Nici tu

nu ştii cum
apele izvorâte din ceasornice
şterg lucirile promisiunilor
în dragoste

nisipul din cuvinte se scurge
falange acuzator ţâşnesc din poze
tineri mai eram deşi
bătrâni n-am ajuns niciodată

vii tu, textierule, şi pretinzi
că ar ajunge să arunc în sobă
ceasornice, fotografii, nălucile
scufundat în lacrimă ca-ntr-un ocean?

vii tu, ispita uitării, să mă-nveţi
arta trădării şi ascuţitul bisturielor
să fie blânde şi rapide când
extirpează ultimul alter ego?

nu ştii
iubirea nu se vede pe sine
cum nici tu nu ai putea singur
să te săruţi pe gură

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă striveşte

mă săruţi ca pe-un mort
cu o lacrimă ascunsă sub pleoapă
şi nu pentru mine
frămânţi o eşarfă imaginară şi-ţi doreşti
s-o fluturi iminent într-o gară definitivă
mi-ai da orice
şi de fapt nimic
suntem alături şi păşim în aceeaşi direcţie
dar umbrele ne sunt contra:
una cuminte şi a ta întoarsă...
n-ai vrea să vezi cum eşti înăuntru
câţi ochi de bărbaţi stau înfipţi ca-ntr-un insectar
şi ai mei, desigur
nici n-ai vrea să evoci ultimul pat
nici cu cine s-a întâmplat
rupi eşarfa cu mâinile sticloase, tăioase -
ai fi în stare să zideşti gara de una sigură la nevoie
te bănui chiar că... n-ai zâmbit niciodată
nu crezi în îngeri -
zeii tăi sunt cu chirie în dormitor,
îmi spui cu ochii (ştii că-nţeleg) că tu n-ai săruta
niciodată un mort
o iau ca pe un compliment şi te răsplătesc cu o favoare
mă arunc în faţa trenului tău închipuit

umbra surâsului mă striveşte

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Estivando

simţi clipa
o îngheţată cu vanilie
sub soarele de iulie

simţi raza
alcătuirea ta ţinând
cu îndârjire îngheţata

/

laptele din ceasornice
nu-i dat ţie să-l mulgi -
vanilia din fapte e tot mai puţină

frigul rămâne
durabila certitudine
altfel nici nu s-ar face îngheţata

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Message in a bottle

conversaţia implică un schimb de cuvinte şi impresii
dar atunci când eşti singur te retragi în sufletul întărit cochilie
aştepţi soarele să plângi, aşa cum numai primăvara îşi mai plânge-înfrigurarea
şi ştii că luntrea are doar un singur loc

îţi aduni cuvintele. le săruţi şi le închizi în sticle
tu ştii că ele vor muri pe drum dar cale de întors nu e
le dai drumul în ocean, închizi ochii şi laşi valul să te poarte
tu eşti ultima sticlă ce-şi caută drumul

de vei găsi o sticlă goală, cândva
să ştii că un ultim cuvânt şi-a lăsat umbra să plutească
reclădind o punte acolo unde sufletele au dat greş
şi cuvânt din cuvânt va înflori

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-a v-aţi ascunselea

pe umerii cerului atârnă
sâni alăptând
pe funia morţii atârnă poze

pentru mine viaţa este doar o ascunzătoare
de frica morţii -
mă va ghici
dar nu mă las uşor

am praştie
şi în ea
a pus visele cu tine
vezi tu cum ţi-e cerul când
săruţi ultima oară
fără să ştii
că este ultima oară?

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

tu nu ştii

ia nu mă mai iubi atât
amestecă literele numelui meu, trece-le
prin maşina de râşnit cafea şi… suflă
aminteşte-ţi că sunt
doar un biet arlechin
nu am căderea, deşi tu nu ştii
cât aş vrea
să-ţi împlinesc rotundul fiecărei secunde
dă-mă gratis – adică fără părere de rău
uitării
pielea mea are romburi smulse
fesul meu alungit a rămas înfipt cu vârful
în genunchiul stâng
nu ştiu dacă mă voi înălţa curând… hei… cortina.

