Profa

Profa de geografie
vine cu părul pădure
şi catalogul
sub formă de Câmpia Panonică,

ne varsă nişte fluvii
prin oceanele minţii,
desenează curcubeie
deasupra Ceahlăului
şi ne trece prin strâmtoarea
Gibraltar
cu grijă,
să nu ne udăm
picioarele de cretă,

după 50 de minute de plimbări
prin mapamondul transpirat
de ceţuri chimice (oh, nu,
asta e altă materie!)
profa se-mbracă în
Poiana narciselor
şi merge la altă clasă,
cu părul pădure
şi catalogul
sub formă de Câmpia Panonică,

aşa se nasc ridurile profei
de geografie,
munţi acoperiţi
de zăpezi târzii.

poezie de Ion Ţoanţă din Rezervaţia de himere (2017)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profa

Profa de geografie
vine cu părul pădure
şi catalogul
sub formă de Câmpia Panonică,

ne varsă nişte fluvii
prin oceanele minţii,
desenează curcubeie
deasupra Ceahlăului
şi ne trece prin strâmtoarea Gibraltar
cu grijă,
să nu ne udăm
picioarele de cretă,

după 50 de minute de plimbări
prin mapamondul transpirat
de ceţuri chimice (oh, nu,
asta e altă materie!)
profa se-mbracă în
Poiana narciselor
şi merge la altă clasă,
cu părul pădure
şi catalogul
sub formă de Câmpia Panonică,

aşa se nasc ridurile profei
de geografie,
munţi acoperiţi
de zăpezi târzii.

poezie de Ion Ţoanţă din Rezervaţia de himere (2017)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă doare la rădăcina unui înger

ca atunci când se năştea făt frumos
dintr-o lacrimă
sau mai ştiu eu din ce altă formă aerodinamică
precum se nasc poeziile
dintr-o inimă bătând pe nesăturate
flămândă ca un animal de pradă în creştere
aproape ca o explozie de aşa şi mai departe
sau de hai să ne trecem unul prin altul
cum se trec clipele prin nemărginire
....................
iubireeeee
nu simţi cum te culc la amiază
ca pe o floare de salcâm
....................
câtă lipsă de pădure mă colindă
iar eu promit primăveri după primăveri
dintr-o rădăcină dureroasă
ca o muzică
sau ca o şoaptă

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şcolară

La ora de Geografie,
Demult, când eram şcolari,
Învăţam pe rând de toate,
Câmpii, dealuri, munţii mari.
Învăţam de lacuri, râuri
Şi de Dunărea bătrână.
Aveam "Geogra" Marţi şi Vineri
După ora de Română.
Eram toţi prezenţi la ore,
Nimeni nu era absent.
Profesoara era nouă
Şi era cam exigentă
Şi de cum intra în clasă,
Rând pe rând ne asculta.
Aveam voie cu ATLASUL
Şi să folosim hartà.
De ştiam era drăguţă,
De nu?-ne sancţiona
Şi ne dădea note proaste
Ce ne stricau media.
Dar cum toate se termină,
La fel şi anul şcolar.
În ultima zi de cursuri
Să vadă de-avem habar,
Vine profa şi ne zice:
-Astăzi vreau să vă testez.
Asta aşa, pentru mine,
Fără ca să vă notez.
Vreau să scrieţi fiecare,
Ce v-a plăcut cel mai mult?
Lecţiile cu podişuri,
Sau cele de la-nceput,
Cu pajişti, câmpii, fâneţe,
Sau cu codrii seculari,
Cu vârfuri de munţi semeţe,
Sau cu peşterile mari.
Iar aşa, pentru vacanţă,
Dau tema ca toţi să ştie,
Până-n toamnă când începem,
Care-i culmea-n Geografie?
Stau şi mă gândesc o clipă;
-Nu-mi stric eu vacanţa verii
Şi-i zic:-să bagi VÂRFUL OMU
Drept în PEŞTERA MUIERII!!!

poezie de Nicu Vălean
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec naiv

Iubito, hai să mâncăm creta,
Să bem sticluţe cu cerneală,
Să fim din nou elevii leneşi
Din catalogul de la şcoală.

Ne-am face temele pe mâine
Şi hărţile la geografie
Cu sufletele-n munţi şi-n ape
Fără ca nimeni să ne ştie.

