Că luna este prea departe,
Şi că mi-e pustie vara.
Că moartea ta nu are moarte,
De-aia plâng eu miercuri seara!

catren de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-aţi tot certat că scriu,
Prea mult şi des de moarte.
Însă demonii mei ştiu,
Că-n scris şi în amor, n-am limite!

catren de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am născut să scriu poeme
Să adun coşuri cu stele,
Să vă pun în suflet perle
Nu să plâng pentru probleme!

catren de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimă târzie

O literă nouă îmi picură-n sânge...
Sătul de minciună mi-e gândul. Ajunge!
Un drum către cer se deschide. Şi plâng!
Mi-e viaţa şi visul, azi, tristul amurg.

Mi-e gândul amară şi casa pustie,
O lacrimă curge din suflet... Şi mie
Mi-e dor de copii şi nepoţi bunăoară,
De pita făcută-n cuptor, ca la ţară.

Mi-e dor de muşcate, de nucul bătrân...
Dar sunt prea departe de toate, acum!
Un câine mai latră. Şi el este trist...
Oh, Doamne, alungă-mi durerea! Exist...

Sunt banca din poartă, sunt roasă de moli,
Mă tem de durere, de-a nopţii ninsori...
Sunt singură, mamă, voi toţi aţi plecat.
Mă doare tăcerea din casă, din sat...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În politică

Unii umblă doar cu "preşul",
Alţi cu "dinte pentru dinte",
De-aia şeful lor "alesul"
Se numeşte Preşedinte.

epigramă de Nicolae David din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Delirez... de ce şi moartea e femeie ca şi mine?
Ura pare feminină ca o bardă-ntre destine.
Ce deschide sarcofagul nopţilor muiate-n ploi,
Ce se-ntâmplă dacă-n iarnă, plagiem iubirea-n doi?

catren de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor!

Mi-e dor de casa în care am lăsat
Copilăria, ce mult m-a fermecat,
Cu jocuri minunate şi împliniri
Acum, le simt departe, biete amintiri...

Mi-e dor de seara ce-n taină ascundea
Fără cuvinte; noi doi şi dragostea
Mi-e dor s-ascult în şoaptă, la infinit
Un cântec ce-altă dată, mi l-ai dăruit.

Mi-e dor o clipă să mai apar hoinar,
C-o minge-n mână şi nuci în buzunar
Să mă aştepţi în poartă, iar eu să-ţi spun,
In mare grabă, ce timbre mai adun.

Mi-e dor de tine, mi-e atât de dor
Şi-aş vrea ca timpul să-l întorc din zbor!
Mi-e dor de seara cu tei înfloriţi,
Mi-e dor de seara primelor dorinţi.

poezie de Stefan Băiatu (22 aprilie 2002)
Adăugat de Stefan Băiatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

La mine să nu veniţi cu flori,
cu laude şi zarvă,
la mine să veniţi cu luna în priviri,
cu cărţi, cu poezii,
cu-n pic de rai în pumni
şi-n ochi cu bucurii!

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi iar mi-e dor

Şi iar mi-e dor, mi-e dor să scriu o poezie,
Să-mi prind în plete luna iar ochii să-i pictez,
Cu verde şi cu negru, cu vis şi fantezie
Şi dansez în ceruri, cu tine când visez.
Si iar mă doare, mă doare azi nimicul
Din lacrima căzută pe-obrazul unei fete.
Mă-ntreb cu glasul stins, la ce e bun iubitul?
Căci din iubit ne-alegem cu dor şi cu regrete.
Şi iar renunţ, renunţ din nou la noi,
De parcă între ceruri sunt îngeri rătăciţi,
Iar darurile vieţii nu se împart la doi,
Şi-n iad ajug mereu doar cei ce nu-s iubiţi.
Si iar mă-ntorc, mă-ntorc la tine viaţă,
Cu zâmbetul în palme şi cu durerea-n piept.
Căci soarele răsare în orice dimineaţă,
Şi mă îndeamnă iară, să tac şi să aştept!