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opusul tandreţii

când faci poezie
nu ştii dacă o să îţi iasă bine sau nu
dar cu siguranţă ai să o încerci şi pe următoarea
bună rea nici nu mai contează
o încerci
şi oricum
dincolo e toată dragostea lumii
nu unde zaci tu
crezând că o ştii şi p-asta când îţi bagi ţeava în gură şi tragi
până la urmă tot o dragoste e
o dragoste pe care ai dezvoltat-o singur
şi iată
cum devine ce mai bună poezie a ta
tu şi creierii tăi împrăştiaţi pe un perete
despre viaţă
despre moarte
trecând.

poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu spune niciodată că le ştii pe toate, în situaţia când de fapt s-ar putea să nu ştii nici măcar cine eşti tu.

Viorel Muha (mai 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată

Un cântec trist de Schubert, lin prin văzduh plutea,
Când tu, - ţii minte oare? – mi-ai spus: "Nu! Niciodată!
Nu!" îmi spuneai şi totuşi în ochii-ţi strălucea
Azurul melancolic al bolţii înstelată.

Spuneai: "Nu! Niciodată!", dar chipul tău zâmbea,
Ca-ntr-un profil de veche medalie turnată;
Şi, mândru, al comorii ce-ascunzi instinct, punea
Pe-obrajii tăi, năframa-i geloasă-mbujorată.

Păcat! O, ce cuvinte de nepăsare pline
Când îţi vorbeam, marchiză, de dragoste ştii bine,
Nu-ţi desluşeam nici chipul, nici zâmbetul de crin.

Mai dulce decât ochii-ţi senini e-a ta simţire;
Şi mă gândeam în taină, privindu-i cu mâhnire,
La sufletul ce-n floarea-i ţi se-nchidea divin.

poezie clasică de Alfred de Musset (1839)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-ai să ştii 🌸

N-ai să ştii
cât de mult înseamnă
o şoaptă

până când....
cu dragoste e aşteptată

de un chip
care se lasă încetişor
pe un umăr plin de dor.

Nici un zâmbet
n-ai să ştii
cât de puternic poate fi

până când..
fără cuvinte,

scrijeleşte jurăminte
pe un suflet fără soare
dar, cu-n zâmbet prinde culoare.

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marlin: De unde ştii că sunt pregătiţi?
Crush: Ei bine, nu prea ştii niciodată, dar când ştiu ei, ştii şi tu, ştii?

replici din filmul artistic În căutarea lui Nemo
Adăugat de Liliana Stefan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea!

Azi vreau să ştii că ştiu
c-ai vrea să-mi spui că e mult prea târziu!
Nu mă întorc din drum, că-i timpul scurt
şi am să fac din el ultimul scut.

Azi vreau să simţi că simt
şi că nu crezi că aş putea să mint!
Nu dau la schimb mugurii vii din ram
pe florile de gheaţă de pe geam.

Azi vreau s-auzi c-aud
o muzică a sufletului nud
ce-a pierdut armonia de-nceput
cu fiecare zi care-a durut!

Azi vreau să plângi că plâng
peste bucăţi de suflet ce se frâng
în jarul despuiat de-un jurământ
făcut în somn de-o inimă arzând!

Azi vreau să vezi că văd
nălucile ce-aduc în Om prăpăd,
când casa-i, primitoare şi curată,
e pustiită şi-apoi dărâmată!

Azi vreau s-asculţi c-ascult
de când mă ştiu al inimii tumult,
fără să mă-nspăimânt de dor şi foc,
nevrând să vând IUBIREA pe noroc!

Azi vreau să râzi că râd
când munţii se sfărâmă rând pe rând,
în goana dup-un diamant pierdut,
acoperit de bolovani de lut!

Azi vreau să ierţi că iert
şi niciodată n-am să te mai cert!
Am să păstrez din VIS un curcubeu,
în care ne vom întâlni mereu!...

