Prends-moi
= jam session cu sultanul albastru =
sultanul meu cel ca un lac albastru-verde cu ochi de tătar și inima rece
prepară cafea la picioarele mele
eu cadâna lui favorită izvor sprințar și blond de sub pământ visez să mă topesc în marea cea mare și nesfârșită a lunii
uite sunt 9 zile deja de când lumina ochilor lui a făcut dragoste cu toate popoarele lumii
și-a spălat sângele în sângele meu
din rana de pe umărul stâng ieșeau raze mici
atunci acum pe acolo se cântă cântarea cântărilor femeile
își leapădă pruncii să fie cu el tu
lasă-ți umbra ta să plece el
o să-ți dea să mănânci din carnea lui seara o să te ducă în toate cele 1001 și una de nopți
seherezada lui tu
sultanul tău albastru el
dedesubtul izvorului dorm toate mările lumii toate oceanele ei și orice lac deopotrivă
sultanul
poezie de Anca-Iulia Beidac
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre muzică
- poezii despre timp
- poezii despre lumină
- poezii despre zile
- poezii despre visare
- poezii despre sânge
- poezii despre somn
- poezii despre seară
- poezii despre păr blond
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare

O cadana dintr-un harem, la urma urmelor poate sa`si indrageasca sultanul; el e atotputernic si ea n`are nicio nadejde ca`i va putea inlatura autoritatea prin cine stie ce mijloace rafinate. Razbunarea stapanului e cumplita, sangeroasa, dar ostaseasca, marinimoasa; o lovitura de pumnal pune capat la toate. Un sot insa, in veacul XIX-lea, isi ucide nevasta cu ajutorul dispretului public, inchizandu`i toate usile saloanelor.
Stendhal în Roșu și negru
Adăugat de Marina Ciolpan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre timp, citate de Stendhal despre timp, citate despre soție, citate despre căsătorie, citate despre autoritate sau citate despre ajutor
Cântec pentru Ana
Nu mai e mult și voi trece dincolo,
În rămuriș va rămâne doar umbra, un clopot înstelat
În care am stat cu Ana nopți și zile. Dulce era gustul ei,
Sălbatic era trupul ei, adânci erau ochii ei, ochii ei negri.
Când se lăsa seara, când draperiile erau trase, când focuri mici
Pâlpâiau în șemineu, îi desenam flori pe piele.
Parcă toate mă dor. Aud și acum forfota sângelui,
Cântecul ploii, coapsele ei frecându-se sub cearceaf,
Un sunet împurpurat strălucind în carnea ei
Și în carnea mea; o muzică venind de dedesubt, un plânset venind
De deasupra. Un buchet de forsiția, un arbust de ceai, o rodie,
Un coș cu nuci, un tort aniversar, fusta ei roșie
Uitată pe scrin, albeața trupului ei, perle în cutii negre, de piatră.
Toate acestea trăiesc, sunt săpate în foc,
Cortexul meu fumegă; din cenușa lui un heruvim albastru zboară spre cer,
Apa nopții se prelinge în picuri mici; o, eram tânăr, o, eram tânăr.
Dar acum nu mai e mult și voi trece dincolo; ființa se va despărți de ființă,
În rămuriș va rămâne doar umbra, un clopot înstelat,
În care am stat cu Ana nopți și zile.
poezie de Mircea Florin Șandru din Caut un loc curat (2016)
Adăugat de Carmen2015

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre noapte, poezii despre negru, poezii despre zbor, poezii despre viață, poezii despre uitare sau poezii despre tinerețe
Trântorul: sultanul fiicelor din harem...
aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Uciderea în masă a prizonierilor era o cruzime inutilă?... Nu! Era un act politic cu o semnificație precisă. Căpeteniile lumii occidentale erau înștiințate pe această cale că sultanul Baiazid le arunca mănușa și că gestul lui echivala cu o provocare adresată întregii creștinătăți. Nu trimisese el un mesaj plin de sfidare regelui Sigismund al Ungariei, prin care îl prevenea că, după cotropirea pustei maghiare, nu se va opri decât la Roma, unde va transforma altarul bisericii San Pietro în iesle pentru cai? Rupea toate punțile fiindcă nu se temea de nimeni și de nimic.
Vintilă Corbul în Căderea Constantinopolelui, Se adună norii (1977)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre Ungaria, citate despre religie, citate despre politică, citate despre monarhie, citate despre creștinism, citate despre biserică sau citate despre Roma

Istoria ne avertizează că sultanul poate face oricând dintr-un pașă un eunuc.
aforism de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre istorie
În politica modernă, chiar și un lider din lumea liberă are nevoie de sprijin de la sultanul din Facebookistan.
citat din Rebecca MacKinnon
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre libertate