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am un rol ce încă-l scriu şi-l pictez în poezie,
Printre lacrimi botezate într-o apă fără flori.
Desenez spitale vechi iar scrisul mi-e terapie
Când în mine cresc dureri învelite în culori!

catren de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

e la fel, o seară de vară
o seară din mijloc de an,
e cerul senin şi linişte-afară
răsună în noapte incet un pian.

tot mă mai plimb pe strada pustie,
cerdacuri prea pline de flori,
mă-ntorc in trecuturi si iarasi ma-mbie
în clipa iubirii, ma prind iar fiori.

trecători de departe se-aud doar in soapta
o mierla-mi ingana privirea, cantand,
mi-amintesc de sarutul de prima data
si de-mbratisarea prea stransa, arzand.

aproape ca-mi las privirea sa zburde
prin asfintitul deja prea tarziu,
ma-ntorc in trecuturi, imi par prea absurde
caci toate-s acum cu glasul lor viu.

şi mierla in zboru-i duce in triluri
acorduri de clape si tace deodat,
e strada pustie cu mii de-asfinturi
ca-n seara de vara de altadat.

roşesc prea timid, la ochii privindu-mi
murmurul buzelor pierdute-n ecou,
sclipirea e-aceeasi, intaia din ganduri
si pasul grabesc sa-mi ramana din nou.

un do mă trezeste prea dur si sarcastic
orchestra albastra in frac de lumini,
în seara tacuta cu chip enigmatic
pe-o coarda atinsa de doi ochi straini.

şi-i zbucium pe coarde, arpegii in umbre
un vals, o sonata pe strada,,, si eu.
căldura de foc din palmele-i blânde
în noapte le simt de-atuncea mereu.

poezie de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre ochii care plâng - scrisoare cu dedicaţie pentru C.D

Mi-e sângele lumină sfântă
Ce arde-n voi ca un vulcan
Şi plâng de viitorul ţării
Pe care astăzi n-o mai am...

Mi-e dor, prea dor de libertate!
Nu-i pace pe acest pământ,
Căci aţi deschis un drum spre moarte
Şi lumea toată-i un mormânt.

Voi aţi călcat pe jurăminte...
De-aceea plânge mama mea
Şi nu, nu vreţi să luaţi aminte
Că veţi plăti greşeala, da.

Atât cât încă vă e bine
Batjocoriţi, huliţi, dar vai,
Răsplata ce vi se cuvine,
Va fi în Iad, ci nu în Rai.

Mi-e dor de viaţă şi de Soare,
Mi-e dor, prea dor de mama mea!
Şi uite!-o aripă mă doare
Şi un pumnal e-nfipt în ea.

Deşi, vă spun, aici mi-e bine
Şi-s îngeri ce-mi pansează rana,
Ţară, mi-e dor, mi-e dor de tine!
Mi-e dor, mi-e tare dor de mama!

Dar azi, istoria, măicuţă,
Mă scrie-n paginile ei,
Căci am plecat în lumi de vise,
Din lumea mea de farisei...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor

Mi-e dor de iernile copilariei,
De puritatea sufletelor de copii,
De lacrima cea calda a bucuriei,
De neaua stralucind pe-ntinsele campii.

Mi-e dor de ingeri cu-aripile albe,
Sa ninga peste-a noastra lume plumburie,
Mi-e dor de leru-i ler, florile-s dalbe,
De a colindelor divina armonie.

Mi-e dor de chipul de cires in floare,
De ghioceii aducand o veste buna,
Mi-e dor de primele raze de soare,
Dupa o lunga zi de ploaie si furtuna.

Mi-e dor de blandul susur de izvoare,
De muguri de cais, de primavara,
De glasul de privighetoare,
Mi-e dor de viata de-altadata, mai usoara.

Mi-e dor de Mures, Cris, de-o zi de vara,
De soapta si parfumul florilor de pe alei,
Mi-e dor de luna ce-mi zambea seara de seara,
De glasul si mirosul florilor de tei.

Mi-e dor de toamne enigmatice, tarzii
De stelele de pe pasunile celeste,
De vantul sarutand frunzele galben-aurii,
S-ascult sub cerul liber o poveste.

Mi-e dor de iernile copilariei,
De puritatea sufletelor de copii,
Ma-ntorc in timp pe urmele calatoriei,
Si plang prin amintiri ce stiu ca n-or mai fi.

poezie de Marius Alexandru (7 ianuarie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi-mi e să mai ning...

Mi-e toamnă, mi-e vis,
mi-e cântec şi ploi.
Mi-e albastru de-abis
Dureros de noi doi.

Îmi este ninsoare şi-mi este descânt.
Îmi este durere şi-mi este furtună.
Îmi este plecare şi-mi este şi vânt…
Şi alb... si nesomn, şi mi-e lună.

Şi mi-este departe de tine şi frig.
Şi mi-e amurg şi pustiu.
Şi mi-e curcubeu şi-mi e să mai ning.
Şi mi-e, unde eşti, să mai ştiu.