Aş vrea să ştiu că ştii,
aş vrea să simt că simţi,
aş vrea s-aud c-auzi,
aş vrea să plâng că plângi,
aş vrea să văd că vezi,
aş vrea s-ascult c-asculţi,
aş vrea să râd că râzi,
aş vrea să IERT că IERŢI,
aş vrea... să uit... că uiţi!...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea

Azi vreau să ştii că ştiu
c-ai vrea să-mi spui că e mult prea târziu!
Nu mă întorc din drum, că-i timpul scurt
şi am să fac din el ultimul scut.

Azi vreau să simţi că simt
şi să nu crezi că aş putea să mint!
Nu dau la schimb mugurii vii din ram
pe florile de gheaţă de pe geam.

Azi vreau s-auzi c-aud
o muzică a sufletului nud,
ce-a pierdut armonia de-nceput
cu fiecare zi care-a durut.

Azi vreau să plângi că plâng
peste bucăţi de suflet ce se frâng
în jarul despuiat de-un jurământ
făcut în somn de-o inimă arzând.

Azi vreau să vezi că văd
nălucile ce-aduc în Om prăpăd,
când casa-i, primitoare şi curată,
e pustiită şi-apoi dărâmată.

Azi vreau s-asculţi c-ascult,
de când mă ştiu, al inimii tumult,
fără să mă-nspăimânt de dor şi foc,
nevrând să vând IUBIREA pe noroc.

Azi vreau să râzi că râd
când munţii se sfărâmă rând pe rând,
în goana dup-un diamant pierdut,
acoperit de bolovani de lut.

Azi vreau să ierţi că iert
şi niciodată n-am să te mai cert!
Am să păstrez din VIS un curcubeu,
în care ne vom întâlni mereu...

Aş vrea să ştiu că ştii,
Aş vrea să simt că simţi,
Aş vrea s-aud c-auzi,
Aş vrea să plâng că plângi,
Aş vrea să văd că vezi,
Aş vrea s-ascult c-asculţi,
Aş vrea să râd că râzi,
Aş vrea să iert că ierţi,
Aş vrea... să uit... că uiţi...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vin dintr-o lume care avea un singur cusur. Era prea bună pentru mine. Acolo domneau trei reguli: să ştii să suferi, să ştii să te abţii şi să ştii să mori. Or, eu nu eram în stare să îndeplinesc niciuna din aceste cerinţe.

Octavian Paler în Deşertul pentru totdeauna
Adăugat de ro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu nici nu ştii (odiseea ploilor de noapte)

Tu nici nu ştii c-afară plouă
Şi nici nu ştii că mă iubeşti
Când noaptea, pe la ora două
Numai la mine te gândeşti.

Tu nici nu ştii să joci prin ploaie
Ca paparudele, ca mine
Să te usuci la foc de paie
După ce ploaia pleacă, vine...

Tu nici nu ştii cine sunt eu –
Poet ştiut pe dinafară
Întreabă-L doar pe Dumnezeu
Din ploaia Lui de primăvară.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire înşelată

În fereastra ta, bat flori de gheaţă;
Eu stau în prag şi te aştept să vii;
Cu fulgi arunc în geamul tău, ori tu... nu ştii
Ce poate face-o dragoste măreaţă!

Privesc la ceas; e ora întâlnirii
Dar camera ţi-e încă luminată!
Ce s-a-ntâmplat? Întârzii prima dată
Şi-mi sfărâmi sentimentul fericirii.

Deodat' lumina-n cameră se stinge;
Văd două umbre, care se sărută.
Te recunosc în una şi inima-mi se frânge!
Îmi şterg cu mâna ochii... iubirea mea-i pierdută!

poezie de Ovidiu Donisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce eşti?

Eşti domn, eşti sclav, dar şi stăpân,
mă iartă dacă îţi greşesc,
când gândurile se opresc
în calea vietii, când nu eşti!

Nu te-nţeleg de ce îmi vrei,
iubirea când nu poţi s-o dai
eşti domn, eşti sclav, dar şi stăpân,
dar nu eşti singur pe påmânt!

Când îţi vorbes nu vrei s-asculţi,
cuvintele mi le opreşti
te ştii de domn, dar eşti şi sclav
iubirii ce o porti şi-o dai!