Sultanul dictator
Sultan de Teleorman,
Un demagog, trufașu',
Greu s-ajungem la liman
Până-și va găsi... nașu'!
epigramă de Vasile Vulpașu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre dictatură sau epigrame despre demagogie

Ipostază
știe să iubească atât de mult
cât lacurile mările și oceanele
toate încap în stropitoarea ei
cu ele îți udă inima
în toate zilele cele bune
și în cele aride în care conturul cu roșu
desenat pe tot peretele
s-ar usca într-atât că ar începe să se cojească
stropește cu apă vie
toate desenele
inima ta de copil să-ți crească printre confeti
nu-ți va spune nimic despre plâns
gândește adesea la începuturi
la visul nedezlegat al misterioaselor îmbrățișări
ascunse în adâncul pântecului ud de mamă
în aceeași respirație
în aceleași bătăi ale inimilor
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre desen, poezii despre început, poezii despre roșu, poezii despre plâns sau poezii despre ocean

Sultanul de Teleorman
Când spune țara că fură
Pare unora cutumă,
Dar a Europei gură,
Se-aude: Fură. Nu-i glumă.
epigramă de Vasile Vulpașu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre țări, epigrame despre umor, epigrame despre gură sau epigrame despre Europa
Mai toți îl văd pe Mahomed Cuceritorul trecând lumea prin sabie și foc. Nimeni n-ar fi întrezărit în el pe sensibilul poet. Hultanul și sultanul!
calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre poezie

