Făcând din fericire un ideal al raţiunii şi al dorinţei, nu vei putea fi niciodată fericit.

aforism de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată...

NICIODATĂ e un cuvânt care sperie ades
Şi căruia i se atribuie o conotaţie ciudată!
Optica ar trebui schimbată uzitându-l, mai des,
În expresii de genul "nu se ştie NICIODATĂ".

NICIODATĂ, sălăşluirea-n Univers nu ia pauză,
Chiar şi-atunci când, aparent, s-ar odihni;
Timpul umblă hai-hui, întotdeauna, fără cauză,
Dar NICIODATĂ nu oboseşte şi nu se poate rătăci.

NICIODATĂ, să nu spui,, prea târziu"!
Întotdeauna, e loc pentru alt început.
Chiar dacă nu totu-i uşor sau roziu,
Să nu te dai NICIODATĂ dinainte bătut!

NICIODATĂ, să nu gândeşti că nu poţi fi fericit
În această lume tot mai polarizată!
Iubirea este-al vieţii ingredient implicit
Şi nu se lasă NICIODATĂ raţionalizată.

NICIODATĂ, să nu laşi arborele cunoaşterii desfrunzit!
Informează-te şi dă motive raţiunii să germineze!
De lecţiile Universului, de te laşi întotdeauna călăuzit,
Luna strălucitoare nu va uita NICIODATĂ să te lumineze.

NICIODATĂ, să nu reduci sau să ascunzi realitatea faptelor,
Din teamă sau din laşitate făcând cu minciuna rocadă!
Chiar dacă adevărul e tocat mărunt în drogul cuvintelor,
Şi nu i-a lipsit NICIODATĂ cel puţin un motiv de tăgadă.

NICIODATĂ, să nu renunţi când viaţa te ia la rost!
Nu orbecăi între,, a fost odată ca NICIODATĂ",
,, Am pierdut" şi,, NICIODATĂ nu va mai fi cum a fost",
Căci cel ce nu luptă nu trăieşte-o viaţă adevărată!

NICIODATĂ, să nu joci şah cu destinul
– o lege având ca şi cvorum divinul;
N-acceptă rocadă, nu poate fi mituit, dosit sub preş...
Şi nu s-a-ntâmplat NICIODATĂ ca moartea să dea greş.

NICIODATĂ, lumea n-a fost, nu este şi nu va fi perfectă,
Iar tu vei rămâne-n veci un trecător străin şi efemer;
În faţa sorţii, să ai întotdeauna o atitudine corectă
Şi,, NICIODATĂ să nu spui NICIODATĂ*" în orice nictemer**.

poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este în afara firescului să fii nefericit. Atâta timp cât exişti şi eşti sănătos, fii fericit!

aforism de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Egoistul vede fericirea doar cu proprii ochi. Nefericirea altora îi aduce un soi de fericire interioară.

aforism de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşte: inima ar putea şti cifrul raţiunii.

aforism de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reacţia de fuziune empatică se produce numai în sufletele frumoase. Nu poate fi cu adevărat fericit cineva care se gândeşte la câtă nefericire este în jurul său.

aforism de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luaţi exemplu de la pom! Cel care înfloreşte nu face niciodată fructe pentru sine.

aforism de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ştii să preţuieşti miracolul vieţii, fiecare experienţă spirituală a trăirii, fiecare clipă de iubire şi recunoştinţă te fac cu adevărat fericit.

aforism de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul se trage din maimuţă

Cum omul a apucat
Pe un drum ultrasensibil,
S-ar putea, la un moment dat,
S-o ia pe cel reversibil.

epigramă de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima

Nu mi-am făcut
niciodată
timp
să stau de vorbă cu ea,
dar ea
ştie totul,
absolut totul,
despre mine.

poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Infernul raţiunii

Cu paradisul din liră plângând
Orfeu coboară-n ultimul gând

distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (12 decembrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucurii redeşteptate la viaţă

Motto:

,, Unele bucurii sunt precum păsările călătoare:
au memorie uluitoare şi se orientează după soare."