Iar la sfârşitul săptămânii,
Neascultaţi, uitând de toate,
Mi-ai arăta, oh, Doamne, sânii
În magazii dărăpănate!

poezie de Emil Brumaru din 111 cele mai frumoase poezii (2014)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

O geografie a dragostei de ţară

Un joc cu munţi-am inventat,
O geografie a dragostei de ţară,
Cu dor pe-un cal înaripat
Zburând peste-o vatră milenară.
De sus pamântul ţării-i o poveste
În strai de aur înnoit mereu,
Carpaţii au cununi de vânt pe creste,
Câmpia e scăldată-n curcubeu.
Oraşele sunt argintii, semeţe,
Făcute din sclipiri de rouă,
Din piscuri urcă vise îndrăzneţe
Şi peste sate cu arome plouă.
Urcăm mereu mai sus.
Şi flori de colţ
Ne strigă din înalt ca dintr-o şcoală,
Suntem o cavalcadă triumfală,
Un sat în zbor cu ciocârlii la porţi.
Un joc cu munţi am inventat,
O geografie a dragostei de ţară,
Cu dorul pe un cal înaripat
Zburând peste-o vatră milenară.

poezie de Katia Nanu
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin pădure

Merg
după cuvânt
ca prin pădure

fiecare pas este un copac

cu cât mai departe
cu atât mai multe cuvinte

poezie de Benedykt Koziel din Otoczyla mnie milosc (2009), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria

Hoţii pândeau în câmpii să te fure,
Frumoşi şi sălbatici sunt hoţii de cai,
Umerii lor miroseau a pădure,
Palmele aspre a lumină de rai,

Tu te-arătai peste deal ca o rugă,
Cu noaptea pierdută în părul ierbos
Şi drumul se-oprise cu cerbii în fugă
Şi hoţii de cai îngheţau de frumos,

De părul tău negru pierise câmpia
Şi hoţii de cai miroseau a pământ,
Doar sufletul lor te furase, Maria,
În zori la o vânătoare de vânt...

poezie de Marin Rada
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul prin pădure

Au închis drumeagul prin pădure
Acum şaptezeci de ani şi mai bine.
Vremea şi ploile l-au măcinat
Azi nu mai poţi, printre hârtoape şi rovine,
Ghici unde-a fost drumeagul prin pădure
Înainte ca ei să fi replantat copacii.

E-ascuns sub lăstăriş, sub muşchiul moale,
Sub covor de păştiţe şi de coada vacii.
Numai păstrătorii tainelor pot desluşi c-acolo
Unde-şi fac cuibar guguştiuci cu pene sure
Şi-unde bursucii se simt la ei acasă
A fost odată drumeagul prin pădure.

Totuşi, dacă pătrunzi în codru mai adânc
Într-o seară de vară târzie când cerul
E-aproape de pământ şi aerul e rece peste iezer,
La ora când fiecare suflet îşi strigă partenerul,

( Nu le e teamă de oameni în pădure,
Căci prin acele locuri au trecut puţini)

Vei auzi bătaia copitelor de cai
Şi foşnetul făcut de fuste-n roua de sub pini
Apropiindu-se din ce în ce mai mult de tine
Prin oglinda ceţii străvezii, prin rugi de mure,
Ca şi cum ar şti foarte, foarte bine
Drumeagul cel vechi, de demult, prin pădure.
Drumeagul care nu mai trece prin pădure.

poezie de Rudyard Kipling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri despre viitor

Îmi amintesc cu exaltare,
Ca orice alţi pensionari,
De fericiţii ani în care,
Eram cândva şi noi şcolari,

Când ne spunea cu pasiune,
În clasă, profa, zi de zi,
Că pentru-a noastră naţiune,
Şi-al ţării viitor vom fi!

Prin anii de liceu, apoi,
O altă frază auzeam,
Că, viitorul suntem noi,
Şi-atât de mult ce ne mândream...

La facultate-am fost deja
Convinşi, din ce ni s-a predat,
Că, viitoru-l vom schimba
Cum nici nu ne-am imaginat,

Şi l-am schimbat, e-adevărat,
Atât de mult, de necrezut...
Copiilor nu le-am lăsat
Nimic să aibă de făcut!

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prognoza meteo

ce seară banală se anunţase la buletinul meteo
va ninge pe alocuri în Crişana Banat şi Nordul Olteniei
intensificări sporadice ale vântului în Câmpia Română
posibilităţi de producere a poleiului în Nordul Moldovei
Maramureş şi Bucovina
eu îmi răsuceam inelul acela ciudat pe degetul mare
şi îmi spuneam că în seara asta până şi
cotele apelor Dunării vor avea o seară interesantă
să nu mai vorbim de cotele apelor râurilor
Vukovar ieri 124 de cm gheaţă la mal...
"Les niveaux des eaux de Danube por le deux jours suivants"
Moldova veche (cu accent pe primul o) baisse 8 cm
Mon amour (făra accent, fără ochi aruncaţi pe spate) - Stationaire
se apropie ora 12 ne vor spune şi în rusă
minimalnaia glubina
"la semnalul următor va fi ora exacta"
tic tic tic tic tic
Aici Bucureşti România
A fost ora 12
vă prezentăm rezumatul ştirilor
Tovaraşul Nicolae Ceauşescu a efectuat o vizită de lucru în Judeţul Dolj
Situaţia arăturilor de primăvară
INMH anunţă cer noros cu posibilităţi de precipitaţii sub formă de ploaie