Cod roșu de furtună în suflet
tu știi că sufletul meu
trage de sforile sângelui,
să bată clopotul inimii?
tu știi că sângele meu
e râul ce se varsă
în Marea Singurătății?
tu știi că Moartea
își ascute coasa
cu inima mea împietrită
de durere?
tu știi că inima mea
își face munca silnică
în ocnele de sare
ale durerilor mele lăuntrice?
tu știi că cerșesc amintiri
pe strada copilăriei pierdute?
tu știi că pot găsi într-o lacrimă
mai multe perle
decât în toate mările
și oceanele lumii?
tu știi că mă-nvârt
în jurul aceleiași inimi,
până rămân fără lacrimi?
tu știi că inima mea
e fântâna pentru toate speranțele
alungate de seceta plânsului?
tu știi că lacrima mea
este singurul cer ce încearcă
forma inimii?
tu știi că-n lacrimă mea
se află cântecul abandonat al inimii?
tu știi că și pietrele de pe fundul apei
visează să asculte cântecul inimii mele?
tu știi că inima mea
este o pioneză pe harta lumii?
tu știi că inima mea bate
ca o toacă scufundată în beznă?
tu știi că până și umbra
are nevoie de pași să respire
o bătaie de inimă?
tu știi că inima mea
este și vie și moartă,
pe jumătate înșelată
de propriul ecou?
tu știi că jungherul
acela sălbatic numit dragoste,
odată intrat în inimă,
nu mai iese decât
cu mașina de găurit visuri?
tu știi că atunci când iubesc
îmi strâng speranțele
în cămăruțele inimii,
iar când nu sunt iubit
îmi strâng tristețea în podul palmelor?
tu știi că inima mea s-a născut
într-o colivie de oase,
dar nu se teme de cerul ochilor tăi?
tu știi că inima mea
este o batistă împăturită
iar când o despăturesc, e cât cerul?
tu știi că inima mea
e sala de așteptare pentru
toate trenurile iubirii?
tu știi că iubirea mea
e un imens continent
scufundat în sânge,
lăsând la suprafață doar rana,
o insulă pe care naufragiază
oamenii singuri?
tu știi că alerg
în labirintul de sânge
după muze pierdute?
tu știi că este mai ușor
să dormi cu mortul în casă,
decât cu muza în inimă?
tu știi că cele mai rezistente aripi
către Dumnezeu
sunt genunchii?
tu știi că sufletul meu
e mâna invizibilă
care se furișează printre cuvinte
pentru a mângâia copilul din tine?
tu știi că inima mea
își plânge copilăria,
când sângele proaspăt venea
direct din pântecul mamei?
tu știi că lacrima mea
poartă spre necunoscut
ultimul zvâcnet al inimii?
tu știi că pasărea focului
doarme în sângele meu?
tu știi că aripi de sânge
tulbură liniștea
viselor mele?
tu știi că sunt
o pasăre oarbă cu ciocul încovoiat
spre propria inimă?
tu știi că în sufletul meu
răsare o Lună de sânge?
tu știi că-n copacul sângelui meu
înflorește o inimă?
tu știi că sângele meu
e un șarpe-nțelept încălzindu-se
la focul nestins al inimii mele?
tu știi că inima mea e o stâncă vie?
tu știi că-mi pot dona sângele
chiar și unei statui?
tu știi că îmi vânez speranțele
cu lasoul de sânge?
tu știi că timpul e mut
dar sângele meu îi dă glas?
tu știi că inima mea
e așchia înfiptă în toracele timpului?
tu știi că de secundarul inimii mele
atârnă greutatea tuturor amintirilor?
tu știi că timpul trece repede
ca un birjar, dând bice inimii mele?
tu știi că-mi pun inima-n praștie
pentru a dărâma zidul
dintre oameni și veșnicie?
tu știi că îmi fumez sângele
cu degete fără filtru?
tu știi că în inima mea
renaște un Iisus
cu plete cărunte?
tu știi că eu sunt ICAR
căzut în sângele scurs
din propria rană?
tu știi că rănile mele
sângerează fluvii de nemărginire?
tu știi că viața mea
e-o floare ruptă din veșnicie
și pusă într-un vas plin cu sânge?
tu știi că sunt dispersia luminii
într-o picătură de sânge?
tu știi că-n inima mea
cuvintele-și caută
locul de veci?
tu știi că poezia mea
este aurul negru din candela inimii?
tu știi că destinul meu
e creionul ascuțit
înfipt drept în inimă?
tu știi că-ți pot oferi
o clipă eternă de dimineață
suspendată între șoaptele inimii?
tu știi că te-am cules
frânturi de iluzii și gânduri
și te-am închis în inima mea
închisoare de maci?
tu știi că sculptez
chipul lui Dumnezeu
în inima de piatră a lumii?
tu știi că e cod roșu
de furtună
în sufletul meu?
spune-mi,
tu știi?
poezie de Ionuț Caragea din Cod roșu de furtună în suflet (2020)
Adăugat de Ionuț Caragea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre copilărie, poezii despre suflet sau poezii despre sculptură
Drumul meu
Drumul acesta mă poartă-n spinare,
sub soare lasciv șerpuiește
pănă undeva, departe,
acolo unde atinge cerul
ca o vie ispită pierdută ochilor
în cețuri fine de mister albastru.
O umbră rănită asupra-i plutește,
peste țărâna măcinată sub tălpile timpului.
Ce vultur își poartă, oare, dansul rotund
ca pe un ritual păgân al durerii?
O inima! E inima mea deasupra norilor, uscată,
ploaia n-o atinge-n veci, nici umbra!
Sărmanul talisman de aur,
l-am topit în focurile cele mari,
din nopțile lungi fără de somn,
când nu întelegeam că te-am pierdut...
Acea prăpastie a vieții mele
pe care a săpat-o trecerea ta erozivă...
L-am uitat apoi în forme necunoscute
și a cristalizat într-un buzdugan.
De atunci îmi străjuiește calea, de undeva de sus,
ca o stea a Nordului
și vestește sosirea mea,
lovind năpraznic în toate porțile lumii.
poezie de Florin Armangic
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vulturi, poezii despre senzualitate, poezii despre prăpăstii, poezii despre ploaie, poezii despre ochi sau poezii despre nori
Poem aiurea
Sunt zile când am inspirație cruntă
Și hăul din mine dispare
Sunt zile când picură ploaie măruntă
Și lacrima-i albă de sare
Mai sunt și senine cu cerul albastru
Și eu- lângă propriul soare
Dar sunt și în care mă simt un sihastru
Surpând albăstrime de floare
Și nopți încă sunt sfâșiate de lună
Și nopți fără ea, dar cu stele
Și sunt liniștite și sunt cu furtună
Și toate le știu ale mele
Din starea suavă de zi și de noapte
Din gri de nuanță nocivă
Se naște poemul cireșelor coapte
Și lirica mea cognitivă...
poezie de Iurie Osoianu (20 februarie 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre naștere, poezii despre flori sau poezii despre cireșe
Marile biblioteci ale vremii noastre sunt mai mult decât toate oceanele de amintiri, mai mult decât toate furtunile de sentimente și decât toate luptele cu inerția. Ele condensează identitatea umanității, reflectă sensul lumii, sunt pavăze mari împotriva singurătății și neliniștii.
citat din Ion Stoica
Adăugat de Genovica Manta

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre singurătate, citate despre ocean, citate despre biblioteci sau citate despre amintiri