(Costel AVRĂMESCU,,, Roza gândurilor")

Am poftit primăvara în casă;
voiesc s-o împac cu toamna din mine.
Într-un început de ordine,
a răsfăţat-o cu un zâmbet curtenitor;
deja, a pus-o între ghilimele înmugurite.
Prin ochii verzi
– limpeziţi cu lacrimile toamnei –
se vede sufletul înflorind.
Ce primăvară a devenit amurgul!

poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea e un ideal al imaginaţiei, iar nu al raţiunii.

citat celebru din Immanuel Kant
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoportret

Niciodată singur.
În sanctuarul neliniştii,
în care se întretaie
şi drumurile,
şi clipele,
şi vibraţiile luminii...
cuvintele stau aliniate lângă gând.
Cum vântul nomad,
alerg în urmărirea propriului eu.
Uimirea de sine mă îngăduie.

poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi nu cred în bărbatul ideal, dacă tot trebuie să răspund, zic că în versiunea mea două calităţi nu i-ar putea lipsi: inteligenţa şi umorul. Şi încă ceva: un bărbat ideal n-ar putea fi cărpănos. Şi nici searbăd. Şi nici spăimos. Şi nici tălâmb. Şi nici nevolnic. Sau stătut. Vă daţi seama unde am fi ajuns cu bărbatul ideal dacă n-aş fi scormonit în dicţionarul de sinonime după cuvintele astea mai vechi şi aş fi scos la atac neologismele?

citat din Adriana Babeti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reîntoarcere

în fiecare dimineaţă pregătesc o reîntoarcere
peste orizontul meu nemişcat

cu degetele dorinţei ţes cuvinte imposibile şi oarbe
învăţând pleoapele să le citească
aventurându-mă în nebuloase simţuri
în vertijuri abandonate în dureroasa fericire
dezbrăcând însetările pietrelor
copacilor
frunzelor
într-un supliciu ordonat raţiunii

descântatul închis în oglindă n-are efect
nici clopotele ce bat în oase de lut
alerg spre capătul lumii
să pot să mai fiu cu un târziu prelungit
ascunsă adânc în sufletul tău.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se trăieşte frumos, alegându-şi un ideal. Chiar dacă n-ai să-l atingi niciodată, e bine să tinzi mereu către el. Se trăieşte frumos făcând lucrurile cât poţi tu de bine.

citat din Diana Lupescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există fericire în afara moralităţii, there's no such thing on this planet, in the entire world... poate o formă de fericire, una falsă, să creadă alţii că cineva e fericit. Dacă eşti moral, dacă respecţi principiile etice, vei fi fericit, ceva vei simţi în suflet...

Michelle Rosenberg în Secretomanul Şarmant
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât te apropii mai mult de perfecţiune, cu atât ai vrea ca acel ultim pas pe care îl mai ai de făcut să vină cât mai repede. Dar el nu vine niciodată, din fericire pentru om. Căci omului nu îi este dat să atingă desăvârşirea, ci doar i se arată calea pe care trebuie s-o urmeze. În cel mai fericit caz, el îşi urmează drumul cu încăpăţânare, rămânând întotdeauna cu regretul de a nu putea ajunge până la capătul său.

Mihail Mataringa (5 martie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te naşti şi plângi de fericire

Sunt una cu pământul
cu apele ce nasc izvoare,
cu arborii şi florile bucuriei,
sunt piatra de încercare a fiinţei mele,
sămânţa tristeţii şi a fericirii,
sunt începutul şi sfârşitul existenţei.

Sunt fericit când simt iarba sub tălpi,
sunt fericit când ploaia îmi spală obrajii,
sunt fericit când soarele surâde-n fereastră,
sunt fericit de prieteni, de copii,
de fiinţele dragi ce mă-nconjoară,
sunt fericit de visul ce mă înalţă,
de păsări, de natura mamă.
Sunt fericit de întinsele câmpii,
sunt fericit să-mi văd copiii
jucându-se-n zăpadă.
Sunt fericit prin adevărata
natură a sufletului.

Dar ştiu
că această fericire
într-un amurg uitat
coboară într-un mormânt.

Dar mai presus decât sunt
voi şti că sunt acel copac
ce iarna-i desfrunzit;
voi creşte-n primăvară,
mai falnic, mai puternic.

poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cogito

Sub arcul ce-ntinde veşnicul a fi,
În nedesţelenite idealuri, te iroseşti
Şi constaţi cum, într-o oarecare zi,
Alergând pe sensul vieţii, oboseşti.

Renunţă la prisoselnice comparaţii
Şi nu-ncerca să trăieşti viaţa altcuiva,
Căci timpul nu dă niciodată garanţii
C-ai mai putea s-o trăieşti şi pe-a ta!

Când sângele-ţi se stâlpuie-n tentaţii,
Gestionează a dezamăgirilor povară
Şi nu lăsa zgomotul imaginat de alţii
Să-ţi împresoare vocea ta interioară!

Un lucru la-ndemână este admisibil:
Muşcă din viaţă cu lăcomie nebună
Şi iubeşte-o ori de câte ori e posibil!
Şi, crede-mă, e posibil întotdeaună!

poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!