ne-am ascuns de acelaşi nor
birouri diferite
ascuţitori diferite
aceeaşi teamă de resemnare
aceeaşi lună în coborâre

ce norocos sunt ca nişte complicate fronturi barice anticiclonice
coborâte din câmpia panonică
sunt mult mai previzibile decât nişte expresii comune

Bună dimineaţa prinţesă

Bună dimineaţa

ce seară banală anunţaseră la buletinul meteo...

poezie de Radu Tudor Ciornei
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubita mea, crudă pădure

Iubita mea, crudă pădure,
Cu ramuri degete spre cer,
Ascunzi în umbre ochi de mure
Şi-n frunze pete de mister.

În tine note muzicale
Se nasc în tril de ciocârlii,
Prin tine şerpuiesc spre vale
Izvoare dulci cu ape vii.

Prin tine trec săgeţi în fugă
Chemându-şi puii, căprioare,
Prin tine ne-ndulcesc în rugă
Frăguţele coapte în soare.

În tine înnoptează şoapte,
Săruturi dulci, îmbrăţişări
Şi stelele scăldate-n lapte
Trecând cu roua-n alte zări.

Pădurea mea, crudă pădure,
Cu ramuri prelungite-n hău,
Roagă-mi iubita să mă fure,
Să ne pitim în sânul tău!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Torţionarul şi profa de mate

torţionarul ireal povesteşte firesc cum mânca două raţe clasa-ntâi
apoi trecea liniştit la omorârea cu râvnă a victimelor neidentificate
îi chinuia cu bătăi gospodăreşti la testicule până îşi dădeau sufletul
tineri studenţi şi intelectuali – filfizoni cu studii la Paris
asta după ce îi crăpase ţeasta lui taică-su cu un topor sfătuit de un tovarăş
apoi completa liniştit un formular şi raporta, că era muncă serioasă
19 căpăţâni luna asta – cam puţin, răspundea fratele rus coordonator
era o plăcere în a tortura, o distracţie pentru noi
că nu eram singur, eram foarte mulţi care făceam asta
vorbeşte clar, senin, împăcat, cuvintele cad seceri şi ciocane
eram comunişti convinşi, toţi, întărâtaţi împotriva intelectualilor
până în 53 i-am terminat pe toţi cei curaţi la suflet, unu nu mai era
îmi vine să vărs, mi se face rău, nu-mi vine să cred
păi cum credeţi că s-a făcut comunismul la noi - zice el
n-am dormit trei zile, am scris numai versuri negre, am înjurat fără rost
în coşmarul meu îl vedeam prin piaţă, în autobuz, la medic,
un pensionar cumsecade pierdut printre bătrânii nostalgici din cartier
care dintre ei au fost colegii lui de muncă mâncându-şi azi liniştit pensia

cumva în mod bizar mi-am adus aminte de profa de mate din liceu
poate din cauza ochelarilor, amândoi aveau funduri de sifoane
o formă de viaţă total opusă conceptului de femeie, un sac de cartofi
cu părul explodat în cap, mică, mergând pe tocuri printre brazde de porumb
când închidea uşa clasei ne cuprindea o frică pe care o puteai pipăi în aer
toţi 36 prinşi într-o celulă pregătiţi de răstignire, o singură întrebare
cine o să fie astăzi?
matricola, unghiile, batista, părul, pampoanele, ciorapii, machiajul, inelele
apoi un răcnet din fundul iadului- Ieşi afară!!!
urma şi ora de matematică
treci la tablă-după cinci table scrise-nu ştii nimic, treci în bancă ai nota 3
aproape toţi
colega pe care a dat-o cu capul de tablă, a luat-o de par a tarat-o în celălalt capăt,
la sfârşitul exerciţiului, şi a lovit-o iar cu capul de tablă
aşa ne intra nouă matematica direct în tărtăcuţă
mi-a cerut tema, am îngheţat instantaneu, devenisem o ţintă
catedra era pe o scenă, eu eram jos, ea era sus, s-a uitat la caiet
ce e asta mă? ăsta e caiet? – se deprindeau foile din cauza prostei fabricaţii
ia-ţi mizeria asta de-aici! şi mi-a aruncat caietul pe jos în clasă
în zborul lui neaşteptat caietul s-a dezintegrat în zeci de foi rebele
eu adunând foile de pe jos umilit şi fără apărare
părinţii apreciau pedagogia de tip nou, face oameni din ei
în drum spre casă un singur gând
ce să fac? ce să fac? ce să fac? ce să fac? ce să fac?
pentru prima oară în viaţă mi-a venit idea de a mă sinucide- mi-a mărturisit un coleg
după 30 de ani
eram nişte copii de 14 ani la unul dintre cele mai bune licee din capitală
reprezentam generaţia oamenilor noi, viitorul ţării, mândria socialismului
noi trebuia să fim primii comunişti autentici