În toate poveștile de dragoste există întotdeauna ceva care ne apropie de eternitate și de esența vieții, pentru că poveștile de dragoste conțin toate tainele lumii. Ce se întâmplă însă atunci când timiditatea împiedică o dragoste adolescentină să înflorească?
Paulo Coelho în La râul Piedra am șezut și-am plâns (1994)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre viață
- citate de Paulo Coelho despre viață
- citate despre povești de dragoste
- citate despre iubire
- citate de Paulo Coelho despre iubire
- citate despre existență
- citate de Paulo Coelho despre existență
- citate despre adolescență
Iubire și pământ
Orice om poate a scrie,
Un cuvânt, un gând, un fapt,
Orice simț uitat în zile,
Fără inima și leac.
Eu sunt unul, tu esti toate,
Toate cele ce trecură,
Pe lângă a mea gândire,
Peste urma mea flamandă,
Orice om poate a scrie
Când iubirea te frământă,
Și te leagă în neștire,
De-a iei inimă blândă,
Tu călăuză, pierdut mă simt,
Pierdut de toți și toate,
Căci pe al meu pământ,
Se oglindesc păsări călătoare,
Și nu-mi lasă iubirea,
Să mă m-ai bucur de ea,
Căci iubirea e doar viața
Căci iubirea e doar ea
poezie de Andrei Zamfir din Umanitate, 1
Adăugat de Andrei Zamfir

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre păsările călătoare, poezii despre păsări sau poezii despre cuvinte
Baclava
Sunt o baclava,
Visul voluptuos al cadânei
Căreia sultanul nu i-a putut refuza nimic
Acest sirop lipicios al dragostei este desuet!
Chiar dacă vă lingeți pe degete,
Vă sfătuiesc să rezistați ispitei,
Puteți deveni diabetici!
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din volumul de versuri Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre diabet, poezii despre devenire sau poezii despre degete

Nu sunt singura femeie ce și-a înfipt cuțitul în piept
nu
nici pe departe
nu sunt singura femeie ce și-a smuls inima
cu mâinile amândouă
ca un măcelar profesionist
așteptând să fie plătit
pentru sângele scurs pe tejghea
nu
nici pe departe
nu sunt singura femeie care a avut curaj
să își arunce inima în țărână
apoi să o calce în picioare
nu
nu sunt singura femeie care a crezut
că poate să își pună inima la loc
fără să urle
nu
nici pe departe
nu sunt singura femeie
care a înfipt acul în carnea sângerândă
și a promis că se vindecă
nu
nici pe departe
că doar asta au făcut toate femeile
ce te-au privit
măcar o secundă
până în adâncul durerii tale
poezie de Any Drăgoianu din Recuperarea sinelui
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre secunde, poezii despre promisiuni, poezii despre plată, poezii despre picioare sau poezii despre mâini

Totuși dragostea nu e o teoremă
oricât aș reduce la absurd relatiile dintre noi
nu reușesc să-mi demonstrez mai nimic
nici de ce nu mai am loc în mine
nici de ce-mi curg lacrimile așa de invers
ca și cum oceanele s-ar vărsa toate într-un ochi
conform unui principiu nedescoperit de arhimede
poate de aceea toate reciprocele sunt betege
iar pătratele au redevenit
într-un anume fel
rotunde
cât să-mi lase speranța că totul nu e altceva
decât o operație de înmulțire cu nemărginitul
sau doar o simplă scădere a infinitului din zero
desfac un fulg în sentimente
și-mi este așa de cald
de parcă olaf mă sufocă cu îmbrățișările lui
apoi redesenez perfecțiunea
dintr-o singură tușă
cu sângele tău
parcă din ce în ce mai albastru
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre principii, poezii despre perfecțiune, poezii despre infinit, poezii despre albastru, poezii despre absurd sau poezii despre Arhimede

De necuprins
Bombardat de toate minunile lumii sătul
să tot audă ești comoara mea și-a împa
chetat aripile în ultimul vis al copilăriei
asaltat de toate femeile din lume plictisit
și-a dat foc aripilor hărțuit de toate iluziile
de pe lume a pus și ultima speranță piatră
unghiulară în acest Turn Babel poetul stă la dubii
să-i permită sau nu
lui Dumnezeu să se mute la parter
Doamne ce liber am fost odată
poezie de Costel Zăgan din Poezii de trezit copilăria (31 iulie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre aripi, poezii despre religie, citate de Costel Zăgan despre religie, citate de Costel Zăgan despre poezie, citate de Costel Zăgan despre femei, citate de Costel Zăgan despre copilărie, poezii despre comori, poezii despre Dumnezeu sau citate de Costel Zăgan despre Dumnezeu