Şi sete îmi este şi iar îmi e dor,
mi-e rană de cântec în gând.
Şi-mi este şi spaimă... şi-mi este şi... nor
de ploi prea albastre plângând

poezie de Lelia Mossora (11 iunie 2003)
Adăugat de Lelia Mossora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbesc... dar nu-nţeleg minunea
Şi nici n-aş vrea să mă complic,
Căci plină-mi este astăzi lume
De tot... şi de nimic!

catren de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mister

Clavirile plâng în oraş
Pe-o vreme de toamnă pustie...
Şi plopii plâng tot în oraş,
Şi-n totul e-o grea agonie.

Par casele triste castele...
Amorul, aici, a murit
Şi poate că plâng la clavire
Fecioare cu păr despletit...

Trec singur... şi tare mi-e teamă...
Şi, unde mă aflu, nu ştiu –
Vai, plopii detună oraşul...
Clavirile plâng în pustiu...

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Declin opalin

Mă-ntrebi deseori cine sunt,
Te-ntreb deseori cine eşti...
Mai spune-mi, te rog, un cuvânt,
Atunci când privirea fereşti.

Prin tine, o urmă-i lăsată
De paşii de prunc, alergând
Pe-o plajă pustie, curată,
Nisipul din noi adunând.

Şi luna mi-e soră de sânge,
Şi vântul mi-e frate de ploi,
Iar ochiul meu râde sau plânge,
Găsind drumul drept înspre noi.

Şi pactul cu noaptea l-aş face,
Să ştiu că-mi vei fi numai zi,
Dar noaptea pe tine te place
Şi rodul din noi va plesni.

Doar pentru că vara e vară,
Când este în mine şi-n noi
Şi noaptea mi-e soră de seară,
Şi vântul mi-e frate de ploi.

Par toate că ne separă,
Dar toate ne-aduc înapoi.

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

O! Moarte vin de treci
Pe inima-mi pustie şi curmă a' mele gânduri
S-aud cum uraganul mugind în grele cânturi,
Se plimbă în pustie mânat de aspre vânturi,
Mi-e dor de-un lung repaos... Să dorm,
Să dorm pe veci.

poezie clasică de Veronica Micle (1 august 1889)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

O! Moarte vin de treci
Pe inima-mi pustie şi curmă a mele gânduri
S-aud cum uraganul mugind în grele cânturi, Se plimbă în pustie mânat de aspre vânturi, Mi-e dor de-un lung repaos...
Să dorm,
Să dorm pe veci.

poezie celebră de Veronica Micle din la aflarea veştii că Eminescu a murit, cu trei zile înainte de a muri (1 august 1889)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viata are gust

Viata are gust de cirese copate,
Maine nu exista
Moartea e pe moarte.
Viata are gust de cirese amare,
Speranta e beata si pluteste-n zare.
Viata are gustul fructelor de vara,
Cand este prea dulce cand e prea amara...

poezie de Falvian Sorin Mureş din Poezie pe gard (24 iulie 2009)
Adăugat de Falvian Sorin Mureş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fantomă sunt când dorul îmi bântuie destinul

Puţin mai multă viaţă, aş vrea dacă se poate,
Şi-un pic de infinit, să torn peste prezent.
Aş vrea să cumpăr stele, şi să le pun pe toate,
În sufletul prea rece, de unde-mi eşti absent.

Infernul de se poate, aş vrea să-l ocolesc,
Şi să-mi atârn la gât doar flori de iasomie.
Căci gândul mi-e duşman, şi nu ştiu să iubesc,
Şi-mi scutur fericirea, în flori de păpădie.

Venin aş bea din cupa din care tu sorbeai,
Un vin atât de rosu că ai fi zis că-i sânge.
Aş mai paşi prin cioburi s-aud cum îmi spuneai,
Că în iubire ţie, nici veşnicia nu-ţi ajunge.

Fantomă sunt când dorul, îmi bântuie destinul
Ce ţi l-am pus pe tavă, şi-alături am pus flori.
Să parfumeze moartea ce mi-a furat putinul
Ce îl strângeam la piept, cu lacrimi şi fiori.

Îmbracă-mă o dată, cu pielea de pe tine,
Apoi cu duioşie, de vise mă dezbracă.
Să vezi ce am sub piele şi ce ascund în mine,
Când sufletul mi-e prins, la margine de groapă!

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!