire, de fosta Românie Mare
mai aşteptăm un veac să treacă pe altă parte să mai fure
şi alde ghimpu cu chirtoacă şi oi ca aia sandu, pure

un centenar de la Unire-prilej total de sărbătoare
pentru românii tari de fire, împrăştiaţi prin lumea mare
să vină în sfârşit acasă să pună mâna pe topoare
pe furcă, sapă şi pe coasă, croindu-şi vechile hotare

cum străbuneii noştri frate, întorşi la vatra din război
înţeleg gând că nu se poate să fie zece ţări la noi
cusură teritorii rupte într-un model perfect de ţară
cu aţa vremilor cernute prin soarta noastră milenară

of, of ce oameni Doamne fură în vremea cea, demult apusă,
titani dintr-o esenţă pură, cinstită, dreaptă, nesedusă
şi ce pigmei în astă viaţă ne au de proşti, ne au de gloate,
ne scuipă smorcăind în faţă, în gât ne-o bagă pe la spate

of, of, îmi merit, Doamne, soarta să port cununa grea de spini
să duc şi crucea asta moartă Golgotei pline de venin
of, of rog totuşi îndurare, rog, Doamne, totuşi alt destin
rog, Doamne, Românie Mare şi gata sunt de veşnic chin

căci ştiu că numai prin durere pot iar renaşte că popor
mai ştiu că doar Divină-ţi vrere mă ţine încă şi nu mor
în rest... băsescu şi şalaru constituie un nou partid
şi vine parcă centenarul cu dorul nostru fratricid...

poezie de Iurie Osoianu (17 septembrie 2017, Moscova)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu studiez dezastrele născute dintr-un sărut

nici moartea pe cruce
nici învierea de după
oricum îmi este de ajuns
câte o apocalipsă
între două naşteri
şi o trecere prin haos
aproape cât o adormire de duminică
în care s-a născut visul
şi paradisul
de iad ne-am ocupat noi
după ce nu ne-a mai ajuns
fericirea
.....................................
mă tot întreb de unde
mi-a rămas această muzică
care parcă vine
din rădăcina unei lacrimi
.....................................
poate fiecare stea cânta
în pliscul unei păsări de foc
iar un copil ciudat
venit parcă dintr-o zbatere de aripi
împletea galaxile
ca pe o vată de zahăr ars
care-şi aştepta spirala
apoi
ca şi când nu mai era de ajuns cântecul
din gândul cioplitor de univers
au apărut cuvintele
.....................................
fiecare rostire era o nouă lume
până când nu a mai ştiut nici măcar el
de unde începuse
şi nici unde să mai găsească loc
pentru câte rostiri
mai avea de rostit
...................................
împreună cu magica rostire
a apărut oul
mai apoi şi întrebarea
poate si filosofia
dar cum era aşa greu să plângă singur
chiar înainte de a umple cu oceane pământul
a început să gândească viaţa
ca pe o iarbă verde tivită cu margarete
soarele nu poate fi
doar un ou de pasăre măiastră
poate nici faraonii nu sunt nemuritori
îngropaţi aiurea
sub imposibile cuiburi
de unde nu le mai cântă stelele

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!