mai e o legătură între cei doi, plăcerea
plăcerea de a chinui, de a provoca suferinţă
puteam să simt asta în neputinţa mea
prin tainica legătură dintre victimă şi călău

PS

torţionarul a murit nejudecat, neîmpărtăşit, neştiut, fără să plătescă, la doi ani după interviu
profa de mate a emigrat în America, putreziciunea capitalismului, unde şi-a găsit sfârşitul

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Big Bangul a generat spaţiul, lumina şi materia, respectiv opusul lor. Ultima formă de evoluţie a acestora prin transformare este inteligenţa şi conştiinţa. Aceasta formă de "energie" a fost detectată numai prin efectele ei. Toate formele de existenţă, spaţiu, lumină, materie, respectiv opusul lor, vor deveni inteligenţă şi conştiinţă, adică Dumnezeu!

Viorel Muha (octombrie 2018)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă stau şi mă gândesc bine cred că eram într-a treia... Învăţam şi matematică, şi gramatică şi istorie, şi geografie... Vezi?! Asta-i ţara ta, fata mamii. La geografie înveţi pe unde sunt munţii noştri, cum se cheamă fiecare, pe unde curg apele, unde este aşezat satul. Ia uită-te aici, vezi aţa asta albastră? O vezi? Acesta e Argeşul.... De pe aici au plecat bunicii tăi. Ce mai livezi cu mere, şi pere şi prune cresc pe pământurile acelea... Şi undele Argeşului sclipesc în soare ca nişte bănuţi de argint. Cum să nu-ţi placă geografia? Nu vrei să afli cât e de frumoasă ţara noastră, pe unde se află ea, prin ce locuri au trăit bunicii şi străbunicii tăi?... Aşa-mi vorbea mama despre geografie şi eu o ascultam amuţită de emoţie.

Constantina Caranfil în Cea mai dragă lecţie de geografie
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!

catalog şcolar

Catalogul şcolar

Document solemn şi rece,
Dovedind, cu legi stăpâne,
Că prin şcoli elevul trece,
Dar prostia lui rămâne.

definiţie epigramatică de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne pierdem prin istorie şi ne rătăcim prin geografie ca-n vremuri de restrişte.

David Boia (19 august 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Remember

Ce departe eşti, întunecata mea iubită,
prin pereţii odăii te văd ca prin sită,
şi te-aud chemându-mă ca din altă planetă
şi-mi scrii poezii pe obrazul de cretă.

poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laura Andreşan, profa de sex la "Click"

Vrei s-o ai, nu-i complicat,
Foarte mulţi au încercat,
Dacă vreţi, vă şi explic:
Se "deschide"... doar c-un "click".

epigramă de Mike Farkas (25 iulie 2008)
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tropotul drumului pustiu

Se-aude un tropot pe drumul străvechi
Ce trece prin codrul de ceţuri ascuns;
E-aproape, e iute, pulsează-n urechi,
Şi simt cum, din suflet, ceva i-a răspuns.

Un strigăt sălbatic e tot ce aud,
Cutremur de simţuri revarsă fiori
Pe trupu-mi ce arde sub gheaţă. Asud.
Dorinţe ciudate-şi iau zborul prin pori.

Din ceţuri se-ncheagă o formă pe drum
Şi totul devine un calm dureros
În care tăcerea se-aşterne precum
Uitarea pe ce nu mai are folos.

Îmi scutur privirea. Deja e prea mult,
Pe drumul pustiu, iar, un tropot s-ascult.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A doua zi aveam geografie, română şi anatomie. În prima oră am poposit pe o costişă, într-un crâng. "Da, asta geografie! mi-am zis. În aer liber, în natură." Şi aşteptam, numai ochi şi urechi.

Mircea Sântimbreanu în Recreaţia mare, Scrisoare pe adresa unui chiulangiu
Adăugat de M.G
Comentează! | Votează! | Copiază!