Când îmi săruţi privirea
văd bolta cerului de sus,
un amalgam de stele mari
ce-mi mângâie iubirea!

Eşti domn, eşti sclav, dar şi stăpân,
te vreau aşa în viaţa mea
deşi mi-e greu să înteleg
cât de serios mă porti în ea!

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capcanele timpului

Eram altfel cândva, cu toţii...
Nu ne plângeam pe atunci morţii;
Şi chiar şi noi eram mai vii...
Mă-ntreb dacă mai ştii?!

Mai ştii de unde vii, hai spune:
De ce ţii astăzi cont de lume
Şi uiţi de tot ce ţi-ai promis...
Mai ştii c-aveai un vis?

De ce pretinzi că nu mai eşti,
Astăzi, tu - cel ce-ai fost?
Împreună, am scris poveşti...
Îţi ştiu povestea pe de rost!

Nu poţi nega că ai uitat,
De vremea când îţi permiteai,
Să fii TU: cel adevărat...
De vremea când trăiam în Rai!

Mă-ntreb ce oare te-a făcut,
Astăzi, să fii absent,
S-ajungi de nerecunoscut,
Atât de neglijent?

Atât de mic în ochii mei!
Mă doare să te ştiu,
Astăzi, atâta de pustiu,
De parcă nu mai vrei,

Să simţi ce-nseamnă să trăieşti
Cu-adevărat, să faci -
Parte din acele poveşti,
Ce azi te fac să taci...

Spune-mi, încotro ai de gând,
Să te îndrepţi acum?
Oare-ai putea să fii mai blând,
Cu tine-n primul rând?

De tot ce am trăit cândva,
Observ că ai uitat!
Astăzi, aspiri spre altceva...
Cine-o fi vinovat?

Viaţa? Deşi nu sunt convins
Că ea mi te-a furat...
Mă-ntreb cine oare te-a-nvins?!
Şi de ce mi te-a luat?
....................................

Credeam că scopu-i altul;
Al tău, al meu, al nostru...
N-aş fi crezut că timpul
Este, de fapt, un monstru...

poezie de Andrei Ş.L. Evelin (2018)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joc de masochist

Cum poţi iubi ceva cu adevărat
Când ştii că nu poţi dărui iubirea,
Când ochii tăi se varsă sacadat
Întunecându-ţi veşnic glasul şi privirea?

Cum poţi zâmbi unui străin aparte,
Privindu-i sufletul în ultimul răgaz
Şi-n fiecare zi... în fiecare noapte
Să îl săruţi cu gând la alt obraz?

Şi cum poţi fi atât de iubitoare
În fiecare ceas ce este tot mai trist,
Iar când nici ceasul limbă nu mai are
Să-l laşi în propriul joc de masochist?

poezie de Ovidiu Eugen Grama
Adăugat de Ovidiu Eugen Grama
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hoţul: Dacă vrei să fii martor ocular, poţi să rămâi. Dar să ştii că te vor plimba pe la tribunal.
Controlorul: Mulţumesc. Cu permisiunea dumneavoastră, rămân. N-am văzut niciodată un jaf.
Hoţul: Nu pot să te cred. Lucrezi într-o societate cu capital de stat şi nu ştii ce-i jaful?

replici din piesa de teatru Veşnicie provizorie (Hoţul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tanti...!

Eu ţi-am vorbit frumos
nu cu «fă»
nici în zeflemea, de fapt
nu ţi-am cerut nimic, tu
pretinzi că ţi s-ar cuveni
ultima felie din soartă
şi tu s-alegi «când-ul»!
Ăă... Moarte – cum să-ţi spun
domnişoară sau... doamnă?!
Aha, te închipuiam «fată-mare»
nu-i nimic, treaba ta, ştii ce
n-o să tac oricum, aşa că
nu te-mpinge în mine doar
n-ai concurenţă, ia-ţi şi tu
o vacanţă, ceva, câteva veşnicii acolo
nu te mai zgâi aşa fălos
la amărâtul ăst de suflet
ţine şi tu dietă, a... vezi că
intrăm în postul cel mare...!

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!